Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Raport Malta
Raport Malta
Malta
Raport de țară pe anii 2014-2018
Despre Malta..............................................................................................................................................2
Secțiunea I- Veniturile bugetare ale Maltei in perioada 2014-2018..........................................................3
Secțiunea II-Cheltuielile bugetare ale Maltei in perioada 2014-2018.......................................................8
Secțiunea III- Soldul Bugetar public al Maltei in anii 2014-2018...........................................................13
Secțiunea IV- Datoria Publica a Maltei in anii 2014-2018......................................................................14
Bibliografie..............................................................................................................................................17
1
Despre Malta
1
Malta este o destinație turistică populară, cu o climă caldă, numeroase zone de agrement și
monumente arhitecturale și istorice, între care trei situri din Patrimoniul Mondial UNESCO: Hipogeul
Ħal-Saflieni , orașul Valletta și șapte Temple Megalitice, care sunt unele dintre cele mai vechi structuri
din lume.
Malta este clasificată ca economie avansată potrivit Fondului Monetar Internațional ΔFMI).
Economia este dependentă de comerțul exterior (servind ca nod de transport internațional de
mărfuri), de industria prelucrătoare Δîn special electronice și textile) și de turism. Producția de film
aduce o tot mai mare contribuție la economia malteză.
În cursul pregătirilor pentru aderarea Maltei la Uniunea Europeană, la 1 mai 2004, au
fost privatizate unele firme controlate de stat și unele piețe au fost liberalizate. De exemplu, guvernul a
anunțat la 8 ianuarie 2007, că își vinde participațiunea de 40% la MaltaPost, pentru a finaliza un proces
de privatizare care desfășurat de-a lungul a cinci ani. În 2010, Malta a reușit să privatizeze serviciile de
telecomunicații, serviciile poștale, șantierele navale și construcțiile navale.
Malta a făcut pași importanți și substanțiali către afirmarea ca actor global în administrația
fondurilor transfrontaliere pentru afaceri.
Malta are o autoritate de reglementare, MFSA, cu o mentalitate orientată spre dezvoltare, și
țara a avut succes în atragerea de afaceri cu jocuri, avioane și nave de înregistrare, licențe de bănci
emițătoare de carduri de credit și administrare de fonduri. Furnizorii de servicii pentru aceste
industrii, inclusiv afaceri cu fonduri fiduciare, sunt o parte esențială a strategiei de creștere a insulei.
Malta a făcut puternice progrese în punerea în aplicare a directivei UE privind Serviciile
Financiare, inclusiv UCITs IV și, în curând, DAFIA. Ca bază pentru manageri de active alternative,
care trebuie să se conformeze noilor directive, Malta a atras mai mulți jucători-cheie, între care IDS,
Iconic Funds, Apex Fund Services și TMF/Customs House.
Malta și Tunisia discută în prezent exploatarea comercială a platoului continental dintre țările
lor, în special pentru explorarea zăcămintelor de petrol. Discuții similare sunt în curs și cu Libia pentru
acorduri similare.
Malta nu are un impozit pe proprietate. Piața proprietăților, în special în zona portului, este
într-o explozie constantă, prețurile la apartamente în unele orașe, cum ar fi Sliema și Gzira fiind
exorbitante.
Potrivit datelor Eurostat, PIB-ul pe cap de locuitor al Maltei era la nivelul a 96% din media
UE în anul 2017 la paritatea puterii de cumparare, cu 32.300 de euro.
Cele mai mari două bănci comerciale sunt Bank of Valletta și HSBC Bank Malta, ambele
avându-și originile în secolul al XIX-lea.
Banca Centrală Malteză2 ΔBank Ċentrali ta' Malta) are două domenii-cheie de responsabilitate:
formularea și implementarea politicii monetare
promovarea unei bune și eficiente a sistemului financiar.
Ea a fost înființată prin lege la 17 aprilie 1968. Guvernul maltez a intrat în ERM II la 4 mai 2005,
și a adoptat euro ca monedă a țării la 1 ianuarie 2008.
1
https://ro.wikipedia.org/wiki/Malta accesat 27/11/2019 12:30PM
2
https://www.centralbankmalta.org/ecb-rates accesat 27/11/2019 12:54PM
2
Toate datele pentru acest proiect sunt din BUGETUL GENERAL CONSOLIDAT!
Indicatorii de nivel
Pentru anul 2014:
Tabel nr.2: Volumul veniturilor bugetare si fiscale În expresie nominală mil EURO
Indicator 2014 2015 2016 2017 2018
VBTn 3 . 346
În expresie reală: VBTr = ¿ = 3.319,44 mil. EURO
IPC % 100 ,8 %
Tabel nr.3: Volumul veniturilor bugetare in expresie reală mil EURO
Indicator 2014 2015 2016 2017 2018
Venituri bugetare 3.319,44 3.675,88 3.834,48 4.372,16 4.703,04
totale
Venituri fiscale 2.293,2 2.462,20 2.682,93 3.029,88 3.317,45
3
VBT 3.346
VBTPIB¿ x 100= X100 = 39,35%
PIB 8.503
Indicatorii de dinamică
Pentru anii 2015/2014:
VBTn 1 VBTn 0
In expresie reală :ΔVBTr ¿ -
IPC 1% IPC 0 %
3.720 3.346
ΔVBTr ¿ - = 3.675,88 – 3.319,44 = 356,43 mil EURO
101,2 100,8
4
VBTn 1 VBTn 0
−
IPC 1 IPC 0
În expresie reală :ΔVBTr%= x 100
VBTc 0
IPC 0
3.720 3.346
−
101,2 100,8 3.675,88−3.319,44 356,43
ΔVBTr%=¿ X100¿ X 100= x100 = 10,73%
3.346 3.319,44 3.319,44
100,8
V AN 1 V an 0
ΔV p / PIB= x 100− x 100
PIB 1 PIB0
3.720 3.346
ΔV p / PIB= x 100 – x 100 = 38,54 – 39,35 = -0,81
9.650 8.503
Tabel nr 8 .Modificarea ponderii in PIB veniturilor bugetare
Indicator 2014 2015 2016 2017 2018
Venituri - -0,81 -1,14 0,60 -0,31
bugetare totale
Indicatorii de structură
Pentru anul 2014:
VBTi
gi%= x 100
VBT
Impozite directe 1.155
gi%¿ x100 = x100 = 0,5076 x 100 = 50,76%
Venituri fiscale 2.275
Impozite indirecte 1.107
gi%¿ x100= x100=0,4865 x 100 = 48,65 %
venituri fiscale 2.275
Venituri fiscale 2.275
gi%¿ x100= x100 = 0,6799 x 100 = 67,99%
venituri bugetare 3.346
Contribuții sociale 560
gi%¿ x100= x100 = 0,1673 x 100 = 16,73%
venituri bugetare 3.346
Alte venituri 134
gi%¿ x100= x100 = 4%
Venituri bugetare 3.346
Presiunea fiscală
5
Venituri bugetare 3.346
Pf= x 100 = x 100 = 39,35%
PIB 8.503
Interpretari-secțiunea I
Pentru indicatorul de nivel, valoarea nominală ,dar si reală , cea mai mare în ceea ce privește
veniturile bugetare si fiscale ale Maltei pentru perioada 2014-2018, s-a înregistrat în anul 2014, apoi
valoarea veniturilor bugetare si fiscale au crescut pană la 4.783 mil EURO pentru veniturile bugetare si
3.263 mil EURO pentru veniturile fiscale in anul 2018. Mai jos am rerusit să prezint evoluția
veniturilor fiscale pentru anii 2014-2018 in Malta, unde se poate observa cum din anul 2014, valoarea
veniturilor a crescut de la an la an.
Grafic nr.1 : Evoluția veniturilor fiscale pentru anii 2014-2018 in Malta
6
3,500
3,000
2,500
2,000
In expresie nominala
1,500 In expresie Reala
1,000
500
0
2014 2015 2016 2017 2018
7
45.00%
40.00%
35.00%
30.00%
25.00%
Presiunea fiscala VF
20.00% Presiunea fiscala VB
15.00%
10.00%
5.00%
0.00%
2014 2015 2016 2017 2018
Structura veniturilor fiscale o voi realiza pentru anii 2014 si 2018, pentru a putea observa mai
bine modificarea impozitelor directe si indirect. Astfel avem:
8
Sursa: Elaborat de autor
Dupa cum se poate observa in cele doua grafice, pe perioada anilor 2014 si 2018, structura
veniturilor fiscale nu a avut o crestere semnificativă. Față de anul 2014, structura veniturilor a reusit sa
creasca cu 0,12% în ceea ce priveste impozitele directe si cu 0,2% pentru impozitele indirect.
9
Chnominala
Ch% = x 100
PIB
Pentru anul 2014:
Chnominală 3.494
PchPIB = x 100 = x 100= 41,09 %
PIB 8.503
Tabelul nr.12: Ponderea cheltuielor
2014 2015 2016 2017 2018
41,09% 39,56% 36,52% 35,72% 34,02%
Sursa:Creatie prorie
Indicatorii de dinamică
1.Modificarea absolută a cheltuielilor bugetare totale:
Pentru anii 2015-2014
În expresie nominală :ΔCHBTn=CHBTn1-CHBTn0
ΔCHBTn= 3.818- 3.494 = 324 mil EURO
CHBTn1 CHBTn0
In expresie reală :ΔCHBTr =CHBTr1 –CHBTr0¿ x100 - x100
IPC 1 IPC 0
3.772,72 3.466,26
ΔCHBTr ¿ − = 3.727, 98 – 3.438,75 = 289,23
101,2 100,8
10
CHTr 1−CHBr 0
În expresie reală : ΔCHBTr%= x 100
CHBTr 0
CHTr 1−CHBr 0 3772,72−3.466,26
ΔCHBTr% ¿ x 100= X 100=¿ 8,84%
CHBTr 0 3.466,26
Tabel nr.17: Modificarea relativă a cheltuielilor bugetare %
Indicator 2014 2015 2016 2017 2018
Cheltuieli - 8,84 -0,75 6,57 11,68
bugetare totale
Indicatori de structura
11
3 Dobanzi 6,61 5,91 5,71 5,07 4,14
4,500
4,000
3,500
3,000
1,500
1,000
500
0
2014 2015 2016 2017 2018
12
Ponderea cheltuielior bugetare in PIB
45.00%
40.00%
35.00%
30.00%
15.00%
10.00%
5.00%
0.00%
2014 2015 2016 2017 2018
Cheltuie
li totale;
3.2
Cheltuieli
totale; 3.2
Grafic nr. 7; Structura cheltuielilor bugetare dupa clasificatie functionala pentru anii 2014 si 2018
13
Transferuri Ch. De capital
Alte cheltuieli 3% Ch. De bunuri si servicii 8%
6% Transferuri Ch. bunuri si servicii
16% 19%
4%
Alte ch.
4%
3.00%
2.00%
0.00%
2014 2015 2016 2017 2018
-1.00%
-2.00%
14
Intrepretare-secțiunea III
În urma efectuării calcului Soldului Bugetar pentru perioada 2014-2018 am reusit sa arat ca in
anii 2014 si 2015, Soldul Bugetar conventional a avut o valoarea negativa de -148 mil EURO, respectiv
-98 mil EURO , deoarece cheltuielile au fost mai mari decât veniturile obținute fapt care duce la un
deficit bugetar. In anii urmatori situatia se schimba, Malta inregistrand un excedent destul de ridicat in
anul 2017( 387 mil EURO), insa in anul 2018 valoarea Soldului Bugetar ajunge la 251 mil EURO.
Indicatorii de nivel
1.Mărimea/volumul datoriei publice:
n
În expresie nominală:DPn=∑ DPi =5.390 mil EURO
i=1
Tabel nr.16: Datoria Publica in valoare nominală mil EURO
Indicator 2014 2015 2016 2017 2018
DPT 5.390
DPTPIB¿ x 100= X100=63,39%
PIB 8.503
Indicatorii de dinamică
1.Modificarea absolută a datoriei publice:
15
Pentru anii 2015/2014
In expresie nominală:ΔDPTn=DPTn1-DPTn0 = 5.586- 5.390= 196mil.EURO
Tabel nr,19: Modificarea absolută În expresie nominallă a datoriei publice mil EURO
Indicator 2014 2015 2016 2017 2018
DPTr1−DPtr 0 5.519,76−5.347,22
În expresie reală :ΔDPTr%= x 100 = x 100 = 3,23%
DPTr 0 5.347,22
Interpretari-secțiunea IV
Potrivit indicatorilor de nivel, datoria publica a Maltei a inregistrat cea mai mica valoare in anul
2014, aceasta fiind de 5.390 mil EURO, iar cea mai mare s-a inregistrat in anul 2016, de 5.760 mil
EURO, insa dupa aceasta crestere, in anii urmatori a reusit sa se mentina sub valoarea din 2016.
Datoria publică este dependentă de deficitele si excendentele bugetare,astfel din această cauză a
condus la scaderea semnificativă a datoriei publice a Maltei ,de la 63,39 % din PIB în 2014 la 46,98%
din PIB în anul 2018.
16
Ponderea datoriei publice in PIB
70.00%
60.00%
50.00%
20.00%
10.00%
0.00%
2014 2015 2016 2017 2018
17
Bibliografie
www.centralbankmalta.org/
www.ec.europa.eu/eurostat
www.ro.wikipedia.org/
18