UNIVERSITATEA „ŞTEFAN CEL MARE” SUCEAVA

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ

PROGRAMUL DE STUDII: FINANȚE ȘI BĂNCI

Proiect la disciplina
Buget și trezorerie publică

Coordonator
Conf. dr. Anișoara Niculina APETRI Student
Floarea GABOR
Anul III, Grupa I

Suceava 2020
RAPORT DE ȚARĂ – SUEDIA
2014 - 2018

2
 Cuprins
1. Suedia ........................................................................................................................................ 4
1. Prezentare generală .................................................................................................................. 4
2. Sistem politic ............................................................................................................................ 4
3. Comerț și economie .................................................................................................................. 4
4. Suedia și Uniunea Europeană ................................................................................................... 4
5. Bugete și finanțare .................................................................................................................... 5
Secțiunea 1: Veniturile bugetare ...................................................................................................... 6
1.Indicatorii de nivel .................................................................................................................... 6
2.Indicatorii de dinamică .............................................................................................................. 7
3.Indicatorii de structură .............................................................................................................. 9
4.Presiunea fiscală ........................................................................................................................ 9
Interpretări-secțiunea I ............................................................................................................... 10
Secțiunea 2: Cheltuielile bugetare .................................................................................................. 12
1.Indicatorii de nivel .................................................................................................................. 12
2.Indicatorii de dinamică ............................................................................................................ 13
3.Indicatorii de structură ............................................................................................................ 15
Interpretari-secțiunea II .............................................................................................................. 16
Secțiunea III- Soldul Bugetar ......................................................................................................... 19
1.Soldul bugetar convențional .................................................................................................... 19
2.Soldul bugetar primar .............................................................................................................. 19
Interpretări- secțiunea III ............................................................................................................ 20
Secțiunea IV- Datoria Publică ........................................................................................................ 21
1.Indicatorii de nivel .................................................................................................................. 21
2.Indicatorii de dinamică ............................................................................................................ 22
3.Indicatorii de structură ............................................................................................................ 23
Interpretări- secțiunea IV ........................................................................................................... 24
Bibliografie..................................................................................................................................... 26

3
 1. Suedia
1. Prezentare generală1

Capitala: Stockholm
Limba oficială: suedeză
Stat membru al UE de la: 1 ianuarie 1995
Moneda: Coroana suedeză (SEK). Suedia s-a angajat să adopte moneda euro de îndată ce
îndeplinește condițiile necesare.
Spațiul Schengen: Stat membru al spațiului Schengen de la 25 martie 2001

2. Sistem politic
Suedia este o monarhie constituțională și democrație parlamentară cu un șef de guvern (primul
ministru) și un șef de stat (președintele). Guvernul deține puterea executivă. Puterea legislativă
aparține parlamentului unicameral. Suedia este un stat unitar, împărțit în 20 de județe și 290 de
municipalități.

3. Comerț și economie
În 2018, cele mai importante sectoare ale economiei Suediei erau: administrația publică, apărarea,
educația, sănătatea și asistența socială (21,5 %); industria (19,2 %); comerțul cu ridicata și cu
amănuntul, transporturile, serviciile de cazare și alimentație publică (17,7 %).
59 % din exporturile Suediei se efectuează în UE (Germania 11 %, Danemarca și Finlanda câte 7
%). În afara UE, 11 % din exporturi se realizează către Norvegia și 7 % către Statele Unite.
Importurile Suediei provin în proporție de 70 % din celelalte state membre ale UE (Germania 18
%, Țările de Jos 9 % și Danemarca 7 %). Printre importurile din afara UE, se remarcă cele din
Norvegia (8 %) și din China (5 %)
.
4. Suedia și Uniunea Europeană

Parlamentul European
Parlamentul European are 20 de membri din Suedia. Aflați cine sunt acești deputați europeni.
Biroul de informare al Parlamentului European în SuediaConsiliul UE
Miniștrii din statele membre se reunesc periodic în cadrul Consiliului UE pentru a adopta norme
europene și pentru a coordona politici. În funcție de domeniul de politică abordat,
diferiți reprezentanți ai guvernului suedez participă în mod regulat la reuniunile Consiliului.
Președinția Consiliului UE
Consiliul UE nu are un președinte permanent, așa cum au, de exemplu, Comisia sau Parlamentul.
Lucrările sale sunt conduse de către țara care deține președinția Consiliului, iar aceasta se schimbă
o dată la 6 luni.
Pe parcursul acestor 6 luni, miniștrii din guvernul țării respective prezidează reuniunile Consiliului
și contribuie la stabilirea agendei acestora în toate domeniile de politică. De asemenea, ei au rolul
de a facilita dialogul cu celelalte instituții ale UE.
Președinția Consiliului UE i-a revenit Suediei în perioadele:
ianuarie - iunie 2001 | iulie - decembrie 2009 |

1
https://europa.eu/european-union/about-eu/countries/member-countries/sweden_ro#prezentare-general%C4%83

4
Președinția Consiliului UE
Președinția actuală a Consiliului UE
Comisia Europeană
În echipa comisarilor europeni, comisarul nominalizat de Suedia este Cecilia Malmström. Ea are
ca portofoliu comerțul.
Comisia este reprezentată în fiecare țară a UE de către un birou local, numit „reprezentanță”.
Reprezentanța Comisiei în Suedia
Comitetul Economic și Social European
Suedia are 12 reprezentanți în Comitetul Economic și Social European. Acest organism reprezintă
angajatorii, lucrătorii și alte grupuri de interese și este consultat cu privire la reglementările
propuse, pentru a se obține o imagine mai clară a posibilelor modificări ale situației sociale și ale
condițiilor de lucru în țările membre.
Comitetul European al Regiunilor
Suedia are 12 reprezentanți în Comitetul European al Regiunilor, adunarea UE a reprezentanților
locali și regionali. Acest organism consultativ este consultat cu privire la reglementările propuse,
pentru a se garanta că legislația europeană ține cont de punctul de vedere al fiecărei regiuni din UE.
Reprezentanța permanentă pe lângă Uniunea Europeană
Comunicarea dintre Suedia și instituțiile UE se desfășoară și prin reprezentanța permanentă din
Bruxelles. Reprezentanța acționează ca o „ambasadă” a Suediei – principala sa sarcină este de a se
asigura că interesele și politicile țării sunt luate în calcul într-un mod cât mai eficient în UE.

5. Bugete și finanțare

Sumele primite/vărsate la bugetul UE

Contribuțiile financiare ale statelor membre la bugetul UE sunt repartizate în mod echitabil, în
funcție de mijloacele disponibile. Cu cât este mai dezvoltată economia unei țări, cu atât este mai
mare contribuția sa. Bugetul UE nu are obiectivul de a redistribui bogăția, ci mai degrabă pe acela
de a se concentra asupra nevoilor tuturor europenilor, în ansamblu.
Relația financiară dintre Suedia și UE (2017):
• Cheltuielile UE în Suedia: 1,508 miliarde EUR
• Cheltuielile UE în Suedia, ca procent din venitul național brut (VNB) al acestei țări: 0,31 %
• Contribuția Suediei la bugetul UE: 2,629 miliarde EUR
• Contribuția Suediei la bugetul UE, ca procent din VNB-ul său: 0,54 %
Proiecte finanțate de UE în Suedia
Sumele cu care contribuie Suedia la bugetul UE sunt direcționate către finanțarea de programe și
proiecte în toate țările UE (construcții de drumuri, granturi pentru cercetători, protecția mediului
etc.).

5
 Secțiunea 1: Veniturile bugetare

Tabel nr.1 Tabel centralizator a datelor de intrare a veniturilor mil SEK

2014 2015 2016 2017 2018
Venituri totale 1.951.725 2.092.137 2.227.774 2.328.602 2.432.197
Venituri fiscale 1.560.989 1.687.301 1.812.105 1.898.269 1.973.381
Impozite indirecte 859.700 915.924 987.441 1.030.609 1.075.983
Impozite directe 701.287 771.337 824.664 867.660 897.398
Impozite pe câștigurile de
2 - - - -
capital
Contribuții sociale 132.084 139.162 145.682 153.138 161.368
Venituri nefiscale 161.166 163.461 166.694 171.339 176.635
Alte venituri curente 92.150 91.175 96.410 98.691 113.659
Venituri de capital 5.336 11.038 6.883 7.165 7.154
PIB 3.940.925 4.201.543 4.385.497 4.578.833 4.790.748
IPC (%) 313,49 313,35 316,43 322,11 328,40
Populație 9.741.545 9.815.738 9.886.426 9.954.025 10.020.303
Sursa: Elaborare autor cu datele de pe https://ec.europa.eu/eurostat

1.Indicatorii de nivel

1. Volumul sau mărimea veniturilor publice anuale exprimate în moneda națională

a)Formula de calcul pentru mărimea nominală: 𝑉𝑇 = ∑𝑛𝑖=1 𝑉𝑇𝑖

Tabel nr.2: Volumul veniturilor bugetare si fiscale în expresie nominală mil SEK
Indicator 2014 2015 2016 2017 2018

Venituri bugetare totale

1.951.725 2.092.137 2.227.774 2.328.602 2.432.197
Veniturile fiscale
1.560.989 1.687.301 1.812.105 1.898.269 1.973.381
Sursa: Elaborare autor

𝑉
b)Formula de calcul pentru mărimea reală: 𝑉𝑇 = 𝐼 𝑇 × 100
𝑝.𝑐

Tabel nr.3: Volumul veniturilor bugetare si fiscale în expresie reală mil SEK
Indicator 2014 2015 2016 2017 2018
740.620,3
Venituri bugetare totale 622.579,7 667.667,8 704.033,8 722.921,4

Veniturile fiscal 497.939 538.471,7 572.671,7 589.323,2 600.907,7

Sursa: Elaborare autor

6
2. Ponderea veniturilor bugetare totale în PIB:

𝑉𝑇⁄ 𝑉𝑇
Formula de calcul: 𝑃𝐼𝐵 = 𝑃𝐼𝐵 × 100

Tabel nr 4 . Ponderea veniturilor bugetare în PIB %

Indicator 2014 2015 2016 2017 2018
Venituri
bugetare 49,52 49,8 50,8 50,9 50,8
totale
Sursa: Elaborare autor

3. Veniturile medii pe locuitor

𝑉𝑇⁄ 𝑉𝑇
Formula de calcul: 𝑁𝑟. 𝑙𝑜𝑐. = 𝑁𝑟.𝑙𝑜𝑐.

Tabel nr 5 . Veniturile medii pe locuitor mil SEK

Indicator 2014 2015 2016 2017 2018
Veniturile
medii pe 0,200351 0,213141 0,225337 0,23393572 0,242727
locuitor
Sursa: Elaborare autor

2.Indicatorii de dinamică

1. Modificarea absolută a veniturilor bugetare totale:

• In expresie nominală: ΔVTn = VTn1-VTn0

ΔVT2015= 2.092.137 - 1.951.725 = 140.412 mil SEK

Tabel nr 6 .Modificarea absolută a veniturilor bugetare în expresie nominală mil SEK

Indicator 2014 2015 2016 2017 2018
Venituri
- 140.412 135.637 100.828 103.595
bugetare totale
Sursa: Elaborare autor

• In expresie reală :ΔVBTr = VTr1-VTr0

ΔVBT2015 = 667.667,8 - 622.579,7 = 45.088,1 mil SEK

7
Tabel nr 7 .Modificarea absolută a veniturilor bugetare în expresie reală mil SEK
Indicator 2014 2015 2016 2017 2018
Venituri - 45.088,1 34.200 16.651,5 11.584,5
bugetare
totale
Sursa: Elaborare autor

2. Modificarea relativă a veniturilor bugetare totale:

𝑽𝑻𝒏𝟏 −𝑽𝑻𝒏𝟎
• În expresie nominală :ΔVBTn %= × 𝟏𝟎𝟎
𝑽𝑻𝒏𝟎

𝑽𝑻𝟐𝟎𝟏𝟓 −𝑽𝑻𝟐𝟎𝟏𝟒
ΔVBT2015%= × 𝟏𝟎𝟎 %
𝑽𝑻𝟐𝟎𝟏𝟒

Tabel nr 8.Modificarea relativă a veniturilor bugetare în expresie nominală %

Indicator 2014 2015 2016 2017 2018

Venituri bugetare totale - 7,19% 6,48% 4,52% 4,44%

Sursa: Elaborare autor

𝑽𝑻𝒓𝒏𝟏 −𝑽𝑻𝒓𝒏𝟎
• În expresie reală : ΔVTr %= × 𝟏𝟎𝟎
𝑽𝑻𝒓𝒏𝟎

𝑽𝑻𝒓𝟐𝟎𝟏𝟓 −𝑽𝑻𝒓𝟐𝟎𝟏𝟒
ΔVTr2015%= × 𝟏𝟎𝟎 %
𝑽𝑻𝒓𝟐𝟎𝟏𝟒

Tabel nr 9.Modificarea relativă a veniturilor totale în expresie reală %

Indicator 2014 2015 2016 2017 2018
Venituri bugetare
- 7,24% 5,44% 2,68% 2,44%
totale
Sursa: Elaborare autor

3.Modificarea ponderii în PIB

𝑽𝑻 𝑽𝑻
Formula de calcul: ∆𝑽𝑻/𝑷𝑰𝑩 = 𝑷𝑰𝑩𝒏𝟏 × 𝟏𝟎𝟎 − 𝑷𝑰𝑩𝒏𝟎 × 𝟏𝟎𝟎
𝒏𝟏 𝒏𝟎

𝑽𝑻𝟐𝟎𝟏𝟓 𝑽𝑻𝟐𝟎𝟏𝟒
∆𝑽𝑻/𝑷𝑰𝑩𝟐𝟎𝟏𝟓 = × 𝟏𝟎𝟎 − × 𝟏𝟎𝟎
𝑷𝑰𝑩𝟐𝟎𝟏𝟓 𝑷𝑰𝑩𝟐𝟎𝟏𝟒

8
Tabel nr 10 .Modificarea ponderii in PIB veniturilor bugetare %
Indicator 2014 2015 2016 2017 2018
Venituri bugetare -
- -0,3% 1% 0,1%
totale 0,1%
Sursa: Elaborare autor

3.Indicatorii de structură

2014:
Venituri fiscale 1.560.989
gi%= x100= × 100 = 79,98%
Venituri totale 1.951.725

Impozite indirecte 859.700

gi%= x100 =1.560.989 × 100 =55,07%
Venituri fiscale

Impozite directe 701.287

gi%= Venituri fiscale x100=1.560.989 × 100 = 44,93%

Contribuții sociale 132.084

gi%= x100=1.951.725 × 100 = 6,77%
Venituri totale

Alte venituri 92.150

gi%= Venituri totale x100=1.951.725 × 100 =5%

Tabel nr. 11 .Indicatori de structură ai veniturilor %

Indicator 2014 2015 2016 2017 2018
Venituri fiscale 79,98% 80,65% 81,34% 81,52% 81,14%

Impozite indirecte 55,07% 54,28% 54,49% 54,29% 54,52%

Impozite directe 44,93% 45,72% 45,51% 45,71% 45,48%

Contribuții sociale 6,77% 6,65% 6,54% 6,58% 6,63%

Alte venituri
4,72% 4,36% 4,33% 4,24% 4,67%

Sursa: Elaborare autor

4.Presiunea fiscală

Venituri fiscale 𝟏.𝟓𝟔𝟎.𝟗𝟖𝟗

Pf2014= 𝒙𝟏𝟎𝟎 = 𝟑.𝟗𝟒𝟎.𝟗𝟐𝟓 𝒙𝟏𝟎𝟎 = 𝟑𝟗, 𝟔𝟏%
PIB

9
Tabel nr. 12 Presiunea fiscală %

Indicator 2014 2015 2016 2017 2018

Presiunea fiscală 39,61% 40,16% 41,32% 41,46% 41,19%

Sursa: Elaborare autor

Interpretări-secțiunea I

În cadrul acestei secțiuni am analizat nivelul, dinamica și structura veniturilor bugetului de stat
al Suediei în perioada 2014-2018. Analizând indicatorii de nivel atât în valoare nominală cât și în
valoare relativă am observat o creștere în fiecare an atât a veniturilor totale cât si a celor fiscale,
cea mai mare valoare a veniturilor totale fiind în anul 2018 și anume 2.432.197 milioane SEK în
prețuri nominale și 740.620,30 milioane SEK în prețuri reale, iar a veniturilor fiscale 1.973.381 de
milioane SEK în prețuri nominale și 600.907,70 milioane SEK în prețuri reale.

Grafic nr. 1 Evoluția veniturilor fiscale în perioada 2014-2018 mil SEK

Venituri fiscale în prețuri reale Venituri fiscale în prețuri nominale

3.000.000

2.500.000 1.898.269 1.973.381

1.812.105
1.687.301
2.000.000 1.560.989

1.500.000

1.000.000

538.471,70 572.671,70 589.323,20 600.907,70

500.000 497.939

0
2014 2015 2016 2017 2018

Sursa: Elaborare autor

Analizând ponderea în PIB a veniturilor totale se observă că în anul 2014 și 2015 ele
reprezintă aproximativ 49,6% din PIB, iar în anii 2016-2018 acestea reprezintă aproximativ 50,8%.
Din analiza indicatorului de dinamică putem observa că atât în cazul modificării absolute
cât și a celei relative valorile sunt pozitive ceea ce arată faptul că, veniturile anului analizat sunt
mai mari față de veniturile anului anterior analizat.

10
 Conform indicatorului de structură , în anul 2014 veniturile fiscale reprezentau 79,98% din
totalul veniturilor. În anul 2015 se poate observă o ușoară majorare cu 0,67%, această devenind
80,65%, iar în anii următori se observă că veniturile fiscale reprezintă aproximativ 80,33% din
veniturile totale.
În graficul de mai jos am reprezentat presiunea fiscală a Suediei pe perioada analizată:
Grafic nr. 2 Presiunea fiscală în perioada 2014-2018

41,46%
41,32%
41,19%

40,16%

39,61%

PRESIUNEA FISCALĂ

2014 2015 2016 2017 2018

Sursa: Elaborare autor

Conform structurii veniturilor fiscale din anul 2014 și 2018 putem observa că aceasta nu s-
a modificat semnificativ. Față de anul 2014, structura veniturilor a crescut cu 0,55% în ceea ce
privește impozitele directe și a scăzut cu 0,55% pentru impozitele indirecte.

Grafic nr. 3 Structura veniturilor fiscale

2014 2018

Impozite directe
44,93% 45,48%
55,07% Impozite 54,52%
indirecte

Sursa: Elaborare autor

11
 Secțiunea 2: Cheltuielile bugetare

Tabel nr. 13 Tabel centralizator al datelor de intrare a cheltuielilor mil SEK

Indicator 2014 2015 2016 2017 2018
Cheltuieli
totale
2.012.901 2.090.556 2.183.866 2.263.975 2.389.003
Cheltuieli de
bunuri si 329.140 340.606 352.547 360.657 382.668
servicii
Cheltuieli
cu
salariile
499.613 522.406 552.310 580.408 606.793
angajatilor
Dobanzi 26.745 23.900 23.022 21.092 23.918
Subventii 66.605 66.428 69.565 71.930 77.415
Cheltuieli
pentru
asistenta
686.195 714.762 749.888 763.246 780.860
sociala
Alte
cheltuieli
222.794 231.754 234.024 252.087 276.655
Transferuri 10.602 12.733 16.074 10.016 13.313
Cheltuieli
curente
932.705 966.073 1.013.518 1.044.103 1.104.107
Cheltuieli de
171.207 177.969 188.438 204.539 227.381
capital
PIB 3.940.925 4.201.543 4.385.497 4.578.833 4.790.748
IPC 313,49 313,35 316,43 322,11 328,40
Sursa: Elaborare autor cu datele de pe https://ec.europa.eu/eurostat

1.Indicatorii de nivel

1. Volumul sau mărimea cheltuielilor publice anuale exprimate în moneda națională

a)Formula de calcul pentru mărimea nominală: 𝐶𝑇 = ∑𝑛𝑖=1 𝐶𝑖

Tabel nr.14 Volumul cheltuielilor bugetare în expresie nominală mil SEK
Indicator 2014 2015 2016 2017 2018

Cheltuieli
bugetare 2.012.901 2.090.556 2.183.866 2.263.975 2.389.003
totale
Sursa: Elaborare autor

12
 𝐶
b)Formula de calcul pentru mărimea reală: 𝐶𝑇 = 𝐼 𝑇 × 100
𝑝.𝑐

Tabel nr.15 Volumul cheltuielilor bugetare în expresie reală mil SEK

Indicator 2014 2015 2016 2017 2018

Cheltuieli bugetare totale 642.094,17 667.163,24 690.157,7 702.857,72 727.467,42

Sursa: Elaborare autor

2. Ponderea cheltuielilor bugetare totale în PIB:

𝐶𝑇⁄ 𝐶𝑇
Formula de calcul: 𝑃𝐼𝐵 = 𝑃𝐼𝐵 × 100

Tabel nr. 16 Ponderea cheltuielilor bugetare în PIB %

Indicator 2014 2015 2016 2017 2018
Cheltuieli
bugetare 51,08 49,76 49,80 49,44 49,87
totale
Sursa: Elaborare autor

2.Indicatorii de dinamică

1. Modificarea absolută a cheltuielilor bugetare totale:

• In expresie nominală: ΔCTn = CTn1-CTn0

ΔCT2015= 2.090.556 -2.012.901=77.655 mil SEK

Tabel nr. 17 Modificarea absolută a cheltuielilor bugetare în expresie nominală mil SEK
Indicator 2014 2015 2016 2017 2018
Cheltuieli
- 77.655 93.310 80.109 125.028
bugetare totale
Sursa: Elaborare autor

• In expresie reală :ΔCTr = CTr1-CTr0

ΔCT2015 = 667.667,8 - 622.579,7 = 45.088,1 SEK

13
Tabel nr. 18 Modificarea absolută a cheltuielilor bugetare în expresie reală mil SEK
Indicator 2014 2015 2016 2017 2018
Cheltuieli -
bugetare 25.069,07 22.994,461 12.700,023 24.609,698
totale
Sursa: Elaborare autor

2.Modificarea relativă a cheltuielilor bugetare totale:

𝑪𝑻𝒏𝟏 −𝑪𝑻𝒏𝟎
• În expresie nominală :ΔCTn %= × 𝟏𝟎𝟎
𝑪𝑻𝒏𝟎

𝑪𝑻𝟐𝟎𝟏𝟓 −𝑪𝑻𝟐𝟎𝟏𝟒
ΔCT2015%= × 𝟏𝟎𝟎 %
𝑪𝑻𝟐𝟎𝟏𝟒

Tabel nr. 19 Modificarea relativă a cheltuielilor bugetare în expresie nominală %

Indicator 2014 2015 2016 2017 2018

Cheltuieli bugetare totale - 3,86% 4,46% 3,67% 5,52%

Sursa: Elaborare autor

𝑪𝑻𝒓𝒏𝟏 −𝑪𝑻𝒓𝒏𝟎
• În expresie reală : ΔCTr %= × 𝟏𝟎𝟎
𝑪𝑻𝒓𝒏𝟎

𝑪𝑻𝒓𝟐𝟎𝟏𝟓 −𝑪𝑻𝒓𝟐𝟎𝟏𝟒
ΔCTr2015%= × 𝟏𝟎𝟎 %
𝑪𝑻𝒓𝟐𝟎𝟏𝟒

Tabel nr. 20 Modificarea relativă a cheltuielilor totale în expresie reală %

Indicator 2014 2015 2016 2017 2018
Cheltuieli
- 3,90% 3,45% 1,84% 3,50%
bugetare totale
Sursa: Elaborare autor

3.Modificarea ponderii în PIB

𝑪𝑻 𝑪𝑻
Formula de calcul: ∆𝑪𝑻/𝑷𝑰𝑩 = 𝑷𝑰𝑩𝒏𝟏 × 𝟏𝟎𝟎 − 𝑷𝑰𝑩𝒏𝟎 × 𝟏𝟎𝟎
𝒏𝟏 𝒏𝟎

𝑪𝑻𝟐𝟎𝟏𝟓 𝑪𝑻𝟐𝟎𝟏𝟒
∆𝑪𝑻/𝑷𝑰𝑩𝟐𝟎𝟏𝟓 = × 𝟏𝟎𝟎 − × 𝟏𝟎𝟎
𝑷𝑰𝑩𝟐𝟎𝟏𝟓 𝑷𝑰𝑩𝟐𝟎𝟏𝟒

14
Tabel nr. 21 Modificarea ponderii in PIB cheltuielilor bugetare %
Indicator 2014 2015 2016 2017 2018
Cheltuieli bugetare
- -1,32 0,04 -0,35 0,42
totale
Sursa: Elaborare autor

3.Indicatorii de structură

• Conform structurii economice:

𝐶ℎ𝑒𝑙𝑡𝑢𝑖𝑒𝑙𝑖 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒
gi1%= x100
𝐶ℎ𝑒𝑙𝑡𝑢𝑖𝑒𝑙𝑖 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑒

𝐶ℎ𝑒𝑙𝑡𝑢𝑖𝑒𝑙𝑖 𝑑𝑒 𝑐𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙
gi2%= x100
𝐶ℎ𝑒𝑙𝑡𝑢𝑖𝑒𝑙𝑖 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑒

• Conform structurii funcționale:

Cheltuieli cu bunurile și serviciile

gi3%= x100
Cheltuieli totale

Dobânzi
gi4%=Venituri fiscale x100

Cheltuieli cu recompensarea salariilor

gi5%= x100
Venituri fiscale

Subvenții
gi6%=Venituri totale x100

𝐶ℎ𝑒𝑙𝑡𝑢𝑖𝑒𝑙𝑖 𝑐𝑢 𝑎𝑠𝑖𝑡𝑒𝑛ț𝑎 𝑠𝑜𝑐𝑖𝑎𝑙ă

gi7%= x100
𝐶ℎ𝑒𝑙𝑡𝑢𝑖𝑒𝑙𝑖 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑒

𝐴𝑙𝑡𝑒 𝑐ℎ𝑒𝑙𝑡𝑢𝑖𝑒𝑙𝑖
gi8%= 𝐶ℎ𝑒𝑙𝑡𝑢𝑖𝑒𝑙𝑖 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑒 x100

𝑇𝑟𝑎𝑛𝑠𝑓𝑒𝑟𝑢𝑟𝑖
gi9%= 𝐶ℎ𝑒𝑙𝑡𝑢𝑖𝑒𝑙𝑖 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑒 x100

Tabel nr. 22 Tabel centralizator al indicatorului de structură

2014 2015 2016 2017 2018
Cheltuieli
46,34% 46,21% 46,41% 46,12% 46,22%
curente
Cheltuieli de
8,51% 8,51% 8,63% 9,03% 9,52%
capital
Cheltuieli cu
bunurile si 16,35% 16,29% 16,14% 15,93% 16,02%
serviciile
Cheltuieli cu
24,82% 24,99% 25,29% 25,64% 25,40%
salariile

15
 Dobanzi 1,33% 1,14% 1,05% 0,93% 1,00%
Subventiile 3,31% 3,18% 3,19% 3,18% 3,24%
Cheltuieli
pentru
34,09% 34,19% 34,34% 33,71% 32,69%
asistenta
sociala
Alte
cheltuieli 11,07% 11,09% 10,72% 11,13% 11,58%

Transferuri 0,53% 0,61% 0,74% 0,44% 0,56%

Sursa: Elaborare autor

Interpretari-secțiunea II

Din analiza indicatorilor de nivel din perioada 2014-2018 observăm o creștere a cheltuielilor
bugetului Suediei atât în prețuri nominale cât și în prețuri reale în cei 5 ani de analiză .
În graficul de mai am prezentat evoluția cheltuielilor bugetare ale Suediei din anul 2014 pana in
anul 2018:

Grafic nr. 5 Evoluția cheltuielilor bugetare în perioada 2014-2018 mil SEK

3.500.000,00
3.000.000,00 2.389.003
2.183.866 2.263.975
2.012.901 2.090.556
2.500.000,00
2.000.000,00
1.500.000,00
1.000.000,00
642.094,17 667.163,24 690.157,70 702.857,72 727.467,42
500.000,00
0,00
2014 2015 2016 2017 2018

Cheltuielile bugetare în expresie reală Cheltuielile bugetare în expresie nominală

Sursa: Elaborare autor

Ponderea cheltuielilor bugetare în PIB înregistra în anul 2014 procentul de 51,08, urmând
ca în următorii ani ai perioade analizate să avem următoarele procente: 49,76% în anul 2015,
49,80% în anul 2016, 49,44% în anul 2017 și 49,87% în anul 2018.

16
Grafic nr. 6 Ponderea cheltuielilor bugetare în PIB

Sursa: Elaborare autor

Din analiza indicatorului de dinamică putem observa că atât în cazul modificării absolute
cât și a celei relative valorile sunt pozitive ceea ce arată faptul că, cheltuielile anului analizat sunt
mai mari față de cheltuielile anului anterior.

Grafic nr. 7 Structura cheltuielilor bugetare după clasificația economica pentru anii 2014 si 2018

2014 2018

16% Cheltuieli 17%

curente
Cheltuieli de
capital 83%
84%

Sursa: Elaborare autor

Conform clasificației economice observăm că ponderea cheltuielilor de capital este mai mare cu un
procent în anul 2018 comparativ cu anul 2014, iar cheltuielile curente scad cu un procent în anul 2018 față
de 2014.

17
Grafic nr.8 Structura cheltuielilor bugetare după clasificația funcțională pentru anii 2014 si 2018

Sursa: Elaborare autor

Analiza structurală a cheltuielilor evidențioază următoarele aspecte: Ponderea cea mai mare este
deținută de cheltuielile pentru asistenșă socială în medie de 34% urmate apoi de cheltuielile cu salariile si
alte cheltuieli cu o medie de 24,1% respectiv 10%. Cea mai mică pondere este deținută de dobânzi și
transferuri cu o medie de 1% respectiv 0.5%

18
 Secțiunea III- Soldul Bugetar
Tabel nr. 23 Tabel centralizator al datelor de intrare a soldului bugetar mil SEK
Indicator 2014 2015 2016 2017 2018
Dobanzi 26.745 23.900 23.022 21.092 23.918
Cheltuieli totale 2.012.901 2.090.556 2.183.866 2.263.975 2.389.003
Venituri totale 1.951.725 2.092.137 2.227.774 2.328.602 2.432.197
Sursa: Elaborare autor

1.Soldul bugetar convențional

Formula de calcul:
𝑆𝐵𝐶 = 𝑉 − 𝐶𝐻

𝑆𝐵𝐶
𝑆𝐶𝐵/𝑃𝐼𝐵 = × 100
𝑃𝐼𝐵

SBC2014= 1.951.725 – 2.012.901 = -61.176

−61.176
𝑆𝐶𝐵/𝑃𝐼𝐵2014 = 3.940.925 × 100 = -1,55%

Tabel nr. 24 Soldul bugetar convențional și ponderea în PIB mil SEK

Indicator 2014 2015 2016 2017 2018

SBC -61.176 1.581 43.908 64.627 43.194

SBC/PIB -1,55% 0,04% 1,00% 1,41% 0,90%
Sursa; Elaborare autor

2.Soldul bugetar primar

Formula de calcul:
𝑆𝐵𝑃 = 𝑉 − 𝐶𝐻 𝑝𝑟𝑖𝑚𝑎𝑟𝑒

𝑆𝐵𝑃
𝑆𝐵𝑃/𝑃𝐼𝐵 = × 100
𝑃𝐼𝐵

Tabel nr. 25 Soldului bugetar primar si ponderea in PIB mil SEK

Indicator 2014 2015 2016 2017 2018

SBP -34.431 25.481 66.930 85.719 67.112

SBP/PIB -0,87% 0,61% 1,53% 1,87% 1,40%
Sursa; Elaborare autor

19
 Interpretări- secțiunea III

Grafic nr. 9 Ponderea Soldului bugetar convențional în PIB

2,00%

1,41%
1,50%
1,00%
0,90%
1,00%

0,50%
0,04%
0,00%
2014 2015 2016 2017 2018
-0,50%

-1,00% Ponderea SBC în PIB

-1,50%
-1,55%
-2,00%

Sursa: Elaborare autor

În urmă efectuării calculului soldului bugetar convențional și primar pentru perioada 2014-
2018 am reușit să arăt că în anul 2014 soldul bugetar convențional a avut o valoare negativă de
– 61.176 mil SEK, iar soldul bugetar primar a avut o valoare negativă de -34.431 mil SEK deoarece
cheltuielile au fost mai mari decât veniturile obținute fapt care duce la un deficit bugetar. În anii
următori situația se schimbă, Suedia înregistrând un excedent, valoarea soldului convențional și
primar ajungând în 2018 la valoarea de 43.194 mil SEK respectiv 67.112 mil SEK.

20
 Secțiunea IV- Datoria Publică

Tabel nr. 26 Tabel centralizator al datelor de intrare a datoriei publice mil. SEK
Indicator 2014 2015 2016 2017 2018
Datoria 1.791.624 1.856.324 1.857.761 1.869.076 1.859.090
Publică
Monedă și 54.359 45 401 67 881 61 904 67 084
depozite
Titluri de 1.295.268 1.376.923 1.313.816 1.261.235 1.236.285
creanță
..pe termen 235.674 251.337 119.988 117.894 48.492
scurt
..pe termen 1.059.594 1.125.586 1.193.828 1.143.341 1.187.793
lung
Împrumuturi 441.997 434.000 476.064 545.937 555.721
..pe termen 248.271 213.307 236.329 287.058 265.056
scurt
..pe termen 193.726 220.693 239.735 258.879 290.665
lung
IPC 313,49 313,35 316,43 322,11 328,4
PIB 3.940.925 4.201.543 4.385.497 4.578.833 4.790.748
Sursa: Elaborare autor cu datele de pe https://ec.europa.eu/eurostat

1.Indicatorii de nivel

1.Volumul sau mărimea datoriei publice anuale exprimate în moneda națională

a)Formula de calcul pentru mărimea nominală: 𝐷𝑃𝑛 = ∑𝑛𝑖=1 𝐷𝑃𝑖

Tabel nr. 27 Datoria Publică în valoare nominală mil SEK

Indicator 2014 2015 2016 2017 2018

Datoria
Publică
în 1.791.624 1.856.324 1.857.761 1.869.076 1.859.090
valoare
nominală
Sursa: Elaborare autor

𝐷𝑃𝑇𝑛
b)Formula de calcul pentru mărimea reală: 𝐷𝑃𝑇𝑟 = × 100
𝐼𝑃𝐶

Tabel nr. 28 Datoria Publica în valoare reală mil SEK

Indicator 2014 2015 2016 2017 2018
Datoria
Publică în
valoare 571.509,14 592.412,32 587.100,15 580.260,16 566.105,36
reală
Sursa: Elaborare autor

21
2. Ponderea datoriei bugetare totale în PIB:

𝐷𝑃𝑇
Formula de calcul: 𝐷𝑃𝑇⁄𝑃𝐼𝐵 = × 100
𝑃𝐼𝐵

Tabel nr. 29 Ponderea datoriei publice în PIB %

Indicator 2014 2015 2016 2017 2018
%Datoria
Publică 45,46 44,18 42,36 40,82 38,81
Sursa: Elaborare autor

2.Indicatorii de dinamică

1. Modificarea absolută a datoriei publice:

• In expresie nominală: ΔDPTn=DPTn1-DPTn0

Tabel nr. 30 Modificarea absolută în expresie nominallă a datoriei publice mil SEK
Indicator 2014 2015 2016 2017 2018
Datoria -
Publică 64.700 1.437 11.315 -9.986
Sursa: Elaborare autor

• In expresie reală :ΔDPTr = DPTr1-DPTr0

Tabel nr. 31 Modificarea absolută în expresie reală a datoriei publice mil SEK
Indicator 2014 2015 2016 2017 2018
Datoria -
Publica 20.903,18 -5.312,17 -6.839,99 -14.154,80
Sursa: Elaborare autor

2.Modificarea relativă a datoriei publice totale:

𝑫𝑷𝑻𝒏𝟏 −𝑫𝑷𝑻𝒏𝟎
• În expresie nominală :ΔDPTn %= × 𝟏𝟎𝟎
𝑫𝑷𝑻𝒏𝟎

𝑫𝑷𝑻𝟐𝟎𝟏𝟓 −𝑫𝑷𝑻𝟐𝟎𝟏𝟒
ΔDPT2015%= × 𝟏𝟎𝟎 %
𝑫𝑷𝑻𝟐𝟎𝟏𝟒

22
Tabel nr. 32 Modificarea relativă expresie nominală a datoriei publice %
Indicator 2014 2015 2016 2017 2018
Datoria -
Publica 3,61 0,08 0,61 -0,53
Sursa: Elaborare autor

𝑫𝑷𝑻𝒓𝟏 −𝑫𝑷𝑻𝒓𝟎
• În expresie reală :ΔDPTr %= × 𝟏𝟎𝟎
𝑫𝑷𝑻𝒓𝟎

Tabel nr. 33 Modificarea relativă expresie reală a datoriei %

Indicator 2014 2015 2016 2017 2018
Datoria -
Publică 3,66 -0,90 -1,17 -2,44
Sursa: Elaborare autor

3.Indicatorii de structură

1. Structura datoriei publice în funcție de sursă

Tabel nr. 34 Structura datoriei publice în funcție de sursă

Indicator 2014 2015 2016 2017 2018
Monedă și
depozite 3,03% 2,45% 3,65% 3,31% 3,61%
Titluri de
creanță 72,30% 74,17% 70,72% 67,48% 66,50%
Împrumuturi 24,67% 23,38% 25,63% 29,21% 29,89%
Sursă: Elaborare autor

2.Structura datoriei publice în funcție de scadență

Tabel nr. 35 Structura datoriei publice în funcție de scadență
Indicator 2014 2015 2016 2017 2018
Titluri de
creanță și
împrumuturi 27,01% 25,03% 19,18% 21,67% 16,87%
pe termen
scurt
Titluri de
creanță și
împrumuturi 69,95% 72,52% 77,17% 75,02% 79,53%
pe termen
lung
Sursa: Elaborare autor

23
 Interpretări- secțiunea IV

Conform indicatorului de nivel , datoria publică a Suediei a crescut în perioada 2014-2017 cu

77.452 mil SEK , urmând ca în anul 2018 aceasta să scadă cu 9.986 mil SEK față de anul precedent,
ajungând la valoarea de 1.859.090 mil SEK.
Datoria publică a Suediei a înregistrat cea mai mare pondere în PIB în anul 2014, iar în următorii
ani aceasta s-a diminuat, ajungand în anul 2018 la 38,81% din produsul intern brut.

Grafic nr. 10 Ponderea datoriei publice în PIB

45,46

44,18

42,36

40,82 Ponderea datoriei publice în

PIB %

38,81

2014 2015 2016 2017 2018

Sursa: Elaborare autor

Grafic nr. 14 Structura datoriei publice în funcție de sursă

2014 2018
Monedă și depozite Titluri de creanță Împrumuturi
3,61%

3,03% 29,89%
24,67%

66,50%
72,30%

Sursa: Elaborare autor

24
 Analizând structura datoriei publice,se observă faptul că ponderea cea mai mare din
totalul acesteia ,o dețin titlurile de creanță cu un procent maxim de 72,30% în anul 2014 și
66,50% în anul 2018. Împrumuturile dețin o pondere de 24,67% în anul 2014, respective 29,89%
în anul 2018. Cea mai mica pondere în ceea ce privește structura datoriei publice este deținută de
monedă și depozite.
Grafic nr. 15 Structura datoriei publice în funcție de scadență

2014
2018
Titluri de creanță și împrumuturi pe termen scurt
Titluri de creanță și împrumuturi pe termen lung
16,87%

27,01%

69,95%
79,53%

Sursa: Elaborare autor

25
 Bibliografie

1. http://europoa.eu/
2. http://www.wikipedia.ro/

26