Scopul acestui demers este de a aduce în atenția cadrelor didactice din

învățământul superior o abordare științifică și metodică actualizată a eticii

academice. Dorim ca demersul nostru să-și demonstreze utilitatea în
condițiile în care cursul de Etică și integritate academică a fost inclus prin
ordin al Ministerului Educației Naționale în planurile de învățământ pentru
toate programele de studii univeritare din România, conform Ordinului nr.
3131/2018 (Ministerul Educației Naționale, 2018). Ordinul este fundamentat
pe cerința explicit formulată în Indicatorul de Performanță 1.1.2 (Integritatea
Academică) din „Metodologia de evaluare externă a standardelor de referință
și a listei indicatorilor de performanță a Agenției Române de Asigurare a
Calității în Învățământul Superior” (2018), ca instituția de învățământ
superior să apere valorile libertății academice, autonomiei universitare și
integrității etice, să dispună de practici și mecanisme clare pentru eliminarea
fraudei în activitățile academice și de cercetare, incluzând măsurile de
prevenire și eliminare a oricăror forme de plagiat, precum și de promovare a
principiilor de etică și integritate în rândul tuturor membrilor comunității
academice. Pe de altă parte, dacă ținem cont de faptul că experiențele cu
conținut moral din universitate influențează formarea caracterului studenților,
ca membri ai organizației universitare, sau ca viitori specialiși, necesitatea
cursului de etică și integritate academică devine evidentă.
Cursul de etică și integritate academică a lipsit un timp îndelungat din
planurile de învățământ ale programelor de studii universitare din România,
așa încât autoritatea celui care propune un astfel de demers poate fi
controversată, dacă este privită din perspectiva filosofului-etician sau din
persepctiva unui cadru didactic fără pregătire filosofică. Așa cum precizează
Mureșan (2009, p. 32) „didactica etică pentru specialiștii fără o pregătire
filosofică presupune învățarea unor metode originale și adaptate de predare a
eticii”. Pentru a depăși subiectul controversei, autorul propune soluția unui
„consultant moral”, care să-și ajute beneficiarii să găsească singuri răspunsuri
la dilemele etice cu care se confruntă, făcându-i să înțeleagă situația de viață
în care se află” (p.30). Totuși, etica teoretică continuă să prezinte importanță,
deoarece asigură o bază a cunoașterii pentru interpretarea situațiilor conflictuale din punct de
vedere etic, cu care ne confruntăm.
Din aceste motive, în rândurile care urmează ne propunem să răspundem la următoarele
întrebări cu încărcătură didactică: Ce teme etice abordăm?; Ce competențe urmărim să
formăm studenților prin cursul de etică academică?; Ce metode didactice utilizăm petru a-i
implica pe studenți în învățarea eticii academice?; Cu ce instrumente operăm în predarea și
învățarea eticii academice? Prin urmare, delimităm tipuri de etică ce își aduc contribuția la o
abordare actualizată a eticii universitare la cursuri și seminare și punctăm caracteristici ale
teoriilor etice prezentate. Pentru unele dintre problemele abordate vom exemplifica activități
didactice menite să-i implice pe studenți în învățare.
Obiectivele urmărite în acest capitol sunt:
 definirea conceptelor cheie care stau la baza cursului de etică academică;
 prezentarea sumară a principalelor teorii etice care ar trebui să influențeze subiectele
abordate de-a lungul cursului și a seminarelor;
 prezentarea unei tipologii a problemelor specifice eticii academice;
 descrierea activităților didactice desfășurate cu studenții pentru formarea competențelor
etice;
 exemplificarea unor dileme etice analizate cu studenții la seminare;
 prezentarea unor elemente de didactică specifice eticii academice.