Principiile etice

În studiul semnat de Beauchamp și Childress, autori care fundamentează principiile etice,

(citați de Mureșan, 2009, p. 27) se afirmă că principiile etice reprezintă un „set de valori larg
acceptate care să ghideze evaluările morale”. Între principiile etice generale, fundamentate
pentru domeniul bioeticii se numără respectul pentru autonomie, nefacerea răului, facerea
binelui, dreptatea și relațiile profesionist-pacient.
Problema principiilor etice este una controversată, deoarece există autori care susțin
existența unor astfel de principii, dar și autori care neagă existența lor. Din categoria primilor
face parte Gülen, (citat de Paya, 2007) care definește morala ca „set de principii nobile care
își au originea într-o spiritualitate înaltă și conduc comportamentul uman”. Mureșan arată însă
în lucrarea „Managementul eticii în organizații” (2009) că luarea în considerare a principiilor
etice generale se datorează „principiismului”, care este o metodă specifică eticii aplicate de
analiză a faptelor morale (p. 27). În timp, principiile generale au ajuns să fie considerate baza
pe care pot fi formulate, criticate și interpretate regulile morale, sau valorile centrale ale unei
societăți.

La nivel european principiile etice generale primesc formulări adaptate sau chiar formulări
noi: principul respectului autonomiei, principul deminității, principiul integrității, și principiul
vulnerabilității. Acestea sunt înscrise în Raportul Comisiei Europene ”Basic Ethical
Principles on Bioethics and Biolaw” (1995-1998). La acestea se adaugă mai nou, principul
precauției și principiul solidarității. Semnificația fiecăruia dintre principiile înscrise în
Raportul Comisiei Europene este redată în lucrarea autorului citat.
Astfel, principiul respectului autonomiei presupune respectarea următoarelor capacități
ale individului: de a crea idei şi scopuri în viaţă; de a
te înţelege moral, şi de a avea o viaţă morală privată; de a acţiona şi de a reflecta fără a fi
constrâns; de a-ţi asuma responsabilităţi personale, implicarea politică și capacitatea
consimţământului informat. Principiul demnităţii se referă la respectul fiinţei umane ca „fiinţă
morală”, dar, şi ca „fiinţă specific umană”, având „suflet şi corp”. Principiul integrităţii
prevede respectul pentru viața privată a individului, condiţia sa de a avea o viaţă demnă, pe
plan mental şi fizic, asupra căreia nu trebuie să se intervină din afară. Acesta vizează protecţia
indivizilor în raport cu stocarea publică de date personale, dreptul la viaţă, dreptul de a-ţi
hotărî singur moartea etc. Principiul vulnerabilităţii vizează „fragilitatea vieţii”, făcând
trimitere la grija pentru cei vulnerabili (Mureșan, 2009).
Analiza la clasă a principiilor etice în variantă europeană poate să ia forma unei activități
în care, studenții organizați în grupe de 4 sau 5 completează o fișă de lucru care conține
cerințele de mai jos.
 Analizați în interiorul grupelor semnificația fiecăruia dintre principiile etice definite în
Raportul Comisiei Europene.
 Caracterizați relația ideală între studenți și profesorii din universiatate, ierarhizând
principiile analizate.
 Argumentați ierarhia realizată, plecând de la explicațiile date fiecărui principiu.