Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Dar un beneficiu ascuns şi poate chiar mai important este îmbunătăţirea sănătăţii psihice şi
scăderea riscului de a dezvolta afecţiuni mintale sau neurologice.
Prea puţini oameni conştientizează rolul benefic al activităţii fizice asupra stării psihice şi
sănătăţii mintale.
Lipsa acestor informaţii aduce cu sine propuneri foarte periculoase de reducere a numărului de
ore de activitate fizică în şcoli sau de stigmatizare a energiei baieţilor, care este văzută ca de
corectat”,
S-a descoperit că practicarea a doar 10 minute de exerciţiu fizic stimulează neurogeneza şi are un
impact pozitiv pe termen scurt asupra hipocampusului, iar după 12 săptămâni de exerciţiu
regulat, efectele benefice sunt de lungă durată.
îmbunătăţirea stimei de sine – stima de sine este o componentă importantă a sănătăţii mintale,
fiind asociată cu rezilienţă crescută, cu o satisfacţie mai mare a vieţii şi cu rezultate mai bune în
domeniile educaţionale şi profesionale.
Exerciţiul fizic are o influenţă puternică asupra stimei de sine în ceea ce priveşte aspectul fizic,
precum şi o influenţă mai mică, dar semnificativă, asupra stimei de sine generale. Această relaţie
a fost identificată atât la copii şi adolescenţi, precum şi la adulţi sau vârstnici.
Mai multe mecanisme au fost propuse pentru a explica aceste rezultate, de la faptul că exercţiul
fizic promovează comportamente sănătoase, precum mâncatul sănătos şi reducerea consumului
de alcool sau tutun, sau faptul că activitatea fizică reduce tensiunea vasculară şi secreţia de
hormoni de stres, precum cortizolul sau adrenalina.
Indiferent dacă e vorba de faptul că o greutate crescută îi determină pe copii să petreacă mai mult
timp în faţa device-urilor sau viceversa, este o certitudine că stilul de viaţă al copiilor noştri este
diferit de cel pe care îl aveam noi la vârsta lor şi e important să ne asigurăm că aceştia au
activitate fizică regulată pentru a le asigura o dezvoltare fizică şi psihică optimă.
Un alt studiu din 2012 a descoperit că 20 de minute de exerciţiu cardio pe o bandă de alergare a
îmbunătăţit performanţele intelectuale atât ale copiilor cu ADHD, cât şi ale copiilor din grupul
de control (care nu aveau un diagnostic psihiatric), aceştia având vârste între 8 şi 10 ani.
Copiii au obţinut rezultate mai bune la exerciţii de citire, comprehensiune şi de aritmetică după
exerciţiul fizic. În plus, la ambele grupuri de copii s-a îmbunătăţit performanţa la teste de atenţie.
„Reprize relativ scurte de exerciţiu fizic s-au dovedit eficiente în reducerea impulsivităţii şi
îmbunătăţirea stării de spirit a copiilor aflaţi în dezvoltare. Din păcate, prea mulţi copii, mai ales
băieţi, nu sunt implicaţi activ de părinţi în activităţi sportive. Interesul profesorilor pentru
activităţile fizice este scăzut, tocmai din lipsa informaţiilor despre efectele benefice asupra
inteligenţei şi psihicului copiilor”, ne-a declarat Alice Dima, psihoterapeut copii şi adolescenţi.
Din păcate, studiile arată că atunci când e vorba de copii cu tulburări de comportament, e mai
puţin probabil ca aceştia să practice un sport. Astfel, un studiu a evaluat efectele cyber-
cyclingului la şcoală (mersul pe o bicicletă staţionară, cu ochelari virtuali, pentru a se uita la
diverse scenarii vizuale) de două ori pe săptămână, timp de 14 săptămâni, la copiii cu diverse
tulburări de comportament. Cercetătorii au ales cyber-cycling şi nu o bicicletă normală tocmai
pentru a-i atrage pe cei mici să se implice în activitate.
Rezultatele au fost cele aşteptate: copiii au primit pedepse până la de două ori mai rar, a existat o
reducere a comportamentului impulsiv de la 32% până la 52%, iar efectele erau categoric mai
vizibile în zilele în care aceştia aveau sesiunea de mers pe bicicletă.
O astfel de activitate ar putea fi adoptată în şcoli, la orele de educaţie fizică, cu beneficii pentru
toţi elevii, dar mai ales pentru cei care au probleme de comportament care le îngreunează
integrarea.
Un studiu din Norvegia efectuat pe un grup de 795 de copii cu vârste între 6 şi 10 ani a
descoperit că activitatea fizică moderată sau intensă poate fi o strategie de prevenţie sau reducere
a simptomelor depresive în copilărie. Astfel, simptomele de depresie majoră erau asociate cu o
rată scăzută de activitate fizică.
Un alt studiu a evaluat efectele exerciţiului fizic în tratarea depresiei la adolescenţi, descoperind
că după şase luni, grupul care a beneficiat de antrenament fizic prezentau o îmbunătăţire
semnificativă a simptomelor depresive în comparaţie cu grupul care nu făcuse mişcare. În plus,
autorii au indicat că e de preferat ca adolescenţii să poată alege inensitatea exerciţiului şi să aibă
libertatea de a alege dacă vor să participe sau nu.
Pe măsură ce îmbătrânim, devenim mai sedentari. Mulţi adulţi de peste 65 de ani petrec în medie
10 ore sau mai mult din zi stând aşezaţi sau întinşi, ceea ce îi transformă în cea mai sedentară
grupă de vârstă. Însă pentru a ne păstra independenţa şi vitalitatea până la o vârstă înaintată e
important să ne mişcăm, persoanele active având un risc redus de depresie sau demenţă.
Mecanismul prin care activitatea fizică reduce simptomele de anxietate nu este pe deplin
cunoscut, însă cel mai probabil constă într-o combinaţie a mai multor factori:
Yoga s-a detaşat în tratamentul anxietăţii şi depresiei, reducând senzaţia de frică şi tristeţe,
îmbunătăţind somnul, scăzând frecvenţa cardiacă a persoanelor cu anxietate şi depresie. În plus,
yoga are beneficiul de a putea fi practicată de oameni de toate vârstele, fără a fi nevoie de
echipament costisitor, şi poate fi adaptată chiar şi pentru persoanele cu dizabilităţi.
Depresia este una dintre principalele cauze ale dizabilităţii la nivel mondial, şi deşi este tratabilă,
mai puţin de jumătate din persoanele afectate primesc tratament corespunzător.
Încă de la începutul secolului XX, cercetătorii au fost interesaţi de legătura dintre exerciţiul fizic
şi depresie, existând dovezi clare că acestea sunt benefice pentru pacienţii depresivi,
îmbunătăţindu-le starea.
De atunci, nenumărate studii au examinat această relaţie, toate confirmând că beneficiile
sportului în combaterea depresiei sunt reale. De asemenea, se pare că îmbunătăţirea stării
pacienţilor este de lungă durată. Unele studii indică chiar că alergatul este la fel de eficient ca
psihoterapia sau medicaţia în tratarea depresiei uşoare.
Chiar dacă această soluţie nu ar fi recomandată de mulţi medici, beneficiile activităţii fizice sunt
incontestabile, şi în plus are avantajul major de a fi accesibilă oricui, la costuri reduse sau niciun
cost, fără supervizare de specialitate. Acest aspect e deosebit de important pentru persoanele care
provin din medii defavorizate şi au acces limitat la îngrijire medicală.
Vedem cât de mult este parte integrantă si din tratamentul tulburărilor psihice şi de aceea trebuie
să milităm sistematic pentru informarea populaţiei şi pentru modificarea corespunzătoare a
curiculei şcolare.
În concluzie, atunci când ne mişcăm corpul, ne tonifiem atât muşchii, cât şi mintea, aşa că
alergatul în parc sau mersul la sală ne poate asigura o armonie fizică şi psihică de lungă durată.