PROIECT DE DISPOZITIV

ELECTROMAGNETIC

Autor: Marius-Laurentiu Piper { Grupa 152 IC

^Indrumatori:
Prof. dr. ing. D. Ioan As. ing. M. Radules u

De embrie 2001

UNIVERSITATEA \POLITEHNICA" BUCURES

 TI
Cuprins

1 Tema de proie t 4
1.1 Formularea temei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4
1.2 Cerinte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
1.3 Date numeri e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
2 Modelul zi 6
2.1 Denitia ele tromagnetului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6
2.2 Clasi are si utilizari . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6
2.3 Prin ipiul de fun tionare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
2.4 Marimi si relatii e ara terizeaza fun tionarea dispozitivului . . . . . 7
2.5 Teorema fortelor generalizate la urent onstant . . . . . . . . . . . . 8
2.6 Regimurile ^ampului ele tromagneti are ara terizeaza fun tionarea
dispozitivului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
2.6.1 Regimul ele tro ineti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
2.6.2 Regimul magneti stationar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11
2.6.3 Regimul magneti uasistationar . . . . . . . . . . . . . . . . . 13
2.7 Probleme plan-paralele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15
2.7.1 Generalitati . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15
2.7.2 Regimul ele tro ineti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15
2.7.3 Regimul magneti stationar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16
2.8 Ipoteze simpli atoare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18
2.9 Modelarea matemati a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18
2.9.1 Teorema de existenta, uni itate si ontinuitate . . . . . . . . . 20

1
3 Rezolvarea analiti a 23
3.1 Denirea marimilor e ara terizeaza ir uitul magneti . . .. .. .. 23
3.2 Teorema I-a Kir hho pentru ir uite magneti e . . . . . . .. .. .. 24
3.3 Teorema a II-a Kir hho pentru ir uite magneti e . . . . .. .. .. 24
3.4 Cir uitul magneti aso iat ele tromagnetului . . . . . . . . .. .. .. 25
3.5 Rezolvarea analiti a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. .. .. 25
3.6 Rezultate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. .. .. 27
4 Modelul numeri 30
4.1 Programul FAP . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30
4.2 Metoda elementelor nite . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31
5 Rezultate numeri e 34

6 Rezultate numeri e obtinute u un program FEM propriu 38

7 Comparatii ^ntre rezultate 44

8 Alimentarea ^n urent alternativ a bobinei, al ulul numarului de

spire 46
8.1 Deosebiri de fun tionare ^ntre urent ontinuu si urent alternativ .. 46
8.2 Variatia ^n timp a marimilor^n regim armoni . . . . . . . . . . . .. 46
8.3 Dependenta diverselor marimi de numarul de spire n ale bobinei . .. 48
8.3.1 Rezistenta bobinei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 48
8.3.2 Indu tivitatea bobinei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 48
8.3.3 Valoarea efe tiva a urentului . . . . . . . . . . . . . . . . .. 48
8.3.4 Fluxul magneti fas i ular . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 49
8.3.5 Fluxul magneti total . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 49
8.3.6 Indu tia magneti a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 49
8.3.7 Densitatea de urent . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 49
8.3.8 Forta medie totala . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 49
8.4 Determinarea numarului de spire n ale bobinei . . . . . . . . . . . .. 50
8.5 Rezultate obtinute . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 50
9 Con luzii 52

2
Anexe 53

A Programul S ilab pentru rezolvarea analiti a 53

B Programul S ilab pentru generarea oordonatelor unei retele de

dis retizare 55

C Programul S ilab pentru azul alimentarii ^n urent alternativ 57

Bibliograe 59

3
Capitolul 1
Tema de proie t

1.1 Formularea temei

Cir uitul magneti din gura 1.1 are permeabilitatea relativa a miezului r = 1000
si dimensiunile geometri e a, b, , d, l1, l2, g unos ute. Pe oloana entrala se a a
o bobina u N spire.
g
d

a l1 b
l2

A δ B
c

Figura 1.1: Cir uitul magneti de studiat

A. Presupun^and a bobina o upa ^ntreaga fereastra si este par ursa de o solenatie
onstanta NI = 1 A, se er:
1. spe trul indu tiei magneti e B pentru doua pozitii extreme ale ^ntreerului,
Æ1 si Æ2;
2. variatia modulului indu tiei magneti e B = jBj pe segmentul AB pentru ele
doua pozitii extreme;
3. variatia energiei magneti e ^n fun tie de ^ntreerul Æ;
4. forta de atra tie a armaturii ^n fun tie de ^ntreerul Æ;
4
 5. uxul bobinei ^n fun tie de ^ntreer.
B. Presupun^and a bobina este alimentata la o tensiune alternativa de valoare
efe tiva U = 220 V si fre venta f = 50 Hz, sa se determine numarul de spire din
bobina are asigura o forta ^at mai mare^n regim permanent, fara saturarea miezului
(B < 1:8 T). Consider^and o valoare a ^ntreerului Æ = (Æ1 + Æ2)=2, sa se determine:
1. variatia ^n timp a uxului fas i ular al bobinei;
2. variatia ^n timp a fortei de atra tie a armaturii;
3. valoarea medie a fortei de atra tie a armaturii;
4. um trebuie modi at numarul de spire astfel ^n ^at valoarea medie a fortei de
atra tie a armaturii sa s ada u 20 %.

1.2 Cerinte
Problema se va rezolva numeri u metoda elementelor nite. Programul de elemente
nite e va  folosit este FAP (Field Analysis Program), dezvoltat ^n LMN.
Solutia numeri a se va ompara u solutia analiti a.

1.3 Date numeri e

Datele numeri e ne esare sunt: n = 19
a = g = 10 + 2n = 48 mm,
b = = d = a=2 = 24 mm,
l1 = 2a = 96 mm,
l2 = a = 48 mm,
Æ1 = 0:5 mm,
Æ2 = a=2 = 24 mm.

5
Capitolul 2
Modelul zi
Proie tul ^si propune analizarea unei probleme de ^amp magneti stationar ^n azul
unui ele tromagnet de tip E + I. Se vor efe tua al ule si se vor reprezenta gra
variatii ale diverselor marimi e ara terizeaza fenomenele zi e are stau la baza
fun tionarii a estui dispozitiv. Se vor vizualiza de asemenea spe tre ale ve torului
indu tie magneti a.

2.1 Denitia ele tromagnetului

1. Stru turala: este un dispozitiv ele tromagneti al atuit dintr-o bobina de
ex itatie par ursa de urent si doua armaturi feromagneti e, una xa si una
mobila are al atuies ir uitul magneti .
2. Fun tionala: este un dispozitiv ele tromagneti e fun tioneaza pe prin i-
piul magnetizatiei temporare, a arui a tiune de atragere sau de eliberare a
unei armaturi mobile din material feromagneti , este determinata de prezenta
urentului ele tri ^ntr-un ir uit de ex itatie.

2.2 Clasi are si utilizari

1. Dupa modul de lu ru:
 de atragere - la are armatura este atrasa da a se ex ita bobina;
 de retinere - la are armatura este eliberata da a se ex ita o bobina.
2. Dupa modul de ex itatie:
 ^n urent ontinuu,
 ^n urent alternativ.
3. Dupa durata de exploatare:
 durata ontinua,
 durata intermitenta,
6
  pe timp limitat.
4. Dupa rapiditatea de a tionare:
 normal,
 rapid,
 ^nt^arziat.
Ele tromagnetii sunt utilizati ^n:

 onstru tia aparatelor ele tri e de omutatie,

 ^n omponenta unor instalatii de ridi are si transport,
 ^n realizarea uplelor ele tromagneti e,
 pentru xarea unor piese are sunt supuse anumitor prelu rari.

2.3 Prin ipiul de fun tionare

Ele tromagnetul este de tip E + I. Cele doua armaturi (xa si mobila) sunt fabri ate
din otel ele trotehni (tabla sili ioasa - FeSi). Bobina este realizata din s^arma de
upru izolat u email.
Este un dispozitiv are transforma energia ele tri a in energie me ani a de translatie.
La apli area unei tensiuni la bornele bobinei, apare un urent de ondu tie are ge-
nereaza un ^amp magneti prin oloana entrala a ir uitului magneti . C^ampul
magneti generat (neglij^and ^ampul de dispersie) se ^n hide prin oloanele exteri-
oare, prin ^ntreerul Æ si prin armatura mobila.
C^ampul magneti va tinde sa o upe dire tiile de relu tanta magneti a minima (per-
meabilitate magneti a maxima), sistemul tinz^and atre o stare ara terizata de ener-
gie maxima (^ntreer minim) deoare e alimentarea se fa e la urent onstant. Da a
alimentarea era fa uta la tensiune onstanta eea e impli a ux magneti onstant,
sistemul ar  tins atre o stare ara terizata de energie minima (^ntreer minim).
Energia magneti a se onsuma pra ti la par urgerea de atre liniile de ^amp mag-
neti a ^ntreerului. Asadar, sistemul va tinde sa mi soreze energia onsumata, prin
mi sorarea ^ntreerului, efe tu^and lu ru me ani asupra armaturii mobile are este
atrasa u o forta atre armatura xa.

2.4 Marimi si relatii e ara terizeaza fun tionarea

dispozitivului
Tensiunea ele tri a: Z

uC = E
dr = V1 V2 (2.1)
C
Intensitatea ^ampului ele tri :
E= grad V (2.2)
7
Densitatea urentului de ondu tie:
i
J= n (2.3)
A
J = E (2.4)
Intensitatea ^ampului magneti si tensiunea magneti a:
rot H = J (2.5)
Z

um = H
dr =  (2.6)
Indu tia ^ampului magneti :
B = H (2.7)
Fluxul magneti : Z

 = B
dA (2.8)
S
Densitatea volumi a de energie magneti a:
B
H
wm = (2.9)
2
Energia magneti a a sistemului:
Z

Wm = wm dv (2.10)

2.5 Teorema fortelor generalizate la urent on-

stant
Pentru determinarea expresiei fortei ele tromagneti e are se exer ita ^ntre orpuri
feromagneti e, respe tiv ^ntre armaturile xa si mobila ele tromagnetului se apli a
teorema fortelor generalizate.
^In a ord u relatia bilantului energeti al sistemului si tin^and ont a intensitatea
urentului ele tri este mentinuta onstanta, variatia eneergiei magneti e dWm este
egala u lu rul me ani elementar ÆL efe tuat de fortele magneti e generalizate la o
variatie a oordonatei generalizate.
m
dWm jI = onst = (2.11)
X
Xi dxi
i=1
Din a easta relatie se dedu e expresia omponentei Xi a fortei generalizate:
d Wm


Xi = (2.12)



xi 
I = onst
Relatia (2.12) reprezinta prima teorema a fortelor generalizate^n ^amp mag-
neti : omponenta Xi a fortei generalizate la urent mentinut onstant este egala
u derivata partiala a energiei magneti e ^n raport u oordonata generalizata xi.
Dupa um se vede si din expresia de mai sus, fortele generalizate tind sa deplaseze
piesele feromagneti e sau ondu toarele ^n sensul resterii oordonatei generalizate.
8
2.6 Regimurile ^ampului ele tromagneti are a-
ra terizeaza fun tionarea dispozitivului
Relatiile de baza e ara terizeaza regimurile rezulta din parti ularizarea legilor
generale si de material ale ^ampului ele tromagneti ^n onditiile spe i e e arui
regim.

2.6.1 Regimul ele tro ineti

111
000 11
00 11
00
000
111 00
11 00
11

I i i
f
c.c. c.a. c.a.
11
00 111
000 111
000
00
11 000
111 000
111
J J J

Figura 2.1: Densitatea de urent in ondu toare

^In azul alimentarii bobinei ^n urent ontinuu, distributia densitatii de urent ^n
se tiunea ondu torului este uniforma. ^In urent alternativ ^nsa, da a ad^an imea
de patrundere a ^ampului ele tri nu este su ient de mare, liniile de urent se
distribuie u pre adere atre suprafata ondu torului. A est fenomen se a entu-
eaza pe masura resterii fre ventei tensiunii de alimentare. Condu tia ajunge sa se
fa a super ial printr-o asa-numita p^anza de urent. ^In azul nostru, ad^an imea de
patrundere ind de ordinul entimetrilor, adi a mai mare de ^at dimensiunea on-
du toarelor, vom onsidera si pentru alimentarea ^n urent alternativ rezultatele
obtinute la regimul ele tro ineti .
1. Ipoteze:
 orpuri imobile (v = 0);
:
 marimi invariante ^n timp ( t = 0);
 distributie uniforma de urent ^n se tiunea ondu torului.
2. E uatii fundamentale
 forma lo ala a legii onservarii sar inii ele tri e:
div J = 0 (2.13)

9
  forma lo ala a legii indu tiei ele tromagneti e:
rot E = 0 (2.14)
 legea ondu tiei ele tri e:
J = E (2.15)
3. Problema fundamentala a regimului
 Date
(a) forma domeniului D ^n are se va al ula distributia de urent;
(b) onstantele de material ( ondu tivitatea ele tri a )^n toate pun tele
domeniului;
( ) sursele de ^amp:
{ interne: Ei ;
{ externe - onditii de frontiera: Jn sau Et.
 Ne unos ute
{ V; E; J ^n toate pun tele domeniului.
Dispozitivul are intervine este rezistorul.
izolant
11
00
00
11 111
000
00
11 000
111
i 00
11 D 000
111i
00
11 000
111
000
111
00
11 conductor
000
111
00
11
00
11 000
111
izolant
S1 Sl S2
( E t =0 ) ( Jn =0 ) ( E t =0 )

Figura 2.2: Rezistorul

Bornele (suprafetele) S1 si S2 sunt e hipotentiale, iar potentialul uneia se alege
onventional a potential de referinta.
4. E uatiile de ordinul al II-lea ale regimului
Pentru rezolvarea problemei fundamentale se foloses e uatiile de ordinul I
(fundamentale) sau, prin eliminari si substitutii se obtine o singura e uatie u
o singura ne unos uta s alara - potentialul ele tri .
Conform u relatia (2.14) rezulta a ve torul intensitate a ^ampului ele tri se
poate s rie a gradient al unui potential s alar.
E = grad V (2.16)
^Inlo uind ^n relatia (2.15) vom avea: J =  grad V . Conform relatiei (2.13)
rezulta: div( grad V ) = 0. Mediul este onsiderat omogen, de i  = t.
Reulta a e uatia pe are trebuie sa o rezolvam ^n adrul a estui regim este
e uatia lui Lapla e:
 2V 2 2

V = 0 $ x2
+ yV2 + zV2 = 0 (2.17)

10
 Solutia e uatiei (2.17) este uni a da a si numai da a se unos onditiile de
frontiera (de tip Diri hlet, Neumann sau mixte).
Conditia de tip Diri hlet: V jSD = dat este e hivalenta u unoasterea lui
Et pe zona de frontiera SD . 
V
Conditia de tip Neumann: = dat este e hivalenta u unoasterea



n SN


lui Jn pe zona de frontiera SN .

SD [ SN =  = D; SD \ SN = :

2.6.2 Regimul magneti stationar

1. Ipoteze
 orpuri imobile (v = 0);
:
 marimi invariante ^n timp ( t = 0);
 ^ampul magneti este produs doar de urentul de ondu tie.
2. E uatii fundamentale
 forma lo ala a legii uxului magneti :
div B = 0 (2.18)
 forma lo ala a legii ir uitului magneti (teorema lui Ampere):
rot H = J (2.19)
 legea legaturii ^n ^amp magneti :
B = H (2.20)
3. Problema fundamentala a regimului
 Date
(a) forma domeniului D ^n are se al uleaza ampul;
(b) onstantele de material (permeabilitatea magneti a )^n toate pun -
tele domeniului;
( ) sursele de ^amp:
{ interne: J; Mp ;
{ externe - onditii de frontiera: Bn sau Ht.
 Ne unos ute
{ B; H ^n toate pun tele domeniului.
Din marimile de ^amp se vor al ula alte marimi are ne pot interesa: (; um)
sau (W; F).

11
4. E uatiile de ordinul al II-lea ale regimului
Pentru rezolvarea problemei fundamentale a regimului se pot folosi e uatiile
fundamentale sau se poate introdu e potentialul magneti ve tor obtin^andu-se
o e uatie av^and a ne unos uta a easta marime.
B = rot A (2.21)
Potentialul magneti ve tor A este denit p^ana la gradientul unei fun tii ar-
moni e arbitrare A $ A + grad f (r), ind inpusa ^n a elasi timp si onditia
de etalonare Coulomb:
div A = 0 (2.22)
Din e uatiile (2.20) si (2.21) rezulta:
B rot A
H= = =  rot A; (2.23)
 

unde  = 1 este sus eptivitatea magneti a.

Din relatiile (2.19) si (2.23) rezulta: rot (rot A) =  J si tin^and ond de relatia
(2.22) vom avea: rot(rot A) =
A. Obtinem o e uatie ve toriala de tip
Poisson generalizata:

A =  J (2.24)
Pentru a solutia e uatiei (2.24) sa e uni a trebuie impuse onditiile de fron-
tiera.
Conditia de tip Diri hlet: At jSD = dat este e hivalenta u unoasterea lui
Bn pe zona de frontiera SD .
rot A
 

Conditia de tip Neumann: = dat este e hivalenta u u-

 
 
 
 
tS


noasterea lui Ht pe zona de frontiera SN . N

SD [ SN =  = D; SD \ SN = :
Se pune problema onstruirii unei ar ase din material feromagneti (gura
2.3). A easta va e rana dispozitivul ^mpotriva in uentei ^ampurilor exteri-
oare, ^nsa va perturba ^ntr-o anumita masura, ^ampul interior.
Da a nu luam ^n onsiderare prezenta unei ar ase, alegem o suprafata  -
tiva () la distanta su ient de mare de dispozitiv astfel ^n ^at sa onsideram
Bn = 0j (gura 2.4).
1111111111111111
0000000000000000
0000000000000000
1111111111111111
0000000000000000
1111111111111111
0000000000000000
1111111111111111
0000000000000000
1111111111111111
0000000000000000
1111111111111111
0000000000000000
1111111111111111
0000000000000000
1111111111111111
00
11
0000000000000000
1111111111111111
00
11 1
0
0000000000000000
1111111111111111
0000000000000000
1111111111111111
0000000000000000
1111111111111111
0000000000000000
1111111111111111
0000000000000000
1111111111111111
0000000000000000
1111111111111111
0000000000000000
1111111111111111
0000000000000000
1111111111111111H t =0
0000000000000000
1111111111111111
0000000000000000
1111111111111111
0000000000000000
1111111111111111
0000000000000000
1111111111111111
0000000000000000
1111111111111111
0000000000000000
1111111111111111

Figura 2.3: Dispozitiv u ar asa feromagneti a

12
 0
1
11
00
0
1
00
11 1
0

B n =0

Figura 2.4: Frontiera aso iata dispozitivului

2.6.3 Regimul magneti uasistationar
1. Ipoteze
 orpuri imobile (v = 0);
 se neglijeaza ontributia ^ampului ele tri la produ erea ^ampului mag-
 

neti prin neglijarea desitatii urentului de deplasare, D  jJj;

 
 
 
t
 

 ^ampul magneti se onsidera a  produs ^n totalitate de urentul de

ondu tie.
2. E uatii fundamentale
 forma lo ala a legii onservarii sar inii ele tri e:
div J = 0 (2.25)
 forma lo ala a legii indu tiei ele tromagneti e:
B
rot E = t
(2.26)
 legea ondu tiei ele tri e:
J = E (2.27)
 forma lo ala a legii uxului magneti :
div B = 0 (2.28)
 forma lo ala a legii ir uitului magneti (teorema lui Ampere):
rot H = J (2.29)
 legea legaturii ^n ^amp magneti :
B = H (2.30)
3. Problema fundamentala a regimului
 Date
(a) forma domeniului D ^n are se al uleaza ^ampul;
13
 (b) onstantele de material (permitivitatea ele tri a  = onst, permea-
bilitatea magneti a  = onst) ^n toate pun tele domeniului;
( ) sursele de ^amp:
{ ele tri :
 interne: Ei;
 externe - onditii de frontiera: Jn sau Et.
{ magneti :
 interne: J; Mp;
 externe - onditii de frontiera: Bn sau Ht.
 Ne unos ute
{ E; J; H; B ^n toate pun tele domeniului.
4. E uatiile de ordinul al II-lea ale regimului
Din relatia (2.28) rezulta a ve torul indu tie magneti a B se poate s rie ^n
fun tie de un potential magneti ve tor (denit p^ana la gradientul unei fun tii
armoni e arbitrare: A $ A + grad f (r)):
B = rot A (2.31)
Se impune onditia de etalonare de tip Coulomb:
div A = 0 (2.32)
^Inlo uind (2.31) ^n (2.26) rezulta:
rot E = rot A
t
) rot( A
E+ )=0
t
(2.33)
Din relatia (2.33) rezulta:
A
E= grad V (2.34)
t
^Inlo uind (2.34) ^n (2.27) avem:
A
J =  grad V  (2.35)
t
Din (2.30) si (2.31) rezulta:
H=
rot A (2.36)

Din (2.29), (2.35) si (2.36), rezulta:
1 rot (rot A) +  grad V +  A = 0 (2.37)
 t
Dar rot(rot A) = grad (div A)
A si tin^and ont de relatia (2.32), rezulta:

A =   grad V +   A
t
(2.38)

14
 Din relatiile (2.25) si (2.35) rezulta:
div ( grad V ) + div( A t
)=0 (2.39)
Relatiile (2.38) si (2.39) reprezinta e uatiile de ordinul II ale regimului. Pentru
a rezolvarea a estora sa du a la o solutie uni a trebuie impuse onditiile de
frontiera.
Conditia de tip Diri hlet: V jSD = dat este e hivalenta u unoasterea lui
Et pe zona de frontiera SD .
Conditia de tip Neumann:
rot A







 = dat este e hivalenta u u-
 t SN
 

noasterea lui Ht pe zona de frontiera SN .

SD [ SN =  = D; SD \ SN = :

2.7 Probleme plan-paralele

2.7.1 Generalitati
At^at datele ^at si ne unos utele problemei de ^amp pe are trebuie sa o rezolvam^n
adrul proie tului depind de doua din oordonatele sistemului artezian. Spe trul
^ampului se repeta pentru diferite valori ale elei de a treia oordonate.
Astfel, adopt^and o ipoteza simpli atoare de natura geometri a si anume a se
neglijeaza efe tele de apat de la ele doua extremitati din lungul dispozitivului, se
poate tre e de la modelarea 3D la ea 2D.
Modelarea 2D determina redu erea onsiderabila a efortului de al ul ne esar pentru
rezolvarea problemei.

2.7.2 Regimul ele tro ineti

Tin^and ont de e uatia de ordinul al II-lea a regimului - relatia (2.17) si de faptul
a ne unos uta nu depinde de ea de a treia oordonata (z) vom avea:
2 2

V = 0 $ xV2 + yV2 = 0 (2.40)
Pentru a implementa numeri problema de ^amp ele tri , sa onsideram o retea
bidimensionala (gura 2.5), ^n planul (xOy),^n nodurile areia vom al ula valoarea
potentialului ele tri V, tin^and seama de urmatoarele aproximatii:
 2V Vi+1 j 2 Vi j + Vi 1 j
x2

x2 (2.41)
 2V Vi j +1 2 Vi j + Vi j 1
y 2

y2 (2.42)
Presupun^and a elasi pas de dis retizare pentru ele doua axe h =
x =
y si
apli ^and relatia (2.40) rezulta:
4 Vi j + Vi+1 j + Vi 1 j + Vi j 1 + Vi j+1 = 0 (2.43)
15
 y

Vi j =V(xi,y j)
2

1 x
1 2 3 i

Figura 2.5: Reteaua de dis redtizare bidimensionala

Vi+1 j + Vi + Vi j 1 + Vi j+1
Vi j = 1j
(2.44)
4
Asadar, potentialul ele tri ^ntr-un nod al retelei este media aritmeti a a potentialelor
nodurilor ve ine.
Pentru a e uatia (2.44) sa aiba solutie uni a trebuie spe i ate onditiile de fron-
tira.
Conditia de tip Diri hlet:
8
V
>
>
> V (x) = dat ) Et =
>
> x
(2.45)
<

>
V
V (y ) = dat ) Et =
>
>
>
>
:
y
Conditia de tip Neumann:
8
V V
>
>
>
>
>
x
= dat ) Ey = x
= En = Jn
(2.46)
<

>
V V Jn
= dat ) Ex = = En =
>
>
>
>
:
y y 

2.7.3 Regimul magneti stationar

Intensitatea si indu tia ^ampului magneti depind doar de ele doua oordonate ale
planului (xOy):
H = Hx i + Hy j
(

B = Bx i + By j (2.47)
Ve torii densitate de urent si potential magneti vor  orientati dupa axa Oz dar,
^n modul, vor depinde de oordonatele planului (xOy):
J = Jz k; Jz = Jz (x; y )
(

A = Az k; Az = Az (x; y ) (2.48)

16
 z
J

Figura 2.6: Orientarea ^n spatiu a lui J si a lui H

Din relatia (2.21), av^and ^n vedere (2.48) se obtine:
 

 i j k 

 
B = rot A = 0 = A Az
(2.49)
 
z



 i j
 x y  y x

 0 0 Az 


Consideram  = 1 = onst. Din relatiile (2.23) si (2.49) rezulta:

8
Az
Hx = 
>
>
>
>
>
y
(2.50)
<

>
>
A
Hy =  z
>
>
>
:
x
Din relatia (2.19) avem:
 

 i j k 
 !
  Hy Hx
J = rot H = 0 = (2.51)
 



 k
 x y  x y
Hx Hy 0
 
 

Din (2.50) si (2.51) se obtine:

! !
 A  A  2Az  2 Az J
x
 z
x y
 z
y
=J ) x2 y 2
= 
(2.52)
Da a J = 0 atun i:
 2Az  2 Az
x2 y 2
= 0 )
A = 0; (2.53)
unde: A = Az (x; y).
Ca si^n azul regimului ele tro ineti , onsider^and o retea de dis retizare dupa ele
doua axe de oordonate, obtinem pentru potentialul magneti o expresie similara
u ea pentru potentialul ele tri :
A + Ai 1 j + Ai j 1 + Ai j +1
Ai j = i+1 j (2.54)
4
17
Pentru asigurarea uni itatii solutiei, trebuie adaugate onditiile de frontiera.
Conditia de tip Diri hlet:
8
>
>
1 A
A (y ) = dat ) Hx = z =  Hn = Bn
> z
>
>
 y
(2.55)
<

>
>
>
>
>
: Az (x) = dat )
1 Hy = Az =  Hn = Bn
 x
Conditia de tip Neumann:
8
Az
>
>
>
>
>
y
= dat )  Hx = A
y
z
=  Ht
(2.56)
<

Az
= A
>
>
>
>
>
:
x
= dat )  Hy
x
z
=  Ht

2.8 Ipoteze simpli atoare

1. Se onsidera a problema ^n auza prezinta simetrie plan paralela, asadar se
va realiza o modelare bidimensionala a dispozitivului;
2. Domeniile problemei se onsidera a  delimitate de suprafete plane perfe te;
3. Mediile se onsidera a  omogene din pun t de vedere al ^ampului ele tromag-
neti ;
4. Mediile se onsidera a  liniare. Ca o onse inta, se neglijeaza fenomenul de
saturatie magneti a;
5. ^In azul bobinei, se neglijeaza aerul dintre ondu toare, bobina ind asimilata
u un singur ondu tor de grosime e hivalenta;
6. Corpurile se onsidera a  imobile^n sensul a se neglijeaza efe tul deplasarii,
deplasarea ind vazuta a o su esiune de pozitii stati e;
7. Marimile are intervin se onsidera invariante ^n timp;
8. Se presupune a nu exista surse externe de ^amp ele tromagneti ;
9. Se presupune a exista o ar asa la distanta su ient de mare pentru a nu
perturba ^ampul magneti interior.

2.9 Modelarea matemati a

Cal ulul marimilor de ^amp se redu e la rezolvarea unor e uatii u derivate partiale.
Pentru a est lu ru trebuie realizata si o formulare matemati a riguroasa are sa
se ^n adreze ^ntr-o teorema de formulare ore ta are presupune demonstrarea
altor trei teoreme:

18
  teorema de uni itate are garanteaza uni itatea solutiei;
 teorema de existenta are garanteaza existenta solutiei;
 teorema de ontinuitate are garanteaza dependenta ontinua a solutiei de
datele problemei.
^In mod obisnuit, se demonstreaza doar torema de uni itate si se presupune a teo-
rema de ontinuitate (sau stabilitate a solutiei) este^ndeplinita, fara a se demonstra
teorema de existenta. De obi ei, teorema de uni itate se demonstreaza prin redu ere
la absurd:
 se presupune existenta a doua solutii, se fa e diferenta ^ntre ele si se introdu e
^n e uatie solutia diferenta;
 folosind onse inte energeti e, se veri a faptul a energia pentru solutia diferenta
este nula.
Pentru realizarea modelarii matemati e trebuie mai ^nt^ai identi ate obie tele ma-
temati e u are se opereaza:
 numere (reale, omplexe);
 domenii:
{ multimi ( orpul numerelor reale - R);
{ spatii ve toriale (n-dimensionale - Rn; n 2 N);
{ spatiu ve torial normat, omplet - spatiu Bana h;
{ spatiu ve torial normat ^n are norma provine din produs s alar - spatiu
Hilbert ( az parti ular de spatiu Bana h).
 fun tii (f : D ! Rn, D  Rm):
{ lasa fun tiilor ontinue si innit derivabile - C 1 (D);
{ lasa fun tiilor ontinue si de n ori derivabile - C n (D)  C 1 (D);
{ lasa fun tiilor ontinue, de n ori derivabile si are se anuleaza pe frontiera
domeniului D - C0n(D)  C n(D);
{ lasa fun tiilor ontinue - C 0 (D)  C n (D);
{ lasa fun tiilor de patrat integrabile - L2 (D)  C n (D);
{ lasa fun tiilor de patrat integrabile are a epta derivata generalizata
p^ana la ordinul n - W n (D)  L2(D).
O marime zi a este reprezentata matemati astfel: A = A^(x; y), unde: A 2 R este
variabila dependenta, A^ 2 W 1(D) este numele fun tiei, iar x si y sunt variabilele
independente.

19
2.9.1 Teorema de existenta, uni itate si ontinuitate
Fie domeniul D  R2 , marginit (de exemplu de o sfera de raza nita - D  ,
R  M  1) u frontiera su ient de neteda astfel^n ^at sa nu existe salturi bruste
ale normalei ^and un pun t se deplaseaza pe frontiera. Da a fun tia g : D ! R este
ontinua, (g  C 0(D)), atun i e uatia de tip Poisson:
 2V 2
x2
+ yV2 = g; (2.57)
u onditiile de frontiera:
V jSD = dat (Diri hlet)
8
>
>
>
>

(2.58)
<

V 
>
>
>
>
:

n SN
= dat (Neumann); D = SD [ SN

are solutia uni a:

= f (x; y) 2 C 2(D)
V (2.59)
are depinde ontinuu de fun tia g. Exista M astfel ^n ^at jjf jjL2  M
jjgjjL2 , unde
jjf jjL2 = D f 2(x; y)dxdy.
q
R

A easta teorema poate  apli ata si e uatiei de tip Poisson generalizata:
! !
 V  V

x x
+ x 
y
= g; (2.60)
u onditia a fun tia  = ^(x; y), sa e ontinua si el putin o data derivabila
(^ 2 C 1(D)).
A easta onditie fa e di ila apli area metodei lasi e in apli atiile ingineresti deo-
are e suprima posibilitatea de a avea tre eri bruste de la un mediu la altul (variatia
dis ontinua a fun tiilor de material).
^In onse inta, s-a autat gasirea unei solutii generalizate bazata pe satisfa erea in
e are pun t nu a e uatiei (2.60) i a unei onse inte globale are se obtine prin
proie tarea e uatiei pe toate dire tiile unui spatiu ve torial de fun tii de ^n er are.
Da a fun tiile de ^n er are se aleg dintr-un spatiu nit dimensional ( um este a-
zul metodelor numeri e), atun i proie tarea e uatiei determina un sistem liniar de
e uatii u numar nit de ne unos ute, sistem e poate  rezolvat u al ulatorul.
^In azul formularii generalizate, se admit frontiere u pun te unghiulare. Sursa de
^amp g poate  o fun tie de patrat intergrabila (din L2(D)).
Solutia va  din spatiul fun tiilor u derivata generalizata p^ana la ordinul I si onditii
de frontiera nule (din W01(D)).
Fun tiile de material trebuie sa aiba derivata generalizata de ordinul I ( 2 W 1(D)).
Am stabilit anterior faptul a problema poate  modelata ^n 2D. Se observa, de ase-
menea, a ^n planul (x0y), problema admite si o simetrie axiala dupa axa 0y. ^In
onse inta, este su ienta onsiderarea problemei pe jumatate din domeniul initial,
spre exemplu semiplanul orespunzator sensului pozitiv al axei 0x (gura 2.7).
Domeniul problemei este D = [0; a℄  [ b; ℄  R2 si reprezinta de fapt o reuniune
de subdomenii: D = D1 [ D2 [ D3 [ D4, unde:
 D1 este armatura xa, material feromagneti (Fe);
20
  D2 este zona bobinei, material ondu tor (Cu);
 D3 este aerul (^ntreer plus spatiul p^ana la frontiera D);
 D4 este armatura mobila, material feromagneti (Fe).

y
c

D1

D2

0 x
D3 a

D4

-b

Figura 2.7: Domeniul onsiderat pentru problema

^In ele e urmeaza vom deni a obie te matemati e marimile zi e are intervin,
^n fun tie de regim:
1. Regimul ele tro ineti

Marimea zi a Clasa de fun tii Domeniul Codomeniul

J C 1(D) D2 R3
E, D C 1(D) D2 + D3 R3
V C (D)
2 D R

Condu tivitatea a fun tie de material va avea o variatie dis ontinua:

F e ; p 2 D1 ;
8
>

2 D2;
>

 : D ! R;  (P ) = Cu0;; pp 2
>

(2.61)
<

>
> D3 ;
F e ; p 2 D4 :
>
:

Densitatea de urent, a fun tie are expresia:

8
I
J : D ! R; J (P ) = : J0 = A ; p 2 D2 ; (2.62)
<

0; p 2 D1 [ D3 [ D4:
E uatia regimului:

V = 0 (2.63)

21
 Marimea zi a Clasa de fun tii Domeniul Codomeniul
H, B C 1(D) D R3
A C 2(D) D R3
 C 0(D) [Æmin; Æmax℄ R
Wm C 1(D) [Æmin; Æmax℄ R
F C 0(D) [Æmin; Æmax℄ R

2. Regimul magneti stationar

Permeabilitatea a fun tie de material va avea o variatie dis ontinua:
0 r ; p 2 D1 ;
8
>

 : D ! R; (P ) = 0 ;; pp 2
>
D2 ;
>

(2.64)
<

>
> 0 2 D3 ;
0 r ; p 2 D4 :
>
:

E uatia regimului:

A =  J (2.65)
3. Regimul magneti uasistationar
^In plus, fata de oodonatele geometri e (x,y), apare oorodnata temporala (t),
marimile de amp ind de i fun tii de trei variabile - G=G(x,y,t)
^ .

Marimea zi a Clasa de fun tii Domeniul Codomeniul

J C 1 (D) D2  [0; T ℄ R3
E, D C 1 (D) (D2 + D3)  [0; T ℄ R3
H, B C 1 (D) D  [0; T ℄ R3
A C (D)
2 D  [0; T ℄ R3
V C 2 (D) D  [0; T ℄ R
 C 0 (D) [Æmin; Æmax℄ R
Wm C (D)
1 [Æmin; Æmax℄ R
F C (D)
0 [Æmin; Æmax℄ R

^In general, pe frontiera domeniului D (pe toate ele 4 laturi) se pot impune onditii
Diri hlet nule pentru potentialul magneti ve tor. Da a se doreste simularea unei
ar ase feromagneti e ideale, atun i pe axa entrala se impune onditie Diri hlet
nula, iar pe elelalte 3 laturi onditii de tip Neumann.

22
Capitolul 3
Rezolvarea analiti a
Pentru rezolvarea analiti a a problemei (a ir uitului magneti ), pe l^anga ipotezele
simpli atoare enumerate anterior se adauga si urmatoarea ipoteza: se neglijeaza
^ampul magneti de dispersie (din aer, dar mai ales el din bobina) astfel ^n ^at ^n
ori e se tiune transversala a unui tronson de ir uit magneti sa avem a elasi ux
magneti

3.1 Denirea marimilor e ara terizeaza ir ui-

tul magneti
Se onsidera un tronson de ir uit magneti a ^n gura 3.1.
ϕf
S 11111
00000
00000
11111
00000
11111
00000
11111
00000
11111 ϕf

C um Rm um

Figura 3.1: Zona de ir uit magneti

Pe a est tronson, tensiunea magneti a este:
Z

um = H
ds  H l; (3.1)
C
l ind lungimea urbei C, are este o portiune dintr-o linie de ^amp magneti .
Prin denitie, uxul magneti printr-o se tiune transversala a ir uitului S este:
Z

f = S
B
dA  B A; (3.2)

23
B ind onstant pe se tiune. Legea legaturii ^n ^amp magneti :
B = H (3.3)
Din relatiile (3.1), (3.2) si (3.3) rezulta:
B BA l
um = H l = l= l = f (3.4)
 A A
Not^and u: l
Rm = ; (3.5)
A
relu tanta magneti a a tronsonului de ir uit magneti , vom avea:
um = Rm f (3.6)

3.2 Teorema I-a Kir hho pentru ir uite magne-

ti e
Enunt: suma algebri a a uxurilor fas i ulare ale trosoanelor e on ura ^ntr-un
nod este nula. A
k = 0 (3.7)
X

k2(n)

ϕ1 ϕ2

ϕk ϕ3

Figura 3.2: TKI

3.3 Teorema a II-a Kir hho pentru ir uite mag-

neti e
Enunt: suma algebri a a tensiunilor magneti e pe o bu la de ir uit magneti este
nula.
Observatie: tensiunile magneti e de-a lungul tronsoanelor u bobine vor  deter-
minate pe urbe e tre prin afara bobinelor. Astfel, tensiunea magnetomotoare va
, onform teoremei lui Ampere, nula.
A
X
umk =0 (3.8)
k2(b)

24
 ϕf
Γ
S 000000
111111
000000
111111
000000
111111
000000
111111
I
u m1
000000
111111
n

SΓ u m u mk u m2

u m3

Figura 3.3: TKII

Conform legii ir uitului magneti avem:

um= ; (3.9)
unde  = nI reprezinta solenatia bobinei. Dar um = um Rm f . Rezulta:
um = Rm f  (3.10)
Generalizarea expresiei (3.10) este teorema lui Joubert pentru ir uite magneti e:
um = Rm f   (3.11)

3.4 Cir uitul magneti aso iat ele tromagnetului

ϕf ϕf
1 1

Rm 1 Rm 2 Rm 1
Rm 1
Rm 2 Θ
R m 01 R m 02 R m 01

R m 01 Rm 3 R m 02 Rm 3 Rm 3

Figura 3.4: Graful ir uitului magneti

3.5 Rezolvarea analiti a

Tin^and ont de datele geometri e ale problemei (vezi apitolul 1) relu tantele mag-
neti e ale ir uitului magneti au urmatoarele expresii:
d b a
l1 + + l2 + +
Rm1 = 2 2 2; (3.12)
r 0 S1
25
 d
l1 +
Rm2 = 2; (3.13)
r 0 S2
b a
+ + l2 +
Rm3 = 2 2; (3.14)
r 0 S1
Æ
Rm01 = ; (3.15)
0 S1
Æ
Rm02 = ; (3.16)
0 S2
unde: S1 = b g si S2 = a g.
Dupa um se poate vedea din gura 3.4, tronsoanele laterale ale ir uitului magneti
sunt one tate ^n paralel astfel ^n ^at putem al ula relu tanta e hivalenta:
1
Re1 = (Rm1 + Rm01 + Rm3 ):
2
Relu tanta e hivalenta totala este:
1
Re = Rm2 + Rm02 + (Rm1 + Rm01 + Rm3 );
2
d 0
d b a b a1

l1 + 1 l1 + + l2 + + + + l2 +
Re = 2 + Æ
+ B
2 2 2+ Æ
+ 2r 0 S1 2 ;C

r 0 S2 0 S2 2
B C

r 0 S1 0 S1 A

de unde rezulta:
d d
l1 + l + 2 l + a + b +
2 + Æ S 1 2
2
 

Re = 1 + 2
+ (3.17)
r 0 S2 0 S2 S1 r 0 S1
Expresia indu tivitatii bobinei:
= ni R = Rn
n'f 2
L= ; (3.18)
i me me
unde: Rme este relu tanta e hivalenta a i uitului magneti al ulata pentru o va-
loare medie a ^ntreerului.
Bobina se asimileaza u o singura spira de grosime e hivalenta, de i n = 1. Rezulta:
L=
1 (3.19)
Rme
Fluxul magneti fas il ular determinat de bobina prin oloana entrala a ir uitului
magneti este dat de relatia:
f =
 (3.20)
Re
Fluxul magneti printr-un tronson lateral al ir uitului este:

f1 = f =
 (3.21)
2 2 Re
26
Din datele problemei avem a permeabilitatea magneti a relativa a materialului
feromagneti este r = 1000. Astfel, intensitatea ^ampului magneti va avea valori
de 1000 de ori mai mi i ^n miez de ^at ^n ^ntreer. Densitatea volumi a de energie
magneti a (relatia 3.20) va  si ea de 1000 de ori mai mi a ^n miez de ^at ^n^ntreer.
Asadar, este su ient sa al ulam energia magneti a doar^n^ntreer av^and^n a elasi
timp o eroare de al ul mai mi a de 1%.
BH
wm = (3.22)
2
Energia magneti a a unui tronson de ir uit magneti este:
Z
BH f um Re 2f
Wm = wm dv = wm V= wm A l = 2 Al =
D 2 = 2 :
Energia magneti a totala a sitemului este:
r umk fk r Re 2fk
Wm = = (3.23)
X X
;
k=1 2 k=1 2
unde r este numarul de tronsoane de ir uit magneti .
^In azul ir uitului magneti onsiderat, energia magneti a are expresia:
Wm =
2 1 + 1 Æ :
 

(3.24)
2 0 2 S1 S2 R2e
Forta exer itata asupra armaturii se al uleaza u ajutorul teoremei fortelor gene-
ralizate la urent onstant: 
Wm
Fm = (3.25)


 :
Æ I = onst


Din relatiile (3.24) si (3.25) rezulta expresia fortei:

Fm =
2 1 + 1 1 2 Æ 1 + 1
  " !#

(3.26)
2 0 2 S1 S2 R2e R3e 0 S2 2 0 S1 :

3.6 Rezultate
Folosind formulele 3.14 - 3.26 am realizat programul S ilab prezentat ^n anexa A.
Programul a furnizat variatiile marimilor ara teristi e ir uitului magneti (Wm, ,
Fm ) ^n fun tie de ^ntreerul Æ sau, optional, valori pun tulale, pentru ^ntreer dat,
ale marimilor de interes.
Apli ^and relatia (3.19) am obtinut urmatoarea valoare a indu tivitatii:
L = 1:162
10 7 H (3.27)
A easta valoarea nu are semni atie zi a,^nsa este o valoare de referinta, al ulata
pentru valori unitare ale intensitatii urentului si numarului de spire n.
Apli ^and relatia (3.20) am obtinut gra ul din gura 3.5. Se observa s aderea pu-
terni a a uxului pentru o variatie mi a a ^ntreerului fata de Æmin.
Implement^and relatia (3.24) a rezultat gra ul din gura 3.6. Energia magneti a a
sistemului este maxima atun i ^and^ntreerul este minimsi s ade o data u resterea
27
 Φ [mWb]
0.002056

0.001724

0.001391

0.001058

0.000725

0.000393
δ[mm ]
0.000060
0.50 4.42 8.33 12.25 16.17 20.08 24.00

Figura 3.5: Variatia uxului magneti al bobinei ^n fun tie de ^ntreer
Wm [mJ]
0.000730

0.000613

0.000497

0.000380

0.000263

0.000146
δ[mm ]
0.000030
0.50 4.42 8.33 12.25 16.17 20.08 24.00

Figura 3.6: Variatia energiei magneti e a sitemului^n fun tie de ^ntreer

a estuia. Ca si^n azul uxului magneti , s aderea este brus a pentru o rstere mi a
fata de Æmin.
Din relatia (3.26) s-a obtinut gra ul din gura 3.7. Valorile pentru forta au re-
zultat negative eea e ^nseamna a sensul de restere a fortei e se exer ita asupra
armaturii mobile este opus sensului resterii oordonatei Æ. Asadar, forta reste o
data u mi sorarea ^ntreerului.

28
 F [N ]
-1.21e-06

-1.03e-04

-2.05e-04

-3.08e-04

-4.10e-04

-5.12e-04
δ [mm ]
-6.14e-04
0.50 4.42 8.33 12.25 16.17 20.08 24.00

Figura 3.7: Variatia fortei exer itate asupra armaturii mobile^n fun tie de ^ntreer

29
Capitolul 4
Modelul numeri
Modelarea numeri a a dispozitivului ele tromagneti va  fa uta u ajutorul metodei
elementelor nite (FEM) implementata ^n programul FAP (Field Analysis Program)
dezvoltat ^n LMN (Laboratorul de Metode Numeri e).

4.1 Programul FAP

Pa hetul de programe FAP fa e parte din ategoria programelor de proie tare asis-
tata de al ulator^n ^amp ele tromagneti . Cu ajutorul FAP se pot rezolva probleme
de ^amp ele tromagneti plan-paralele ^n medii liniare si^n regim stationar, put^and
 utilizat ^n general ^n analiza sistemelor zi e e pot  des rise prin e uatii de tip
Poisson generalizate:
div ( grad z ) = s;
^n are:
 onstanta de material;
 z(x,y) solutia problemei;
 s sursa de ^amp.
Marimile si s sunt onstante pe subdomenii omogene. Domeniul pe are se onsi-
dera problema trebuie sa e marginit. ^In e are pun t al frontierei a estui domeniu
trebuie spe i ata una din onditiile de frontiera:
 Diri hlet: z = f ;
z
 Neumann: n = g;
z
 Robin:  z + n = h.
Stru tura pa hetului de programe FAP:

30
  FPR este programul prepro esor are permite:
{ des rierea geometri a a problemei;
{ eti hetarea domeniilor si dis retizarea lor ^ntr-o retea onforma de triun-
ghiuri;
{ spe i area tipurilor si valorilor onditiilor de frontiera;
{ spe i area valorilor onstantelor de material.
 FCL este programul solver pentru determinarea solutiei unei probleme liniare
de ^amp:
{ asambelaza matri ele M si b si apoi al uleaza x;
{ aseaza eroarea ^n fun tie de numarul iteratiei, oprindu-se la atingerea
erorii impuse sau la atingerea numarului maxim de iteratii.
 FPO este programul prepro esor pentru analiza intera tiva a solutiei obtinute:
{ reprezentarea gra a a spe trului liniilor de ^amp, linii e hipotentiale,
et ;
{ vizualizarea formei de variatie a solutiei sau a ^ampului (pe omponente)
de-a lungul unor axe denite de utilizator;
{ generare de tabele numeri ereferitoare la energie, ux, forta, uplu (fun tia
RAPORT).

4.2 Metoda elementelor nite

FAP foloseste metoda elementelor nite triunghiulare de ordinul I eea e impli a
dis retizarea domeniului ^ntr-o retea de triunghiuri (gura 4.1) are trebuie sa e
onforma adi a sa aiba urmatoarele proprietati:
Tk
Tm

δD D

Figura 4.1: Dis retizarea domeniului problemei

 doua triunghiuri Tk si Tm sa nu se suprapuna: Tk \ Tm = ;

 reteaua de triunghiuri trebuie sa a opere tot domeniul: [nk=1 Tk = D;

31
  o latura de triunghi nu trebuie sa ontina v^arful altui triunghi.
Pentru a o retea sa e de buna alitate, trebuie a triunghiurile sa aiba o forma ^at
mai apropiata de ea a triunghiurilor e hilaterale. Astfel, unghiurile triunghiurilor
din retea trebuie sa e uprinse ^ntre doua limite: min    max.
Se impune o variatie a marimilor pe subdomeniile onsiderate, ea mai simpla ind
ea liniara:
Ak : Tk ! R; Ak (x; y ) = a x + b y + :
Cunoasterea valorilor potentialului (A) ^n nodurile unui triunghi determina univo
A

A(x,y)
A
0000
1111
k1
1111 y
0000
0 0000
1111
0000
1111
0000
1111 Ak2
0000
1111
x Ak 3 Tk

Figura 4.2: Variatia potentialului ^n interiorul unui triunghi

variatia potentialului ^n interiorul triunghiului. Datorita variatiei liniare vom avea:
 

 i j k 

 
B = rot A = 0 = A = A
(4.1)
 
k



 Bxk Byk ;
 x y  y x

 0 0 A 


^n ipoteza a  nu variaza ^n interiorul triunghiului (dis retizarea se fa e astfel ^n ^at
permeabilitatea magneti a ^n interiorul e arui triunghi sa e onstanta). De ase-
menea, ^ampul magneti este uniform ^n e are triunghi (drepte paralele si e hidis-
tante). Numarul de ne unos ute n este egal u numarul nodurilor interioare retelei.

Figura 4.3: C^ampul magneti ^n interiorul unui triunghi

^In nodurile e apartin frontierei, valorile potentialului se determina din onditiile de

32
frontiera. Pentru determinarea valorilor ne unos ute ale potentialului, se rezolva o
e uatie matri eala de forma:
M x = b; (4.2)
unde:
 M 2 Rnn este matri ea sistemului de elemente nite (matri ea oe ientilor),
matri e patrati a, simetri a si pozitiv denita are ontine valorile onstantelor
de material (^n fun tie doar de date geometri e);
 b 2 Rn este ve torul termenilor liberi reprezent^and sursele de ^amp;
 x 2 Rn este ve torul ne unos utelor, are dupa rezolvarea sistemuluiva ontine
valorile potentialului magneti ve tor ^n nodurile interne retelei.
Trebuie pre izat a ori ^at de na ar  dis retizarea pe are o fa em, a easta este
doar o aproximare a distributiei reale. Distributia reala este ea are ara terizeaza
minimul energiei magneti e.
Dis retizarea impli a erori fata de solutia reala. Cu ^at dis retizarea se fa e mai n,
u at^at erorile s ad.
Prezenta unor triunghiuri degenerate ( are au unghiuri^n afara intervalului pre izat)
determina o slaba onditionare a matri ei sistemului de e uatii si de i erori de al ul
mai mari.

33
Capitolul 5
Rezultate numeri e
Pentru implementarea ^n programul FAP a problemei date am generat o retea de
dis retizare a ^n gura 5.1.

Figura 5.1: Retea de dis retizare

Solutia este obtinuta u ajutorul FAP are foloseste o metoda iterativa de rezolvare a
sistemului liniar de e uatii (metoda suprarelaxarii su esive) iar onditiile de oprire
sunt eroarea impusa si numarul maxim de iteratii. Numarul de iteratii este multiplu
al numarului de noduri ale retelei de dis retizare. Este pre izat si timpul ne esar
(^n se unde) p^ana la stabilizarea erorii ^n jurul valorii impuse (gura 5.2).

Figura 5.2: Eroarea ^n fun tie de numarul de iteratii

Pentru a alege o retea de dis retizare ^at mai potrivita, am rezolvat problema data
34
 u ajutorul FAP, pentru retele din e ^n e mai ne. Criteriul de apre iere a fost
eroarea relativa obtinuta fata de reteaua ea mai na, la al ulul energiei magneti e
a sistemului.
Ve torii abs iselor si ordonatelor pentru e are retea au fost generati u ajutorul
unui program S ilab prezentat ^n anexa B.
Retelele difera ^ntre ele printr-un oe ient i are determina netea a estora. Pentru
sase valori ale lui i am obtinut rezultatele din tabelul urmator:
Retea i nx  ny nod. elem. "solver t onv [s℄
Iter. Wm [J ℄ "rel [%℄
Rr 1 7  11 77 120 1:98
10 8  0 154 3:6468
10 8 22.4
Rn 3 15  23 345 616 3:26
10 8 1 690 4:4817
10 8 4.63
Rf 5 23  35 805 1496 3:79
10 8 3 805 4:6242
10 8 1.6
R 6 27  41 1107 2080 4:48
10 8 5 1107 4:6582
10 8 0.87
R 7 31  47 1457 2760 4:67
10 8 9 1457 4:682
10 8 0.37
Ruf 8 35  53 1855 3536 4:8
10 8 15 1855 4:6993
10 8 0

- Rr = retea rara;
- Rn = retea normala;
- Rf = retea na;
- R = retea na intermediara;
- R = retea foarte na;
- Ruf = retea ultrana;

Figura 5.3: Rezultatul obtinut pentru reteaua de dis retizare rara

Din gurile 5.3 si 5.4 se observa diferenta ^ntre rezultatele are pot  obtinute u
reteaua de dis retizare rara si, respe tiv, u reteaua de dis retizare ultrana. Pentru
reteaua ultrana, liniile de ^amp se apropie de alura unor urbe netede, asa um ar
 ^n azul real.
O eroare mai mi a de 1% si un timp de onvergenta a erorii de ordinul se undelor
sunt a eptabile. Av^and ^n vedere ele de mai sus, am ales a potrivita reteaua de
dis retizare generata pentru i = 6. Pentru simularile de mai sus frontiera domeniului
a fost plasata la o distanta de 3:5Æmax de ele tromagnet.
^In ontinuare, trebuie gasita o distanta optima pentru a frontiera sa nu e ni i
prea departata, marind nejusti at domeniul, dar ni i prea apropiata, gener^and
erori mari de al ul.
Criteriul de apre iere a distantei optime este legat tot de eroarea releativa la al ulul
35
 Figura 5.4: Rezultatul obtinut pentru reteaua de dis retizare ultrana
energiei magneti e, onsider^and a referinta pozitionarea la 3:5Æmax a frontierei.
Este foarte important a in timpul simularilor sa se pastreze a elasi pas pentru
reteaua de dis retizare, astfel ^n ^at interpretarea omparativa a rezultatelor sa aiba
sens.
Modi and progresiv distanta de la 0:5Æmax la 3:5Æmax am obtinut u ajutorul FAP
rezultatele din tabelul urmator:
distanta nod. elem. Wm [J ℄ "rel [%℄
0:5Æmax 682 1260 4:3793
10 8 6.07
Æmax 759 1408 4:4852
10 8 3.8
1:5Æmax 840 1564 4:5479
10 8 2.45
2Æmax 925 1728 4:5898
10 8 1.56
2:5Æmax 1014 2080 4:6203
10 8 0.9
3Æmax 1107 2080 4:6437
10 8 0.4
3:5Æmax 1204 2268 4:6624
10 8 0

Figura 5.5: Rezultatul obtinut pentru plasarea frontierei la 0:5Æmax

Pentru o distanta de 2:5Æmax fata de frontiera eroarea relativa este mai mi a de 1%,
asadar a easta distanta va  folosita ^n ontinuare pentru reteaua de dis retizare.
Compar^and gurile 5.5 si 5.6 se observa a apropierea frontierei de dispozitiv deter-
mina o "aplatizare" a liniilor de ^amp dinspre exterior atre ^ntreer si o s adere a
valorilor obtinute pentru energia magneti a.
36
 Figura 5.6: Rezultatul obtinut pentru plasarea frontierei la 2:5Æmax
Pentru a al ula valoarea energiei magneti e la diferite valori ale^ntreerului, trebuie
folosita a eeasi retea de dis retizare. Numai ^n a est az, ompararea rezultatelor
va avea o semni atie ore ta.
^In urma simularii u ajutorul FAP am obtinut urmatoarele rezultate:

Æ Wm [J ℄
0.0005 5:6002
10 7
0.001 3:3711
10 7
0.003 1:4737
10 7
0.005 1:0364
10 7
0.009 7:2362
10 8
0.014 5:7547
10 8
0.019 5:0369
10 8
0.024 4:622
10 8

Dupa um se observa din tabelul de mai sus, o data u mi sorarea ^ntreerului,
energia magneti a a sistemului reste. Alimentarea ind fa uta la urent onstant,
sistemul va tinde atre o stare ara terizata de o valoare maxima a energiei adi a
^ntreer minim.

37
Capitolul 6
Rezultate numeri e obtinute u un
program FEM propriu
Pentru a analiza mai amanuntit problema de ^amp magneti stationar am s ris un
program S ilab are utilizeaza metoda elemetelor nite (FEM).

Figura 6.1: Reteaua de dis retizare

Reprezentarile gra e au fost realizate de-a lungul unei axe e tre e prin mijlo ul
intreerului Æ.
38
Figura 6.2: Curbele e hipotentiale ale potentialului ve tor A pentru frontiera de tip
Diri hlet

Figura 6.3: Curbele e hipotentiale ale potentialului ve tor A pentru frontiera de tip
Neumann

39
 Figura 6.4: Spe trul indu tiei magneti e B

Figura 6.5: Spe trul intensitatii ^ampului magneti H

Figura 6.6: Variatia lui A pentru frontiera de tip Diri hlet

40
Figura 6.7: Variatia lui A pentru frontiera de tip Neumann

Figura 6.8: Variatia lui Bx

Figura 6.9: Variatia lui By

41
 Figura 6.10: Spe trul lui B la ^ntreer minim

Figura 6.11: Variatia modulului lui B pentru ^ntreer minim

42
 Figura 6.12: Spe trul lui B la ^ntreer maxim

Figura 6.13: Variatia modulului lui B la ^ntreer maxim

43
Capitolul 7
Comparatii ^ntre rezultate
^In ontinuare vor  omparate rezultatele obtinute prin al ul analiti u ele obtinute
^n urma simularilor u FAP.
Wm = Wm (delta)
J
7.3e-07
6.6e-07
5.9e-07
5.2e-07
4.5e-07
3.8e-07
3.1e-07
2.4e-07
1.7e-07
1.0e-07 mm
3.0e-08
0.50 2.85 5.20 7.55 9.90 12.25 14.60 16.95 19.30 21.65 24.00

Figura 7.1: Variatia energiei magneti e^n fun tie de^ntreer pentru modelul analiti

Wm1 = Wm1 (delta)

J
5.60e-07
5.09e-07
4.57e-07
4.06e-07
3.54e-07
3.03e-07
2.52e-07
2.00e-07
1.49e-07
9.76e-08 mm
4.62e-08
0.50 2.85 5.20 7.55 9.90 12.25 14.60 16.95 19.30 21.65 24.00

Figura 7.2: Variatia energiei magneti e^n fun tie de^ntreer pentru modelul numeri
Eroarea realtiva ^ntre ele doua seturi de date (pentru modelul analiti si pentru
44
modelul numeri ) a fost al ulata ^n felul urmator:
jW Wm1j  100[%℄;
rel = m (7.1)
Wm

unde: Wm este energia sistemului^n azul modelului analiti ;

Wm1 este energia sistemului^n azul modelului numeri .
err = err (delta)
%
55.9
50.9
45.9
40.9
35.9
30.9
25.9
20.9
15.9
10.9 mm
5.9
0.50 2.85 5.20 7.55 9.90 12.25 14.60 16.95 19.30 21.65 24.00

Figura 7.3: Variatia erorii relative ^n fun tie de ^ntreer

Din reprezentarea gra a a erorii relative se observa un maxim lo al pentru ^ntreer
mi . A est lu ru ar putea avea doua expli atii:
- la ^ntreer mi , valorile pentru distantele u are se opereaza sunt mi i,
iar variatiile marimii al ulate (^n a est az energia magneti a) sunt mari, solutia
numeri a neind stabila;
- dis retizarea pentru zona de intreer mi este rara si nu poate ondu e la
obtinerea unei solutii pre ise.
Pentru valori mari ale ^ntreerului (tinz^and atre ^ntreer maxim), eroarea reste
foarte mult ^n azul modelului analiti , deoare e ^n a est az ^ampul de dispersie
(neglijat prin ipoteza) apata valori semni ative.
Pentru valori medii ale ^ntreerului, diferenta ^ntre ele doua aproximari este mi a
deoare e:
- ^n azul modelului analiti , ^ampul de dispersie nu are valori semni ative;
- ^n azul modelului numeri , dis retizarea ^ntreerului este su ient de na
pentru a ondu e la obtinerea unei solutii pre ise.

45
Capitolul 8
Alimentarea ^n urent alternativ a
bobinei, al ulul numarului de
spire
S opul a estui apitol este determinarea numarului de spire ale bobinei astfel ^n ^at
fun tionarea ele tromagnetului,^n onditiile date, sa e optima.
Pentru dimensionarea bobinei ele tromagnetului se va tine ont de faptul a ali-
mentarea ^n urent alternativ soli ita mai putin ondu torul de upru din pun t
de vedere termi . De asemenea se va tine ont si de limita admisibila pentru a
matrialul feromagneti sa nu se satureze.

8.1 Deosebiri de fun tionare ^ntre urent onti-

nuu si urent alternativ
^In azul alimentarii^n urent ontinuu sistemul va tinde prin mi sorarea^ntreerului,
sa atinga o stare ara terizata de energie magneti a maxima,^n timp e la alimen-
tarea ^n urent alternativ, sistemul va tinde atre o stare ara terizata de energie
magneti a minima.
Pentru al ulul fortei ele tromagneti e, se apli a teorema fortelor generalizate: la
urent onstant ^n azul alimentarii ^n urent ontinuu si la ux onstant ^n azul
alimentarii^n urent alternativ.
La alimentarea ^n urent ontinuu avem:
U
I =
R
La alimentarea^n urent alternativ, intensitatea urentului este mi sorata de rea tanta
indu tiva a bobinei: U U
I a = = p 2 < I
Z R + ! 2 L2

8.2 Variatia ^n timp a marimilor ^n regim armoni

Tensiunea autoindusa ^n bobina determina limitarea urentului.
46
 ϕmax
ϕ (t)
Umax u(t)
Imax
i(t)

t
ψi
ω

Figura 8.1: Varitia ^n timp a tensiunii, urentului si uxului magneti
p
u(t) = U 2 sin !t ;
p
i(t) = I 2 sin (!t + i ) :
Expresia impedantei omplexe a bobinei este:
Z = R + jX = Zej = UI = Ue
j u
Iej i
; (8.1)
unde: - R este rezistenta ondu torului de upru al bobinei;
- X = !L este rea tanta indu tiva a bobinei;
- Z = UI este valoarea ^n modul a impedantei bobinei;
- = u i este defazajul ^ntre tensiune si urent.
Expresia ^n omplex a intensitatii urentului ele tri este:
I = UZ = Ue
j i
Zej
(8.2)
Variatia urentului impli a o varitie a intensitatii ^ampului magneti , rezulta o
variatie a indu tiei magneti e si de i a uxului magneti . Apli ^and legea ir uitului
magneti pe o urba de lungime l e ^n onjoara ondu torul bobinei si exprim^and
uxul magneti e strabate o se tiune transversala de arie S a unui tronson de ir uit
magneti obtinem:
'(i) = k n i(t) ; (8.3)
unde: - k este o onstanta de proportionalitate;
- n este numarul de spire ale bobinei.
Forta ele tromagneti a si energia magneti a sunt marimi patrati e fata de uxul
magneti , de a eea, pulsatia lor va  dubla ^n omparatie u ea a uxului:
'2 k 2 n2 2 k 2n2 2 2 k 2 n2 I 2 1 os2(!t + i )
F= = i (t) = I sin (!t + i) = (8.4)
2 S 2 S
0 0 S 0 S 0 2
Din relatia (8.14) rezulta a forta medie, egala u omponenta ontinua a fortei, ^n
^ntreerul entral va :
k 2 n2 I 2
Fm = (8.5)
20S
Deoare e aria se tiunii oloanei entrale a ir uitului magneti este dubla fata de
aria se tiunii unei oloane exterioare forta medie totala va :
k 2 n2I 2
Fm = 2Fm = (8.6)
0 S

47
 F max
F(t)
ϕ
max

ϕ (t)

Figura 8.2: Varitia ^n timp a fortei ele tromagneti e

8.3 Dependenta diverselor marimi de numarul de
spire n ale bobinei
8.3.1 Rezistenta bobinei
Rezistenta totala a ondu torului de upru al bobinei se al uleaza ^n fun tie de
rezistenta medie a unei spire.
Cu lm 2
R = nRmed = n
Am
= n kCuAlm ; (8.7)
u
unde: - n este numarul de spire ale bobinei;
- Rmed este valoarea medie a rezistentei ele tri e a unei spire;
- Cu = 1:75
10 8
m este rezistivitatea uprului;
- lm = 2(a + l2 + g + l2) este lungimea medie a unei spire;
- Am este aria medie a unei se tiuni a ondu torului de upru;
- ku = 0:95 este oe ientul de umplere al spatiului o upat de bobina;
- A = l1
l2 este aria se tiunii disponibile bobinei.
Se observa a valoarea rezistentei bobinei depinde patrati de numarul de spire n.

8.3.2 Indu tivitatea bobinei

n2
L= ; (8.8)
Rm
unde Rm = 8602932:6H 1 este relu tanta magneti a, inversa indu tivitatii e a fost
al ulata la modelul analiti pentru o valoare medie a ^ntreerului, relatia (3.27).

8.3.3 Valoarea efe tiva a urentului

U
I=
Z
= pR2U+ X 2 = v
U
(8.9)
Cu lm 2 ! 2
u !

+ R2
u
n 2t
ku A m
Valoarea efe tiva a intensitatii urentului ele tri depinde invers proportional de
patratul numarului de spire.
48
8.3.4 Fluxul magneti fas i ular
p p
ni ni nI 2 U 2
'f = ; 'fmax = max = = v (8.10)
Rm Rm Rm u
Cu lm 2 ! 2
!

+ R2
u
nRm t
ku A m
Valoarea uxului fas i ular depinde invers proportional de numarul de spire n.

8.3.5 Fluxul magneti total

p
' = n'f ; 'max = v
U 2 (8.11)
u !2
Cu lm 2
+ R!2
u
Rm t
ku A m
Valoarea uxului total nu depinde de numarul de spire n. A est
lu ru veri a si
faptul a pentru al ulul fortei medii se poate apli a teorema fortelor generalizate
la ux magneti onstant.

8.3.6 Indu tia magneti a

U
'f = B; ni = B; nI = B; B = v ; (8.12)
Cu lm 2 ! 2
u !

+ R2
u
n t
ku A m
 si  ind onstante de proportionalitate.
Indu tia magneti a B depinde invers proportional de numarul de spire n.

8.3.7 Densitatea de urent

nI U
J= = s ; (8.13)
ku A 2 2 2
n 2Cu lm2 + ! Rku2A
m
Densitatea de urent depinde invers proportional de numarul de spire n.

8.3.8 Forta medie totala

k2 U2
Fm = 2 3; (8.14)
0 A Cu lm 2 ! 2 5
!

n2 4
ku A
+ R2
m
Forta medie depinde invers proportional de patratul numarului de spire n.

49
8.4 Determinarea numarului de spire n ale bobi-
nei
nimax = Bmax; (8.15)
p
unde: - imax = I 2
I
-  = Bmax = 5608:43H 1 m2.
Constanta  a fost al ulata pentru modelul numeri realizat u programul FAP.
Bmax a fost al ulat u FAP^ntr-unul din olturile interioare ale ir uitului magneti ,
stiut ind faptul a ^n a este zone ^ampul este mai intens, put^andu-se gasi astfel o
valoare apropiata de ea maxima reala. Valoarea maxima a inensitatii urentului a
fost onsiderata ea de la modelarea numeri a: imax = I = 1 A.
Pentru a materialul magneti sa nu se satureze, trebuie ^ndeplinita onditia:
Bmax < Badm = 1:8 T (8.16)
Prin implementarea ^n programul S ilab prezentat ^n Anexa C a relatiilor (8.12),
(8.15) si (8.16) am obtinut o prima limita inferioara a numarului de spire: n1 = 844
spire.
Trebuie sa se tina ont si de soli itarea termi a a ondu torului de upru si din a est
motiv se impune onditia:
A
Jmax < Jadm = 4 (8.17)
mm2

Cea de a doua limita inferioara a numarului de spire obtinuta este: n2 = 487 spire.
Rezulta a numarul de spire va  n = n1 = 844 spire. Diametrul unei spire este ^n
v

a est az de: Dsp = 4Anku = 2:57 mm.

u
u
t
sp

8.5 Rezultate obtinute

Cu ajutorul programului s ris ^n S ilab am obtinut urmatoarele rezultate:

Æ R [
℄ L [H ℄ Z [
℄ I [A℄ Fm [N ℄
Æmin 1.094 1.465 460.178 0.478 118.887
Æmed 1.094 0.083 26.036 8.45 118.678
Æmax 1.094 0.043 13.429 16.382 118.1

Se observa a forta u are este atrasa armatura mobila nu depinde de ^at ^n foarte
mi a masura de ^ntreer, put^and  onsiderata onstanta.
Pentru a valoarea fortei medii sa s ada u 20% (Fmed1 = 94:9N ) numarul de spire
ar trebui sa e: n = 944 spire. Diametrul unei spire este^n a est az de: Dsp = 2:43
mm.
Valoarea indu tivitatii variaza puterni ^n zona intreerului minim.
50
Valoarea efe tiva a intensitatii urentului este mi a la ^ntreer minim, res ^and u
doua ordine de marime atre^ntreer maxim. A est lu ru veri a faptul a, sistemul
alimentat la tensiune de valoare efe tiva onstanta, tinde atre o stare ara terizata
de energie minima (^ntreer minim) spre deosebire de azul alimentarii la urent on-
stant ^and sistemul tindea ' atre o stare ara terizata de energie maxima (^ntreer
minim).
phi_f = phi_f (t)
Wb
1.17e-03

9.39e-04

7.04e-04

4.69e-04

2.35e-04

0.00e+00

-2.35e-04

-4.69e-04

-7.04e-04

-9.39e-04 s
-1.17e-03
0.000 0.004 0.008 0.012 0.016 0.020 0.024 0.028 0.032 0.036 0.040

Figura 8.3: Variatia ^n timp a uxului fas i ular al bobinei

F_m = F_m (t)

N
237.8

214.0

190.2

166.4

142.7

118.9

95.1

71.3

47.6

23.8 s
0.0
0.000 0.004 0.008 0.012 0.016 0.020 0.024 0.028 0.032 0.036 0.040

Figura 8.4: Variatia ^n timp a fortei de atra tie a arnaturii

Forta instantanee variaza u o fre venta dubla fata de fre venta intensitatii instan-
tanee a urentului ele tri e par urge bobina.

51
Capitolul 9
Con luzii
Cal ulul analiti , ^mpreuna u el numeri efe tuate ^n azul alimentarii ^n urent
onstant au avut rolul de a rezolva problema din pun t de vedere alitativ. Au
fost generate rezultate de referinta pentru al ulul efe tuat ^n azul alimentarii la
tensiune alternativa de valoare efe tiva onstanta.
^In azul alimentarii ^n urent alternativ, s-a realizat proie tarea propriuzisa a dis-
pozitivului, obtin^andu-se antitativ diversele marimi ara teristi e.
Bene iile realizarii a estui proie t:
- ^ntelegerea fenomenelor are stau la baza fun tionarii dispozitivului;
- ^nsusirea unui stil profesional de abordare si tratare a unei probleme de in-
ginerie ele tri a;
- ^ndem^anare ^n utilizarea diverselor unelte UNIX.

52
Anexa A
Programul S ilab pentru
rezolvarea analiti a
lear();
n=19;
miur=1000;
theta=1;
miu0=4*%pi*10^(-7);
miu=miur*miu0;
a=(10+2*n);
b=a/2;
=b;
d= ;
l1=2*a;
l2=a;
delta1=0.5;
delta2=a/2;
g=a;
pre =69;
delta=[delta1:(delta2-delta1)/pre :delta2℄';
S1=b*g;
S2=a*g;
unit=ones(1:length(delta))';
Rm1=((l1+d/2+l2+b/2+a/2)/miu/S1*unit);
Rm01=delta/miu0/S1;
Rm2=((l1+d/2)/miu/S2*unit);
Rm02=delta/miu0/S2;
Rm3=(( +b/2+l2+a/2)/miu/S1*unit);
53
Rme1=1/2*(Rm1+Rm01+Rm3);
Rme=Rme1+Rm2+Rm02;
phi=(theta*unit)./Rme;
Wm01=(Rm01.*(phi/2)^2)/2;
Wm02=(Rm02.*phi^2)/2;
Wm=2*Wm01+Wm02;
F=(theta*unit)^2/2/miu0*(1/2/S1+1/S2).*(unit./Rme^2-delta./Rme^3/miu0*(2/S2+1/S1));
xbas ();
xsete h([0.1,0.05,0.4,0.4℄)
plot2d(delta,Wm,1,"021")
xtitle(['Wm = Wm (delta)'℄,'mm','A^2*mH')
xgrid(0);
xsete h([0.6,0.05,0.4,0.4℄)
plot2d(delta,F,1,"021")
xtitle(['F = F (delta)'℄,'mm','N')
xgrid(0);
xsete h([0.1,0.55,0.4,0.4℄)
plot2d(delta,phi,1,"021")
xtitle(['phi = phi (delta)'℄,'mm','mWb')
xgrid(0);

54
Anexa B
Programul S ilab pentru
generarea oordonatelor unei
retele de dis retizare
lear();
n=19;
delta=input("delta = ")
i=input("indi e =");
I=1;
a=(10+2*n)/1000;
l1=2*a;
l2=a;
=a/2;
d=a/2;
deltamax=a/2;
dfront=3.5*deltamax;
er=1e-8;
dx1=[0:a/2/(i+1):a/2+er℄;
dx2=[a/2:l2/i:a/2+l2+er℄;
dx3=a/2+l2+dx1;
dx4=[a+l2:dfront/i:a+l2+dfront+er℄;
dy1=[-(delta+ +dfront):dfront/i:-(delta+ )+er℄;
dy2=[-(delta+ ): /(i+1):-delta+er℄;
dy3=[-delta:delta/(i+2):er℄;
dy4=[0:l1/i:l1+er℄;
dy5=[l1:d/(i+1):l1+d+er℄;
dy6=[l1+d:dfront/i:l1+d+dfront+er℄;
disp('Densitatea de urent a bobinei:')
J=I/l1/l2

55
dx=[dx1(1:length(dx1)-1), dx2(1:length(dx2)-1), dx3(1:length(dx3)-1), dx4℄;
dx=[[1:length(dx)℄;dx℄'
dy=[dy1(1:length(dy1)-1), dy2(1:length(dy2)-1), dy3(1:length(dy3)-1), dy4(1:length(dy4)-
1), dy5(1:length(dy5)-1), dy6℄;
dy=[[1:length(dy)℄;dy℄'

56
Anexa C
Programul S ilab pentru azul
alimentarii ^n urent alternativ
lear();
n=19;
a=(10+2*n)/1000; //[m℄
b=a/2; =b; d= ;
l1=2*a; l2=a;
g=a;
mu0=4*%pi*10^(-7);
U=220; //[V℄
f=50; //[Hz℄
omega=2*%pi*f; //[rad/s℄
Badm=1.8; //[T℄
Jadm=4*10^6; //[A/m^2℄
ro u=1.75*10^(-8); //[ohm/m℄
A=l1*l2; //[m^2℄
ku=0.95; //[-℄
lm=2*(a+g+2*l2);//[m℄
//Rm=16719558; //intreer maxim
//Rm=8602932.6; //intreer mediu
Rm=486306.77; //intreer minim
beta=5608.4306;
k=1/Rm;
//nlim1=U*sqrt(2)/Badm/beta/sqrt((ro u*lm/ku/A)^2+(omega/Rm)^2)
//nlim1= eil(nlim1)
//nlim2=U*sqrt(2)/Jadm/sqrt((ro u*lm)^2+(omega*ku*A/Rm)^2)
//nlim2= eil(nlim2)
//n=max(nlim1,nlim2)
n=844;
57
R=n^2*ro u*lm/ku/A
L=n^2/Rm
X=omega*L;
Z=sqrt(R^2 + X^2)
I=U/Z
Fmed=k^2*U^2/mu0/A/n^2/((ro u*lm/ku/A)^2+(omega/Rm)^2)
psi=-atan(X/R);
T=1/f;
t=[0:T/250:2*T℄';
i=I*sqrt(2).*sin(omega.*t+psi);
phi f=n.*i./Rm;
F m=phi f.*phi f/mu0/A;
xbas ();
xsete h([0,0,1,1℄)
//plot2d(t,phi f,1,"021")
//xtitle(['phi f = phi f (t)'℄,s',A^ b')
plot2d(t,F m,1,"021")
xtitle(['F m = F m (t)'℄,s','N')
xgrid(0);

58
Bibliograe
[1℄ C. Mo anu, Teoria ^ampului ele tromagneti , Ed. Dida ti a si Pedagogi a, Bu-
uresti, 1984.
[2℄ Gh. Hortopan, Aparate elel tri e, Ed. Dida ti a si Pedagogi a, Bu uresti, 1980.
[3℄ Irina Munteanu, Gabriela Ciuprina, F.M.G. Tomes u, Modelarea numeri a a
^ampului ele tromagneti prin programe S ilab, Ed. Printe h, Bu uresti, 2000.
[4℄ A. Pusztai, Gh. Ardelean, LATEX- Ghid de utilizare, Ed. Tehni a, Bu uresti,
1994.
[5℄ Irina Munteanu, Daniel Ioan, Utilizarea instrumentelor Unix ^n stiinta si ingi-
nerie, Ed. Matrix Rom, Bu uresti, 1999.
[6℄ Prof. Daniel Ioan, Proie tarea Asistata de Cal ulator a Dispozitivelor Ele tro-
magneti e, note de urs.
[7℄ Prof. F. M. G. Tomes u, Modelarea Numeri a a C^ampului Ele tromagneti ,
note de urs.
[8℄ Manual de utilizare FAP.

59