Seminarul 6 Drept societar

SEMINARUL 6
MODIFICAREA, REORGANIZAREA ȘI DESFIINȚAREA
SOCIETĂȚILOR

REZUMAT
Modificări intervenite în structura societăților
Modificarea componenței Modificarea capitalului social: Modificarea elementelor de
asociaților/acționarilor prin reducerea sau majorarea identificare a societăţii
excludere sau retragere capitalului social
Excludere = o măsură sancționatorie Reducerea Orice modificare a elementelor de
îndreptată cu precădere împotriva identificare a societății, anume:
asociaților din SNC, SCS și SRL schimbarea firmei, a sediului social
sau deschiderea unor sedii secundare,
modificarea formei societare sau a
duratei societății, necesită modificarea
actului constitutiv al societății.
Cazuri: - micşorarea numărului de acţiuni - schimbare firma: necesară
- asociatul care, pus în întârziere, nu sau părţi sociale; îndeplinirea procedurii privind
aduce aportul la care s-a obligat, - reducerea valorii nominale a disponibilitatea noii firme
- asociatul administrator care comite acţiunilor sau a părţilor sociale; - prelungire durata SNC, a SCS sau
fraudă în dauna societăţii sau se - dobândirea propriilor acţiuni, SRL, creditorii personali ai asociaţilor
serveşte de semnătura socială sau de urmată de anularea lor. pot face opoziţie împotriva hotărârii
capitalul social în folosul lui sau al - scutirea totală sau parţială a AGA de prelungire a duratei, dacă au
altora, asociaţilor de vărsămintele drepturi stabilite printr-un titlu
- asociatul urmărit de creditori care datorate; executoriu anterior hotărârii.
se opun la prelungirea duratei - restituirea către
societății, acţionari/asociaţi a unei cote-
- asociatul cu răspundere nelimitată: părţi din aporturi, proporţională
 în stare de faliment sau care a cu reducerea capitalului social şi
devenit legalmente incapabil; calculată egal pentru fiecare
 care se amestecă fără drept în acţiune sau parte socială;
administraţie; - alte procedee prevăzute de lege
 care întrebuințează capitalul, (cum ar fi excluderea sau
bunurile sau creditul societății în retragerea asociaților).
scopuri personale, fără
consimțământul scris al celorlalți
asociați;
 care este asociat cu răspundere
nelimitată în societăți concurente sau
care face desfășoară aceleași
activități ca cele realizate de
societate.
Excludere = se pronunţă prin Reducerea capitalului social se
hotărâre judecătorească, la cererea realizează în temeiul hotărârii
societăţii sau a oricărui asociat AGA, care trebuie să cuprindă:
 cuantumul reducerii care nu
poate aduce atingere nivelului
minim de capital prevăzut de
lege,
 motivele pentru care se face
reducerea şi
 procedeul ce va fi utilizat
pentru efectuarea ei.

1
 Seminarul 6 Drept societar

Retragere Hotărârea AGA prin care s-a

în cazurile prevăzute în actul
constitutiv;
- cu acordul tuturor celorlalţi
asociaţi;
- în baza hotărârii instanţei de
judecată, pentru motive temeinice
Drepturile asociatului retras,
cuvenite pentru părţile sale sociale,
se stabilesc fie:
- prin acordul asociaţilor,
- de un expert desemnat de asociaţi,
- de tribunal, în caz de neînţelegere
decis reducerea capitalului social
trebuie publicată în M.Of. și
urmează să fie pusă în practică
numai după trecerea a 2 luni de la
data publicării
Majorarea
- emisiunea de acţiuni/părţi
sociale noi,
- majorarea valorii nominale a
acţiunilor/părţilor sociale
existente.
Resursele majorării capitalului
social constau în:
- noi aporturi în numerar și/sau în
natură (nu sunt admise aporturi în
creanțe),
- încorporarea rezervelor, cu
excepţia rezervelor legale,
- încorporarea beneficiilor sau a
primelor de emisiune,
- compensarea unor creanţe
lichide şi exigibile ale societăţii
debitoare cu acţiuni ale acesteia.

Modificări intervenite în structura societăților

Reorganizarea societăților
- operaţiunea juridică în care pot fi implicate una
sau mai multe societăți şi care are ca efecte
- înfiinţarea,
- modificarea ori
- încetarea acestor societăți.
se realizează prin una din următoarele operațiuni:
fuziune; divizare; transformare.
- cu respectarea condiţiilor prevăzute pentru
dobândirea personalităţii juridice, în afară de
cazurile în care prin lege, actul de constituire sau
statut se dispune altfel.
Fuziunea
- absorbţia uneia sau mai multor societăți, care se
dizolvă fără a intra în lichidare, de către o altă
societate, denumită societate absorbantă.
- contopirea mai multor societăți care se dizolvă
fără a intra în lichidare pentru a constitui o nouă
societate.
Fuziunea transfrontalieră
- una sau mai multe societăţi, dintre care cel puţin
două sunt guvernate de legislaţia a două state
membre diferite, sunt dizolvate fără a intra în
lichidare şi transferă totalitatea patrimoniului lor
unei alte societăţi
Desființarea societăților
Dizolvarea
- prima etapă în procesul de desființare a societăţilor și
marchează momentul în care încetează capacitatea juridică
deplină de exercițiu a acestor entități economice, fiind
înlocuită cu o capacitate limitată la încheierea actelor
juridice necesare lichidării.
 pe baza hotărârii AGA (denumită dizolvare voluntară),
 în temeiul hotărârii tribunalului, (denumită dizolvare
silită) pronunțată la cererea oricărui asociat pentru motive
temeinice, cum ar fi:
- neînţelegeri grave dintre asociaţi care împiedică
funcţionarea societăţii
- falimentul societăţii
- declararea nulităţii societăţii, ca efect al nerespectării
condiţiilor de fond şi formă impuse de lege
- lipsa organelor statutare sau imposibilitatea întrunirii
acestora
- societatea nu a mai depus la registrul comerțului, în cel mult
6 luni de la expirarea termenelor legale, situaţiile financiare
anuale sau alte acte
- societatea şi-a încheiat activitatea

2
 Seminarul 6 Drept societar
- o societate este dizolvată fără a intra în lichidare şi
transferă totalitatea patrimoniului său unei alte
societăţi
Divizarea
Totală: împărţirea întregului patrimoniu al unei
societăți, care se dizolvă fără a intra în lichidare,
între două sau mai multe societăți care există deja
sau care se înfiinţează în urma acestei operațiuni de
divizare (societăți beneficiare)
Parţială: desprinderea unei părţi din patrimoniul
unei societăți, care continuă să existe, şi în
transmiterea acestei părţi ca întreg către una sau mai
multe societăți care există sau care se înfiinţează în
acest mod
Fuziunea sau divizarea se hotărăşte de fiecare
societate în parte, în condiţiile stabilite pentru
modificarea actului constitutiv al societăţii şi se
realizează în următoarele etape:
- administratorii societăţilor implicate întocmesc
proiectul de fuziune sau de divizare, care se depune
la registrul comerţului şi după ce este vizat de
judecătorul delegat, se publică în M.Of. şi se
transmite la ANAF.
- în termen de 30 de zile de la publicarea proiectului
de fuziune sau de divizare, creditorii societăților
care dețin creanțe certe lichide, anterioare datei
publicării și nescadente pot face opoziție în vederea
garantării satisfacerii creanțelor lor.
- administratorii societăţilor implicate întocmesc un
raport scris detaliat în care este explicat proiectul de
fuziune sau de divizare, se precizează temeiul
juridic şi fundamentul economic al operaţiunii şi se
arată modul de determinare a ratei de schimb a
acţiunilor.
- sunt numiţi experţi pentru examinarea proiectului
de fuziune sau de divizare, care vor întocmi un
raport scris către acţionari (nu este necesară
numirea experţilor dacă toţi acţionarii/asociaţii
decid în acest sens).
- în max. 3 luni de la publicarea proiectului de
fuziune/divizare se întruneşte AGA a fiecărei
societăţi pentru a decide cu privire la fuziune sau
divizare.
- se înregistrează în registrul comerţului şi se
publică în M.Of.: actul modificator al societăţii
absorbante sau al societăţii divizate parţial și actul
constitutiv al societăţilor nou înfiinţate prin fuziune
sau divizare.
- lipsa unui sediu cunoscut,
- asociaţii au dispărut sau nu au domiciliul sau reşedinţa
cunoscute (cu excepţia inactivităţii temporare);
 în temeiul legii (dizolvarea de drept) în cazurile
următoare:
- trecerea timpului stabilit pentru durata societăţii,
- imposibilitatea realizării obiectului societăţii sau realizarea
acestuia.
Efect: deschiderea procedurii lichidării./ fără lichidare, în
cazul fuziunii ori divizării totale a societăţii sau în alte cazuri
prevăzute de lege.
- îşi păstrează personalitatea juridică pentru operaţiunile
lichidării, până la terminarea acesteia
- înscrisă în registrul comerţului şi publicată în M.Of.
Lichidarea
- o serie de operaţiuni prin care activul patrimonial este
valorificat şi transformat în lichidităţi cu ajutorul cărora este
stins pasivul patrimoniului societăţilor în dizolvare
reguli:
- administratorii societății îşi continuă activitatea până la
preluarea funcţiei de către lichidatori,
- în termen de 30 de zile de la dizolvare sunt numiţi
lichidatorii şi li se stabilesc puterile ce le sunt conferite; actul
de numire (hotărârea AGA sau hotărârea instanţei de
judecată) este depus de lichidatori la registrul comerţului şi
publicat în M.Of.,
- Lichidatorii sunt obligaţi să facă un inventar și să încheie
un bilanț care să constate situația exactă a patrimoniului
societății,
Atribuţiile lichidatorilor:
- să execute şi să termine operaţiunile de comerţ referitoare
la lichidare;
- să vândă, prin licitaţie publică, imobilele şi orice avere
mobiliară a societăţii;
- să lichideze şi să încaseze creanţele societăţii;
Procedura lichidării – etape:
- imediat după preluarea funcţiei, lichidatorii sunt obligaţi să
facă şi să semneze un inventar şi să încheie un bilanţ, care să
constate situaţia exactă a activului şi pasivului societăţii,
împreună cu directorii şi administratorii, respectiv cu
membrii directoratului societăţii.
- în 60 de zile de la numire, lichidatorul trebuie să depună la
registrul comerţului un raport privind situaţia economică a
societăţii. Dacă societatea îndeplineşte condiţiile pentru
deschiderea procedurii simplificate de insolvenţă,
lichidatorul are obligaţia de a solicita deschiderea acestei
proceduri în termen de 15 zile de la data depunerii raportului.
- la împlinirea unui termen de 6 luni de la numire,
lichidatorul trebuie să depună la registrul comerţului un
raport privind stadiul operaţiunilor de lichidare.
3
 Seminarul 6 Drept societar

- la împlinirea termenului de un an de la data dizolvării

Transformarea
- în cazurile prevăzute de lege, atunci când o
societate îşi încetează existenţa, concomitent cu
înfiinţarea, în locul ei, a unei alte societăţi
lichidatorul trebuie să depună la registrul comerţului un nou
raport, însoţit, dacă este cazul, şi de hotărârea instanţei de
prelungire a termenului de lichidare.
- în 15 zile de la terminarea lichidării, lichidatorii vor depune
la registrul comerţului cererea de radiere a societăţii din
registrul comerţului, sub sancţiunea unei amenzi judiciare de
200 lei pentru fiecare zi de întârziere.
Radierea
- După terminarea lichidării, lichidatorii trebuie să ceară
radierea societăţii din registrul comerţului (dată de la care
încetează personalitatea juridică a societăţii)
- Radierea, sub sancţiunea unei amenzi judiciare de 200 ei
pentru fiecare zi de întârziere, trebuie cerută de lichidatori în
termen de 15 zile de la terminarea lichidării
- Radierea se poate face şi din oficiu prin sentinţă a
tribunalului, dacă în termen de 3 luni de la expirarea
termenului de un an prevăzut pentru lichidare, prelungit de
tribunal după caz, registrul comerţului nu a fost sesizat cu
nicio cerere de radiere sau cu nicio cerere de numire a
lichidatorului.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:
1. Angheni Smaranda, Drept comercial. Profesioniştii - comercianţi, Editura CH Beck, București,
2013
2. Ene Charlotte Dreptul societar, Editura ASE, Bucuresti, 2016
3. Piperea Gheorghe Drept comercial, vol.I, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2008
4. Stanciu Carpenaru Tratat de drept comercial roman conform noului Cod Civil roman, Ed
Universul Juridic, Bucuresti, 2012.
5. Tită Cezar, Iuliana Savu, Ionuţ Toartă, Nadia Popescu Dreptul afacerilor: caiet de seminar
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2010
6. Legea nr.26/1990, privind Registrul Comerțului (cu modificările şi completările ulterioare);
7. Legea nr.31/1990, privind societățile (cu modificările şi completările ulterioare).

VERIFICAREA CUNOŞTINŢELOR:
1. Ce reprezinta excluderea? Care sunt cazurile de excludere? Cum se realizeaza excluderea?
2. Ce reprezinta retragerea? Care sunt drepturile asociatului retras?
3. Explicati notiunea de reducere a capitalului social. Cazuri si procedura de realizare. Definiti
notiunea de majorare de capital. Cazuri de majorare.
4. Ce intelegeti prin schimbarea elementelor de identificare a unei firme?
5. Ce reprezinta fuziunea? Dar divizarea? Procedura comuna a fuziunii/divizarii
6. Dizolvarea societatilor: notiune, cazuri, efecte
7. Lichidarea: notiune si cazuri. Atributiile lichidatorilor. Etapele lichidarii.
8. Radierea

4
 Seminarul 6 Drept societar

MINI SPETE

1. Societățile M SRL şi V SRL reprezentante de administratori, au încheiat un protocol prin care

au stabilit reorganizarea societății V SRL în sensul transmiterii cu titlu universal a patrimoniului
ei către societății M SRL.
a. Ce formă de reorganizare intervine în cauză?
b. Protocolul încheiat între cele două societăţi este suficient pentru realizarea valabilă a operaţiunii
şi transmiterea cu titlu universal a patrimoniului?

Rezolvare:
a. În cauză intervine fuziunea prin absorbţie, prin care societatea M SRL înglobează societatea V
SRL care urmează să se dizolve fără lichidare.
b. Pentru realizarea valabilă a operaţiunii de fuziune şi implicit a transmiterii patrimoniului cu
titlu universal, trebuie să fie îndeplinită procedura prevăzută imperativ de lege. În acest sens, în
cadrul fiecărei societăţi implicate în fuziune se va întruni AGA extraordinară care vor hotărâ
fuziunea. Administratorii celor două societăţi vor întocmi un proiect de fuziune, pe care îl vor
depune la registrul comerţului unde se află înmatriculată fiecare societate şi se va publica în
Monitorul Oficial. În cel mult 3 luni de la publicarea proiectului de fuziune, se va întruni o nouă
AGA a fiecărei societăţi care se va pronunţa cu privire la fuziune. Apoi asociații societății M SRL
vor întocmi un act adiţional care va fi înregistrat la registrul comerţului şi publicat în Monitorul
Oficial, prin care este preluat patrimoniul societății V SRL, sunt atribuite părți sociale asociaților
societății absorbite și sunt preluate contractele acestei din urmă societăți.

2. Prin hotărârea AGA din 4 iunie 2015 s-a decis dizolvarea societății II SRL şi a fost numit BF în
calitate de lichidator, fiind îndeplinite toate formalităţile prevăzute de lege cu privire la această
hotărâre. La data de 18 iunie 2015, după ce procedura de lichidare a început dar înainte de
publicarea hotărârii de dizolvare în Monitorul Oficial, societatea prin împuternicit cu procură
specială a cumpărat un autoturism de la societatea L100 SRL. Aflând despre această nouă
operațiune, societatea II SRL, prin lichidator, cheamă în judecată societatea vânzătoare şi solicită
instanţei de judecată să constate nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare încheiat în
18 iunie 2015. În motivarea cererii sale, societatea reclamantă arată că din momentul în care
procedura de dizolvare a început nu mai pot fi încheiate operaţiuni noi, în mod valabil.
Care este sancţiunea prevăzută de lege în cazul în care o societate aflată în dizolvare încheie
operaţiuni noi?

Rezolvare: După ce a intrat în dizolvare, societatea reclamantă nu mai poate încheia operaţiuni
noi, altele decât cele care au drept scop lichidarea patrimoniului său. În situaţia în care
reprezentantul legal al societăţii în dizolvare încheie un act juridic care nu se circumscrie
procedurii de lichidare, reprezentantul legal este personal răspunzător faţă de terţi pentru aceea
operaţiune. Prin urmare, legea prevede în mod clar faptul că sancţiunea aplicată reprezentantului
legal al unei societăţi în dizolvare care a încheiat operaţiuni noi este răspunderea patrimonială a
acestuia pentru acţiunile întreprinse şi nu sancţiunea nulităţii aşa cum a solicitat societatea
reclamantă.

5
 Seminarul 6 Drept societar

TESTE GRILĂ:

1. Judecătorul delegat la Oficiul Registrului Comerţului numeşte unul sau mai mulţi experţi pentru
formularea avizului asupra fuziunii sau divizării în cazul:
a. societăţii în nume colectiv;
b. numai societăţii pe acţiuni;
c. numai societăţii cu răspundere limitată;
d. numai societăţii pe acţiuni şi societăţii în comandită pe acţiuni;
e. societăţii pe acţiuni, societăţii în comandită pe acţiuni şi societăţii cu răspundere limitată.

2. Dacă nu s-a făcut opoziţie de către creditori, asociaţii decid asupra fuziunii sau divizării în
termen de:
a. un an de la data expirării termenului de opoziţie;
b. o lună de la data expirării termenului de opoziţie;
c. două luni de la data expirării termenului de opoziţie;
d. nouă luni de la data expirării termenului de opoziţie;

3. Hotărârile privind modificarea actelor constitutive se iau cu votul tuturor asociaţilor în cazul:
a. societăţii în comandită pe acţiuni;
b. societăţii cu răspundere limitată;
c. societăţii în comandită simplă;
d. societăţii pe acţiuni.

6
 Seminarul 7 Drept societar

SEMINARUL 7

GRUPURILE DE INTERES ECONOMIC (GIE) ȘI GRUPAREA

EUROPEANĂ DE INTERES ECONOMIC (GEIE)

REZUMAT
Grupurile de Interes Economic (GIE) Gruparea Europeană De Interes Economic (GEIE)
o asociere între două sau mai multe persoane fizice Preambulul Regulamentului Consiliului (CE)
și/sau juridice, constituită pe o perioadă determinată, în nr.2137/1985 privind Gruparea Europeană de Interes
scopul înlesnirii sau dezvoltării activității economice a Economic (GEIE) se arată că, pentru persoane fizice,
membrilor săi, precum și al îmbunătățirii rezultatelor societăţi comerciale sau alte entităţi juridice, s-a creat un
activității acestora, reglementată de Legea nr.161/2003. cadru juridic care să faciliteze adaptarea activităţilor lor
la condiţiile economice ale Uniunii Europene, precum şi
cooperarea eficientă a acestora la nivel transfrontalier.
Caracteristici juridice: Calitatea de membrii ai GEIE:
- este persoană juridică cu scop patrimonial, - societăţile, precum şi alte entităţi de drept public sau
- poate avea maximum 20 membrii, privat, constituite potrivit legislaţiei unui stat membru şi
- nu poate avea mai mult de 500 de angajaţi, care au sediul statutar sau legal şi administraţia centrală
- nu poate emite acțiuni, obligațiuni sau alte titluri în cadrul Uniunii Europene;
negociabile. - persoane fizice care exercită în UE o activitate
industrială, comercială, meşteşugărească, agricolă, sau
care oferă servicii profesionale ori de altă natură în
Uniunea Europeană.
Membrii grupului de interes economic răspund nelimitat Alcătuit din cel puţin:
și solidar pentru obligațiile grupului, în lipsa unei - două societăţi sau alte entităţi juridice care au
stipulații contrare cu terții co-contractanți. administraţia centrală în state membre diferite sau
- două persoane fizice care îşi desfăşoară activităţile
principale în state membre diferite sau
- o societate sau altă entitate juridică şi o persoană fizică,
dintre care prima are administraţia centrală într-un stat
membru, iar cea de-a doua îşi desfăşoară activitatea
principală în alt stat membru.
Activitatea grupului trebuie să se raporteze la activitatea
economică a membrilor săi și să aibă doar un caracter
accesoriu față de aceasta.
Grupul de Interes Economic se constituie în temeiul
actului constitutiv încheiat de membrii săi în formă
autentică, în care se stabilește modul de organizare a
GIE.
Se poate constitui cu sau fără capital. În cazul în care
membrii grupului decid afectarea unui anume capital
pentru desfășurarea activității grupului, aporturile
membrilor nu trebuie să aibă o valoare minimă și pot
avea orice natură. Membrii grupului primesc părţi de
interes, care nu pot fi reprezentate prin titluri
negociabile; orice clauză contrară se consideră nulă.
Grupul nu poate avea drept scop obținerea de profituri
pentru sine. Dacă din activitatea grupului rezultă un
profit potrivit situației financiare anuale, acesta va fi
distribuit în totalitate, în mod obligatoriu, între membrii
grupului, cu titlu de dividende, în cotele prevăzute în

1
 Seminarul 7 Drept societar

actul constitutiv sau, în lipsa unei asemenea clauze, în

părți egale.
Dobândește personalitate juridică de la data
înmatriculării sale în Registrul Comerțului.
În raporturile cu terții, grupul este angajat prin actele
organelor sale, chiar dacă aceste acte depășesc obiectul
de activitate, în afară de cazul în care el dovedește că
terții cunoșteau sau, în împrejurările date, trebuiau să
cunoască depășirea acestuia. Dreptul de a reprezenta
grupul aparține fiecărui administrator, în afară de cazul
în care se prevede altfel în actul constitutiv.
Condus de Adunarea Generală care poate adopta orice
hotărâre, inclusiv dizolvarea anticipată sau prelungirea
duratei grupului, în condițiile stipulate prin actul
constitutiv. Hotărârile AGA se adoptă cu votul unanim
al membrilor, dacă nu se prevede prin actul constitutiv
adoptarea hotărârilor în anumite condiții privind
cvorumul și majoritatea necesară.
Administratorii GIE sunt numiţi de adunarea generală
dintre membrii GIE, care le fixează atribuțiile, durata
însărcinării și eventuala lor remunerație. Poate fi
administrator şi o persoană juridică în temeiul unui un
contract de administrare, prin care se desemnează un
reprezentant persoană fizică. Administratorii
îndeplinesc toate operațiunile cerute pentru aducerea la
îndeplinire a obiectului de activitate al grupului, în
afară de restricțiile arătate în actul constitutiv. Înainte
de preluarea funcției, administratorii trebui să depună o
garanție pentru activitatea de gestiune pe care o
realizează, care nu poate fi mai mică decât dublul
remunerației lunare.
Situația financiară anuală a grupului de interes
economic va fi întocmită după normele prevăzute
pentru societatea în nume colectiv. După aprobarea de
către adunarea generală, situația financiară va fi depusă
de administratori, în termen de 15 zile, la Administrația
Finanțelor Publice.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:
1. Angheni Smaranda, Drept comercial. Profesioniştii - comercianţi, Editura CH Beck, București,
2013
2. Ene Charlotte Dreptul societar, Editura ASE, Bucuresti, 2016
3. Piperea Gheorghe Drept comercial, vol.I, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2008
4. Stanciu Carpenaru Tratat de drept comercial roman conform noului Cod Civil roman, Ed
Universul Juridic, Bucuresti, 2012.
5. Tită Cezar, Iuliana Savu, Ionuţ Toartă, Nadia Popescu Dreptul afacerilor: caiet de seminar
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2010
6. Legea nr.26/1990, privind Registrul Comerțului (cu modificările şi completările ulterioare);
7. Legea nr.31/1990, privind societățile (cu modificările şi completările ulterioare).

2
 Seminarul 7 Drept societar

VERIFICAREA CUNOŞTINŢELOR:

1. Ce reprezinta Grupurile de Interes Economic (GIE)? Care sunt caracterele juridice ale
Grupurilor de Interes Economic (GIE)?
2. Membrii Grupului de Interes Economic.
3. Activitatea Grupului de Interes Economic.
4. Conducerea Grupului de Interes Economic.
5. Membrii Grupurilor de Interes Economic European (GEIE).

TESTE GRILĂ:

1) Firma comerciantului persoană fizică constă în:

a) numele său;
b) un pseudonim;
c) o denumire aleasă de comerciant care să arate obiectul de activitate;
d) niciun răspuns corect.

2) Fondul de comerţ reprezintă:

a) o universalitate juridică corporală;
b) o universalitate de drept imobiliară;
c) o universalitate de fapt incorporală;
d) niciun răspuns corect.

3) Pentru datoriile comerciale, profesionsitul persoana fizică autorizată răspunde:

a) numai cu fondul de comerţ;
b) cu întreaga sa avere;
c) cu capitalul social;
d) niciun răspuns corect.

4. Cine poate avea calitate de comerciant ?

a) statul
b) judetul
c) societatea comerciala

5. Numarul de asociati ai unei SRL poate fi cuprins intre ce valori?

a) 2 si 15
b) 1 si 50
c) 2 si 50

6. In ce forma de societate asociatii raspund cu intregul patrimoniu social?

a. SNC
b. SRL
c. SA

7. Ce institutii se inmatriculeaza la Registrul Comertului?

a. Asociatiile si fundatiile

3
 Seminarul 7 Drept societar

b. Avocatii si notarii
c. Societatile comerciale

8. In ce este impartit capitalul social al societatilor cu raspundere limitata ?

a. Parti sociale
b. Actiuni
c. Obligatiuni

9. Care dintre urmatoarele sunt obligatii profesionale ale comerciantilor si deci si ale societatilor
comerciale?
a. exercitarea comertului in limitele concurentei ilicite si neloiale
b. tinerea anumitor registre necomerciale speciale de consemnare a operatiunilor
necomerciale
c. indeplinirea formalitatilor de publicitate in Registrul Comertului

10. Care dintre urmatoarele nu fac parte din fondul de comert?

a. actul constituiv al societatii
b. clientela
c. vadul comercial

11. Care dintre urmatoarele acte juridice privind fondul de comert sunt valabile?
a. actele referitoare la bunurile exceptate la transfer
b. gajul asupra bunurilor imobile
c. vanzarea-cumpararea fondului de comert

12. Care dintre urmatoarele sunt caracteristici ale societatii comerciale in dreptul roman?
a. Societatea sta in justitie in nume propriu
b. Societatea nu e titulara de drepturi si obligatii
c. Societatea nu participa in nume propriu la raporturile juridice cu tertii

13. Care este momentul dobandirii personalitatii juridice depline la societatile comerciale?
a. la numirea cenzorilor
b. la inmatricularea in Registrul Comertului
c. la constituirea patrimoniului

14. Ce anume se are in vedere in primul rand in cazul societatilor de persoane?

a. calitatea asociatilor si relatiile dintre acestia
b. capitalul aportat de asociati si prestatiile ce pot constitui aport social
c. numarul partilor sociale ce formeaza capitalul social

15. Care dintre urmatoarele constituie caracteristici ale societatii cu raspundere limitata?
a. posibilitatea constituirii sub aceasta forma a unei societati cu asociat unic
b. asociatii raspund cu intregul lor patrimoniu
c. actionarii sunt obligatoriu in numar de minim 5

16. Cum poate fi definit capitalul social ?

a. Capitalul social reprezinta evaluarea bunurilor imobile si mobile aduse ca aport

4
 Seminarul 7 Drept societar

b. Capitalul social reprezinta suma totala, exprimata in bani, a valorii aporturilor

asociatilor
c. Capitalul social reprezinta suma creantelor asociatilor/actionarilor

5
 Seminarul 8 Drept societar

SEMINARUL 8
ASPECTE GENERALE PRIVIND INSOLVENTA

REZUMAT
Definiţie legală: “insolvenţa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficienţa
fondurilor băneşti disponibile pentru plata datoriilor exigibile” (Conform art.3 din Legea 85/2006)
Insolvabilitatea: un dezechilibru financiar al Insolvenţa: o stare a trezoreriei debitorului, care nu
patrimoniului unui debitor ce rezulta din preponderenta dispune de fondurile băneşti necesare plăţii datoriilor
pasivului fata de activ, imposibilitatea debitorului de a- exigibile. Un astfel de debitor poate fi solvabil, în sensul
si indeplini obligatiile fata de creditori, atat din lipsa că dispune de un activ patrimonial suficient ca valoare,
lichiditatilor cat si al altori bunuri din care sa satisfaca pentru a face faţă datoriilor, însă activele respective nu
creantele creditorilor. In practica exista cazul debitorlui sunt lichide (sunt dificil de transformat în bani)
aflat in stare de insolvabilitate, dar care nu se afla in
incapacitate de plati deoarece el beneficiaza de termene
de gratie de la creditorii sai.
Caracterele specifice ale procedurii
- Este judiciara - se desfasoara in fata instantei, - Este generala si unitara - priveste toate
sub controlul acesteia. Controlul judiciar e activele patrimoniale ale debitorului
conceput ca mijloc de protecţie a tuturor - Caracter complex de remediu (redresare) şi de
participanţilor executare silită. In dreptul român prevalează
- Este profesionala - se aplica numai interesele creditorilor
comerciantilor
- Are un caracter colectiv (concursual).
Participă toţi creditorii (re)cunoscuţi
- Tratament egal al creditorilor, care au aceleaşi
drepturi de informare şi participare la
adoptarea deciziilor de organele care aplică
proecedura, după cum deţin drepturi de
contestaţie

Reorganizarea judiciară - procedura care se aplică debitorului persoană juridică, urmărind achitarea datoriilor
acestuia potrivit unui program de recuperare a creanţelor, în scopul evitării falimentului (art. 3, alin. 1 pct. 20 din
Legea Insolvenţei).
Cauzele unei proceduri de reorganizare ratate:
- reticenţa creditorilor de a sprijini activitatea
debitorului, datorită pierderii încrederii în
capacitatea acestuia de a-şi gestiona şi redresa
afacerea;
- dificultatea debitorilor de a obţine
fonduri/credit odată ce şi-au declarat starea de
insolvenţă;
- practica unor debitori de rea-credinţă de a
tergiversa aplicarea procedurii de insolvenţă în
scopul ascunderii activelor şi a fondurilor
disponibile sau tendinţa de a privi procedura de
insolvenţă ca pe un instrument final, de
eliminare a debitorului din piaţă, chiar cu riscul
de neîndestulare a creanţelor.
Premisele unei reorganizări de succes:
Avantaje:
- Se suspenda de drept toate actiunile judiciare
sau extrajudiciare avand ca scop realizarea
creantelor asupra debitorului sau bunurilor
sale, datoriile scadente nu se mai platesc decat
in baza unui plan de reorganizare, fara a se mai
achita dobanzi sau penalitati, posibilitatea
reesalonarii platii.
- Menţinerea în circuitul de afaceri a debitorului
onest, aflat într-o situaţie de dificultate
financiară reparabilă (debitorul are
posibilitatea de a-şi continua activitatea);
- Recuperarea, într-o măsură mai ridicată decât
în cazul falimentului, a creanţelor;
- Menţinerea locurilor de munca, cel puţin
pentru o parte din angajaţi;
- În relaţia cu debitorul aflat în procedura de
reorganizare judiciară, furnizorii nu ar trebui să
fie afectaţi;
Dezavantaje:

1
 Seminarul 8 Drept societar
- ajungerea la un compromis între debitor şi
creditorii săi, printr-un plan de reorganizare
viabil;
- aprecierea la o justă valoare a riscului afacerii.
- identificarea cu acuratete a cauzelor care au
provocat insolventa, cu reducerea drastica a
pierderilor
- in perioada reorganizarii se suspenda orice
executare silita, iar debitele nu mai produc
dobanzi si penalitati
PLANUL DE REORGANIZARE
Titularii planului de reorganizare:
- Debitorul;
- Administratorul judiciar;
- Administratorul special
- Creditorii care deţin cel puţin 20% din valoarea
creanţelor.
Conţinutul planului de reorganizare:
Conţinut: Informaţii despre debitor, management-ul
acestuia, acţionarii săi semnificativi, situaţia cash-flow-
ului, programul de plată al creanţelor, posibilităţile reale
de redresare.
Optiuni de redresare:
- Restructurarea operaţională sau financiară a
debitorului;
- Restructurarea corporativă a debitorului prin
modificarea structurii capitalului social şi/sau
- Restrângerea activităţii prin lichidarea unor
bunuri din averea debitorului (lichidarea
parţială).
- Perioada de realizare: 3 ani, cu posibilitatea de
prelungire cu încă un an, la recomandarea
administratorului judiciar, dacă:
recomandarea este dată în cel mult 18 luni de la data
confirmării şi
prelungirea termenului de execuţie este acceptată prin
votul a cel puţin două treimi dintre creditorii care
formează masa credală.
- Procedura de confirmare a planului de
reorganizare poate parea greoaie;
- Reale inconveniente pentru creditor:
suspendarea urmăririlor individuale contra
debitorului, îngheţarea creanţei la valoarea sa
nominală din momentul deschiderii procedurii;
ADOPTAREA PLANULUI
- Creditorii reprezentând următoarele categorii
de creanţă votează planul:
- Creditorii garantaţi;
- Creditorii bugetari;
- Creditorii salariati;
- Creditorii chirografari
Planul va fi socotit acceptat de o categorie de creanţe
dacă în categoria respectivă planul este acceptat de o
majoritate absolută din valoarea creanţelor din acea
categorie;
Pe parcurs, planul poate fi modificat, modificarile
urmand a fi votate la fel ca si aprobarea initiala, de catre
adunarea creditorilor
Prin confirmarea planului de catre judecatorul sindic:
activitatea debitorului este reorganizată în mod
corespunzător;
creanţele şi drepturile creditorilor şi ale celorlalte părţi
interesate sunt modificate astfel cum este prevăzut în
plan;
În cazul intrării în faliment ca urmare a eşuării planului
sau a unei executări silite, planul confirmat va fi socotit
ca o hotărâre definitivă şi irevocabilă împotriva
debitorului.
Pentru executarea silită a acestor creanţe, calitatea de
titlu executoriu o va avea sentinţa de confirmare a
planului
Cazuri în care se produce:
Debitorul nu se conformează planului de reorganizare;
Din derularea activităţilor debitorului, rezultă că se
produc pierderi în patrimoniul acestuia
A expirat termenul de realizare a planului de
reorganizare.
Eşecul în executarea planului de reorganizare este
sancţionat cu deschiderea procedurii de faliment:
Deschiderea procedurii de faliment este urmată de
lichidarea activelor şi radierea debitorului din Registrul
Comerţului.
Pentru o reorganizare de succes, este esenţială
determinarea momentului la care trebuie declarată starea
de insolvenţă;
În România dispare tendinţa de a privi procedura de
insolvenţă ca pe un instrument final, de eliminare a
2
 Seminarul 8 Drept societar

debitorului din piaţă, chiar cu riscul de neîndestulare a

creanţelor;
Procedura de insolvenţă oferă debitorului de bună
credinţă o protecţie eficientă:
stopează creşterea pasivului;
îl fereşte de urmăririle silite ale creditorilor şi
îi oferă acestuia posibilitatea de recuperare, fără costuri,
a creanţelor existente.
Creditorii majoritari în fiecare categorie de creanţe sunt
cei de care depinde succesul unei proceduri de
reorganizare;
Creditorii sunt dispusi fata de acceptarea unui plan de
reorganizare, in ideea diminuarii pierderilor lor,
convinsi fiind ca mai putin este mai ult decat nimic.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:
1. Angheni Smaranda, Drept comercial. Profesioniştii - comercianţi, Editura CH Beck, București,
2013
2. Ene Charlotte Dreptul societar, Editura ASE, Bucuresti, 2016
3. Piperea Gheorghe Drept comercial, vol.I, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2008
4. Stanciu Carpenaru Tratat de drept comercial roman conform noului Cod Civil roman, Ed
Universul Juridic, Bucuresti, 2012.
5. Tită Cezar, Iuliana Savu, Ionuţ Toartă, Nadia Popescu Dreptul afacerilor: caiet de seminar
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2010
6. Legea nr.26/1990, privind Registrul Comerțului (cu modificările şi completările ulterioare);
7. Legea nr.31/1990, privind societățile (cu modificările şi completările ulterioare).

VERIFICAREA CUNOŞTINŢELOR:

1. Ce reprezinta insolventa/insolvabilitatea? Care sunt caracterele specific ale insolventei?

2. Care sunt cauzele unei proceduri de reorganizare ratate? Premisele unei reorganizări de
succes?
3. Explicati avantajele/dezavantajele unei reorganizari de succes.
4. Conţinutul planului de reorganizare.
5. Adoptarea planului de reorganizare.

TESTE GRILĂ:

1Care dintre urmatoarele sunt caractere ale procedurii reorganizarii judiciare si afalimentului?
a.Caracter colectivist, generalizat, judiciar si de celeritate
b.Caracter individual, diferentiat si extrajudiciar
c.Caracter de organizat, privat si individual

2. Insolventa este:

3
 Seminarul 8 Drept societar

a.Acea situatie in care pasivul debitorului depaseste activul comerciantului

b.Acea stare a patrimoniului debitorului care nu mai face fata datoriilor sale comerciale
c.Acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor
banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile

3. Procedura insolventei este o institutie juridica complexa de drept comercial, care intereseaza:
a. starea, capacitatea si bunurile comerciantilor
b.instantele de judecata;
c.publicitatea imobiliara.

4. Procedura insolventei este reglementata in prezent unitar prin:

a.Legea nr. 64/1995;
b.Legea nr. 85/2006;
c.Legea nr. 31/1990

5. Procedura insolventei:
a.Este o procedura de urgenta care asigura celeritatea operatiunilor comerciale in derulare
b.Este o procedura individuala de fructificare a bunurilor debitorului in vederea recuperarii
datoriilor neachitate de acesta
c.Este o procedura de insolventa concursuala colectiva si egalitara si se aplica debitorului in
vederea lichidarii averii acestuia pentru acoperirea pasivului, fiind urmata de radierea
debitorului din registrul in care este inmatriculat;

4
 Seminarul 9 Drept societar

SEMINARUL 9
ASPECTE GENERALE PRIVIND INSOLVENTA

REZUMAT
Definiţie legală: “insolvenţa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficienţa
fondurilor băneşti disponibile pentru plata datoriilor exigibile” (Conform art.3 din Legea 85/2006)
- prezumata ca fiind vadita atunci cand debitorul, dupa - Creditorul poate cere aplicarea procedurii insolventei
30 de zile de la scadenta, nu a platit datoria sa fata de asupra debitorului numai daca timp de cel putin 30 de
unul sau mai multi creditori zile nu a platit datoriile ce alcatuiesc valoarea-prag.
- iminenta atunci cand se dovedeste ca debitorul nu va - Prin valoare-prag se intelege cuantumul minim al
putea plati la scadenta datoriile exigibile angajate, cu creantei, pentru a putea fi introdusa cererea creditorului.
fondurile banesti disponibile la data scadentei Aceasta este de 45.000 lei, iar pentru salariati, de sase
salarii medii pe economie.
Caracterele specifice ale procedurii
I. Debitorii carora li se aplica procedura generala sunt: II. Procedura simplificata - debitorilor aflati in stare de
a) societatile comerciale; b) societatile cooperative; c) insolventa:
organizatiile cooperatiste; d) societatile agricole; e) a) comercianti, persoane fizice, actionand individual
grupurile de interes economic; f) orice alta persoana b) asociatii familiale
juridica de drept privat care desfasoara si activitati c) comercianti care fac parte din categoriile prevazute la
economice. alin.(1) si indeplinesc una dintre urmatoarele conditii: 1.
nu detin nici un bun in patrimoniul lor; 2. actele
constitutive sau documentele contabile nu pot fi gasite;
3. administratorul nu poate fi gasit; 4. sediul nu mai
exista sau nu corespunde adresei din registrul
comertului
d) debitori care fac parte din categoriile prevazute la
alin.(1), care nu au prezentat documentele prevazute la
art.28 alin.(1) lit. b), c), e) si h) in termenul prevazut de
lege
e) societati comerciale dizolvate anterior formularii
cererii introductive;
f) debitori care si-au declarat prin cererea introductiva
intentia de intrare in faliment sau care nu sunt
indreptatiti sa beneficieze de procedura de reorganizare
judiciara prevazuta de prezenta lege

DESCHIDEREA PROCEDURII
La cererea debitorului: La cererea creditorului:
- Cererea de deschidere a procedurii → se - Creanță certă, lichidă și exigibilă, scadentă de
judecă de urgență în 5 zile/ 10 zile (legea 90/60 de zile, în cuantum minim de 45.000
nr.85/2014); RON/ 45.000 RON
- Cuantum minim de 45.000 lei al datoriilor - Contestația debitorului respinsă  nu va mai
- Opoziția creditorilor: la deschidere a avea dreptul să solicite reorganizarea
procedurii – în 10 zile de la notificare: judiciară/ poate în continuare să propună plan
 Respinge opoziția de reorganizare
→ sentința de  Achitarea creanței
deschidere a creditorului până la
procedurii; închiderea dezbaterilor 
 Admite opoziția judecătorul va respinde
→ revocarea cererea ca rămasă fără
hotărârii de obiect.
deschidere a
procedurii

1
 Seminarul 9 Drept societar

Desemnarea administratorului judiciar/lichidator

 Prin hotărârea de deschidere a procedurii insolvenței judecătorul sindic va desemna
administratorul judiciar provizoriu/lichidatorul judiciar provizoriu;
 Se va desemna administratorul/lichidatorul judiciar solicitat de creditor sau de debitor, daca
cererea ii apartine;
 În cazul în care atât debitorul cât și creditorii au solicitat, va avea prevalență cererea creditorului;
 În cazul în care creditorii solicită desemnarea unor administratori judiciari/lichidatori diferiți, se
va desemna motivat pe unul dintre cei propuși de aceștia;
 În lipsa unor propuneri, desemnarea se va face dintre practicienii care și-au depus oferta la dosar;
 Dacă nu s-a depus oferta, se va desemna aleatoriu dintre practicienii înscriși în Tabloul UNPIR.
 Conform articolul 66, alin.6 și 7, în măsura în care există o cerere a debitorului (fie că aceasta
este înregistrată după o serie de cereri introduse de către creditori fie creditorii iși înregistrează
ulterior cererile lor direct la cererea debitorului), aceasta – cererea debitorului – se soluționează
cu prioritate, iar în cazul admiterii, cererile creditorilor nu se mai analizează și se vor califica
drept declarații de creanță.
 Așadar, se poate interpreta că cererea debitorului de desemnare a unui practician va avea
întotdeauna prioritate iar o concurență între cererile creditorilor și cea a debitorului nu va exista
niciodată.
Măsuri provizorii anterior deschiderii procedurii insolvenței
 După depunerea cererii de deschidere a procedurii insolvenței, în cazuri urgente care ar pune în pericol
activele debitorului, debitorul poate solicita suspendarea provizorie a oricăror proceduri de executare silită
a bunurilor debitorului până la pronunțarea hotărârii cu privire la respectiva cerere.
 După depunerea cererii de deschidere a procedurii insolvenței, în cazuri urgente, creditorul poate solicita
judecătorului sindic pronunțarea unei ordonanțe președințiale prin care să dispună:
 suspendarea operaţiunilor de înstrăinare a unor bunuri / drepturi patrimoniale importante din
averea debitorului;
 măsuri de conservare a acestor bunuri.

PERIOADA DE OBSERVAȚIE
Activitatea debitorului în perioada de
observație presupune doar desfășurarea de activități
curente și plăți către creditorii cunoscuți, sub
supravegherea sau conducerea administratorului
judiciar.
- Raportul de cauze și împrejurări al
administratorului judiciar (posibilitatea
prelungirii, de către judecătorul sindic, a
termenului cu maxim 40 de zile);
- Stabilirea activului: Inventarul (este o
obligație conform noii legi, termen -60 zile de 5. Toate plățile se derulează printr-un cont unic
la deschiderea procedurii) și evaluarea
bunurilor debitorului;
- Stabilirea masei credale – tabelul definitiv al
creditorilor:
o Verificare creanțe; (creditorii care nu
au fost notificați sunt de drept în
termenul de depunere a cererilor de
admitere a creanței);
o Soluționarea eventualelor contestații.
o Supravegherea activității curente:
o Analiza permanentă a activității
debitorului
Efecte ale deschiderii procedurii:
1. Desemnare administrator judiciar care
supraveghează activitatea;
2. Suspendarea acțiunilor judiciare și
extrajudiciare, măsuri de executare silită
3. Furnizarea de servicii de utilități nu poate fi
schimbată, refuzată sau întreruptă de către
furnizor;
4. Suspendarea curgerii dobânzilor, majorărilor și
penalităților (accesorii);
care nu poate fi în niciun fel indisponiblizat;
6. Menținerea sau denunțarea unilaterală (termen
– 3 luni) a contractelor în derulare ;
7. Verificarea operațiunilor încheiate în perioada
suspectă;
8. Scutirea de taxe de timbru pentru acțiunile
introduse de administratorul judiciar.

2
 Seminarul 9 Drept societar
o Avizare prealabilă plăți, contracte,
acțiuni în justiție, măsuri de
restructurare
Titularul creanței curente, certă, lichidă și exigibilă,
scadentă de 60 de zile, peste valoarea-prag:
 Poate solicita în perioada de
observație deschiderea procedurii de
faliment a Debitorului, dacă a fost
recunoscută de către Administratorul
judiciar/ Judecătorul sindic și nu sunt
achitate în termen de 60 de zile de la
luarea măsurii de către AJ sau hot. JS
(recunoaștere);
 Înregistrarea cererii nu suspendă
continuarea activității Debitorului
până când JS nu hotarăște asupra ei,
prin încheiere (art.143 alin.2);
 Poate solicita și oricând în timpul
perioadei de reorganizare, în termen
de 60 de zile de la scadență, sau după
îndeplinirea obligațiilor de plată
asumate prin plan (art.143, alin.3);
 Cererea va fi respinsă:
 Dacă creanța nu e datorată
 Este achitată
 Debitorul încheie o preferință;
convenție de plată cu acest
creditor
PLANUL DE REORGANIZARE
Titularul creanței curente, certă, lichidă și exigibilă, Finanțarea activităților curente - art.87 alin.(4):
scadentă de 60 de zile, peste valoarea-prag:
 Poate solicita în perioada de
observație deschiderea procedurii de
faliment a Debitorului, dacă a fost
recunoscută de către Administratorul
judiciar/ Judecătorul sindic și nu sunt
achitate în termen de 60 de zile de la
luarea măsurii de către AJ sau hot. JS
(recunoaștere);
 Înregistrarea cererii nu suspendă
continuarea activității Debitorului
până când JS nu hotarăște asupra ei,
prin încheiere (art.143 alin.2);
 Poate solicita și oricând în timpul
perioadei de reorganizare, în termen
de 60 de zile de la scadență, sau după
îndeplinirea obligațiilor de plată
asumate prin plan (art.143, alin.3);
 Cererea va fi respinsă:
 Dacă creanța nu e datorată
 Este achitată
Finanțarea activităților curente - art.87 alin.(4):
 Finanţările acordate debitorului în
perioada de observaţie și reorganizare
pentru desfăşurărea activităţilor
curente cu acordul adunării
creditorilor;
 Prioritate la restituire conf.159
alin.(1) pct.2. – adică distribuire
înaintea creditorilor garantați
anteriori deschiderii procedurii –
superprioritate
 Sau prioritate la restituire în
conformitate cu art.161, pct.2.
 Finanţările se vor garanta cu:
• Bunurile și drepturile debitoarei libere de
sarcini;
• Dacă nu sunt bunuri libere de sarcini – vor fi
afectate bunuri deja garantate, dar cu acordul
creditorilor beneficiari ai cauzelor de
preferință;
• Dacă nu există acord, garanția va afecta
proporțional toți creditorii cu cauze de
• Dacă nu există bunuri la data acordării
finanțării sau acestea sunt insuficiente, atunci
sumele se vor plăti conform art.161, punctul 2
 Finanţările acordate debitorului în
perioada de observaţie și reorganizare
pentru desfăşurărea activităţilor
curente cu acordul adunării
creditorilor;
 Prioritate la restituire conf.159
alin.(1) pct.2. – adică distribuire
înaintea creditorilor garantați
anteriori deschiderii procedurii –
superprioritate
 Sau prioritate la restituire în
conformitate cu art.161, pct.2.
 Finanţările se vor garanta cu:
• Bunurile și drepturile debitoarei libere de
sarcini;
• Dacă nu sunt bunuri libere de sarcini – vor fi
afectate bunuri deja garantate, dar cu acordul
creditorilor beneficiari ai cauzelor de
preferință;
• Dacă nu există acord, garanția va afecta
proporțional toți creditorii cu cauze de
preferință;
3
 Seminarul 9 Drept societar

 Debitorul încheie o • Dacă nu există bunuri la data acordării

convenție de plată cu acest finanțării sau acestea sunt insuficiente, atunci
creditor sumele se vor plăti conform art.161, punctul 2

PLANUL DE REORGANIZARE
Planul: Planul este confirmat dacă:
1. Propunerea planului (30 de zile de la • Din 5 categorii creanță → 3 acceptă;
afișarea/publicarea tabelului definitiv al • Din 3 categorii de creanță → 2 categorii
creditorilor); acceptă;
2. Publicarea și comunicarea planului; • Din 2 sau 4 categorii de creanță → jumătate
3. Votarea planului de către adunarea acceptă;
creditorilor; • Plus minim 30% masa credală trebuie să
4. Confirmarea planului de către judecătorul- accepte planul + minim 1 categorie
sindic; defavorizată;
5. Executarea planului. • Fiecare creanță defavorizată (respins planul) –
tratament corect și echitabil
• Vor fi considerate categorii nedefavorizate și
vor fi considerate că au acceptat planul
creanțele care se vor achita integral în termen
de 30 de zile de la data confirmării planului,
ori în conformitate cu contractele de
credit/leasing din care rezultă.
 Modificarea planului de reorganizare, inclusiv prelungirea acestuia, se voteaza cu creanțele rămase în sold;
Modificarea poate fi propusă de către oricare dintre cei care au vocația de a propune un plan, indiferent
dacă au propus sau nu planul.
 Planul de reorganizare este pus în aplicare de către administratorul special sub supravegherea
administratorului judiciar;
 De la data confirmării planului, obligațiile debitorului sunt cele prevăzute în plan;
 Administratorul special sau judiciar prezintă rapoarte trimestriale asupra gradului de îndeplinire a planului;
 Creditorii conserva acțiunile lor împotriva codebitorilor si fidejusorilor, pentru întreaga valoare a creanței
chiar dacă au votat planul.
 Eșuarea planului – Revenirea la tabelul definitiv.

FALIMENTUL
 Presupune dizolvarea debitorului, iar la Procedura de valorificare:
final radierea acestuia.  Negociere directă (art. 154. alin. 2)
Activități:  Licitație (art. 154. alin. 2)
 Reconfigurare masă credală  Combinație a celor două (art. 154.
 Inventarierea și evaluarea bunurilor; alin. 2)
 Aprobarea strategiei de valorificare și a  Licitație în condițiile CPC (art. 156
regulamentului de către adunarea alin.2)
creditorilor;
 Valorificarea activelor, recuperarea Valorificarea în condițiile CPC
creanțelor;  În cazul vânzarii prin licitație publică
 Distribuirea sumelor către creditori. în condițiile CPC (art.156 alin.2)
 Dacă Adunarea creditorilor
nu aprobă un regulament de
vânzare

4
 Seminarul 9 Drept societar

 Sau deși aprobă, bunurile nu

au fost valorificate într-un
termen rezonabil
 La cererea lichidatorului
judiciar, aprobată de către
judecătorul sindic, vânzarea
bunurilor se va face prin
licitație publică

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:
1. Angheni Smaranda, Drept comercial. Profesioniştii - comercianţi, Editura CH Beck, București,
2013
2. Ene Charlotte Dreptul societar, Editura ASE, Bucuresti, 2016
3. Piperea Gheorghe Drept comercial, vol.I, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2008
4. Stanciu Carpenaru Tratat de drept comercial roman conform noului Cod Civil roman, Ed
Universul Juridic, Bucuresti, 2012.
5. Tită Cezar, Iuliana Savu, Ionuţ Toartă, Nadia Popescu Dreptul afacerilor: caiet de seminar
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2010
6. Legea nr.26/1990, privind Registrul Comerțului (cu modificările şi completările ulterioare);
7. Legea nr.31/1990, privind societățile (cu modificările şi completările ulterioare).

VERIFICAREA CUNOŞTINŢELOR:

1. Ce reprezinta insolventa vadita/iminenta? Care sunt caracterele specific ale insolventei?

2. Care este valoarea prag pentru deschiderea procedurii?
3. Explicati procedura simplificata. Explicati procedura generala.
4. Deschiderea procedurii de insolventa.
5. Procedura de observatie.
6. Adoptarea planului de reorganizare.
7. Falimentul.

TESTE GRILĂ:
1. Pentru a se putea declansa procedura reorganizarii judiciare si a falimentului
creantadebitorului trebuie, in mod cumulativ, sa fie
a.certa, lichida si constatata prin hotarare judecatoreasca
b.exigibila si lichida si in cuantum de cel putin 3.000 Euro
c.certa, lichida, exigibila, in cuantum de cel putin 45.000 LEI(RON)

2. Care sunt efectele deschiderii procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului fata

decreditori :
a.Suspendarea tuturor actiunilor judecatoresti, Suspendarea cursului prescriptiei,
Suspendarea curgerii dobanzilor creantelor negarantate
b.Suspendarea tuturor contractelor in derulare, incetarea contractelor de garantie

5
 Seminarul 9 Drept societar

c.Suspendarea curgerii dobanzilor pentru orice creante inregistrate, exigibilitateaimediata a

creantelor statului impotriva debitorului

3. Insolventa este prezumata ca fiind vadita atunci cand debitorul

a.dupa 30 de zile de la scadenta, nu a platit datoria sa fata mai multi creditori;
b.dupa 30 de zile de la scadenta, nu a platit datoria sa fata de un creditor;
c.dupa 30 de zile de la scadenta, nu a platit datoria sa fata mai multi creditor, desi a fostsomat
in acest sens.

4. Ce reprezinta procedura generala a insolventei?

a.procedura prin care un debitor isi achita pirn intermediul instantelor de judecatadatoriile
sale exigibile
b.procedura prin care un debitor, care indeplineste conditiile prevazute in acest sens de
Lege, intra, dupa perioada de observatie, succesiv, in procedura de reorganizare judiciara
si in procedura falimentului sau, separat, numai in reorganizare judiciara ori doar in
procedura falimentului;
c.procedura prin care creditorii isi pot contabiliza cheltuieli deductibile prin
hotarareajudecatorului sindic

5. Care este regula in materie de insolventa ?

a.Procedura generala a insolventei
b.Procedura simplificata a insolventei
c.Perioada de observatie

6. Cand este insolventa considerata iminenta ?

a.atunci cand orice creditor care inregistreaza restante la plata facturilor emise mai mari de 5
zile someaza debitorul in acest sens
b.atunci cand se dovedeste ca debitorul nu va putea plati la scadenta datoriile exigibile
angajate, cu fondurile banesti disponibile la data scadentei
c.atunci cand debitorul nu si-a achitat datoriile catre furnizorii de utilitati pentru operioada
mai mare de 45 de zile

7. Ce inseamna procedura simplificata ?

a.procedura prin care creditorii pot obtine imediat plata creantelor lor ;
b.procedura prin care un debitor solicita direct judecatorului sindic radierea sa din Registrul
Comertului
c.procedura prin care un debitor, care indeplineste conditiile prevazute in acest sens de Lege,
intra direct in procedura falimentului, fie odata cu deschiderea procedurii insolventei, fie
dupa o perioada de observatie de maximum 60 de zile.

8. Cine va intocmi raportul privind cauzele care au dus la aparitia insolventeidebitorului?

a.Judecatorul sindic
b.Creditorii
c.Administratorul judiciar sau, dupa caz, lichidatorul, in cazul procedurii simplificate

9. Unde se publica citatiile, convocarile si notificarile actelor de procedura?

6
 Seminarul 9 Drept societar

a.in Monitorul oficial partea a IVa

b.in ziarele de circulatie locala
c.in Buletinul procedurilor de insolventa

10. Ce atributii are administratorul judiciar?

a.manageriale pentru activitatea debitorului
b.de control al activitatii administratorilor speciali
c.de tinere a evidentei contabile a debitorului

7
 Seminarul 10 Drept societar

SEMINARUL 10
PARTICIPANTII LA PROCEDURA INSOLVENTEI

REZUMAT
Organele care aplica procedura sunt: instantele judecatoresti, judecatorul-sindic, administratorul judiciar
si lichidatorul
- Instantele judecatoresti Judecatorul-sindic
a) Tribunalul. Competenta privind aplicarea - un rol important ii revine judecatorului-
procedurii insolventei apartine tribunalului in jurisdictia sindic; statutul juridic al unui judecator al tribunalului.
caruia se afla sediul debitorului. Principalele atributii :
- Tribunalul are o competenta exclusiva in - pronuntarea motivata a hotararii de
aplicarea insolventei, indiferent ca se realizeaza prin deschidere a procedurii si, dupa caz, de intrare in
procedura generala sau prin procedura simplificata. faliment atat prin procedura generala, cat si prin
- Atributiile care revin tribunalului in aplicarea procedura simplificata;
procedurii insolventei sunt exercitate prin judecatorul- - judecarea contestatiei debitorului impotriva
sindic, care este un judecator al tribunalului. cererii introductive a creditorilor pentru inceperea
b) Curtea de apel. Curtea de apel este procedurii; judecarea opozitiei creditorilor la
competenta sa solutioneze recursul impotriva hotararilor deschiderea procedurii;
judecatorului-sindic. - desemnarea motivata, cu caracter provizoriu,
a administratorului sau lichidatorului, confirmarea
ulterioara a acestora, stabilirea atributiilor, controlul
activitatii si, daca este cazul, inlocuirea lor;
- judecarea cererilor de a i se ridica
debitorului dreptul de a-si mai conduce activitatea;
- judecarea cererilor de atragere a raspunderii
membrilor organelor de conducere care au contribuit la
ajungerea debitorului in insolventa;
- judecarea actiunilor introduse de
administratorul judiciar sau de lichidator pentru
anularea unor acte frauduloase si a unor constituiri ori
transferuri cu caracter patrimonial, anterioare
deschiderii procedurii;
- judecarea contestatiilor debitorului si a opozitiilor
creditorilor impotriva masurilor luate de
administratorul judiciar sau de lichidator;
- admiterea si confirmarea planului de
reorganizare sau, dupa caz, de lichidare, dupa votarea
lui de catre creditori;
- judecarea actiunii in anularea hotararii
adunarii creditorilor;
- pronuntarea hotararii de inchidere a
procedurii.
In indeplinirea atributiilor sale, judecatorul-
sindic pronunta hotarari (incheieri sau sentinte).
Hotararile judecatorului-sindic sunt definitive si
executorii. Ele pot fi atacate cu recurs la Curtea de
Apel.
ADMINISTRATORUL JUDICIAR
- un rol important revine administratorului Principalele atributii ale administratorului judiciar:
judiciar. Prezenta unui specialist in activitatea de - examinarea situatiei economice a debitorului
gestiune si management este indispensabila pentru si a documentelor depuse si intocmirea unui raport
initierea si realizarea unor masuri pentru redresarea amanuntit asupra cauzelor si imprejurarilor care au dus
activitatii debitorului la aparitia starii de insolventa, cu mentionarea
persoanelor carora le-ar fi imputabila;

1
 Seminarul 10 Drept societar

- Judecatorul-sindic va desemna, cu caracter - intocmirea actelor prevazute la art.28 alin.1,

provizoriu, o persoana care sa indeplineasca functia de
administrator judiciar, prin hotararea de deschidere a
procedurii
- In cadrul primei sedinte a adunarii generale a
creditorilor sau ulterior, creditorii care detin cel putin
50% din valoarea totala a creantelor pot decide
desemnarea unui administrator judiciar, stabilindu-i si
remuneratia chiar daca anterior judecatorul-sindic
desemnase un administrator
in cazul in care debitorul nu si-a indeplinit aceasta
obligatie;
- elaborarea planului de reorganizare a
activitatii debitorului si supravegherea operatiunilor de
gestionare a patrimoniului debitorului;
- conducerea integrala, respectiv in parte, a
activitatii debitorului;
- convocarea, prezidarea si asigurarea
secretariatului sedintelor adunarii creditorilor sau ale
actionarilor, asociatilor ori membrilor debitorului
persoana juridica;
- introducerea de actiuni pentru anularea
actelor frauduloase incheiate de debitor in dauna
drepturilor creditorilor si mentinerea sau denuntarea
unor contracte incheiate de debitor;
- verificarea creantelor, incasarea lor si
incheierea de tranzactii, descarcarea de datorii,
descarcarea fidejusorilor, renuntarea la garantii reale.

RĂSPUNDEREA ORGANELOR DE CONDUCERE

 Atragerea răspunderii pentru intrarea în
insolvență
 Noutăți –art.169
 Judecătorul sindic poate dispune ca o parte sau
întregul pasiv al debitorului să fie suportat de  b) au făcut activităţi de producţie, comerţ sau
persoana care a contribuit la insolvență, fără ca
pasivul suportat să depăşească prejudiciul aflat
în legătură de cauzalitate cu fapta respectivă.
 Angajarea răspunderii personale:
 Subiectele acţiunii judiciare
• Membrii organelor de  d) au ţinut o contabilitate fictivă, au făcut să
conducere şi/sau
supraveghere din cadrul
societăţii sau
• Oricare persoană care a
cauzat starea de insolvenţă a
debitorului
 Titularii acţiunii în răspundere
• Lichidatorul judiciar sau
• Comitetul Creditorilor
 Fapte:
 a) au folosit bunurile sau creditele persoanei
juridice în folosul propriu sau în cel al unei alte
persoane;
prestări de servicii în interes personal, sub
acoperirea persoanei juridice;
 c) au dispus, în interes personal, continuarea
unei activităţi care ducea, în mod vădit,
persoana juridică la încetarea de plăţi;
dispară unele documente contabile sau nu au
ţinut contabilitatea în conformitate cu legea; În
cazul nepredării documentelor contabile către
Adm. J. /L.J., atât culpa, cât și legătura de
cauzalitate între faptă și prejudiciu se prezumă
(relativ);
 e) au deturnat sau au ascuns o parte din activul
persoanei juridice ori au mărit în mod fictiv
pasivul acesteia;
 f) au folosit mijloace ruinătoare pentru a
procura persoanei juridice fonduri, în scopul
întârzierii încetării de plăţi;
 g) în luna precedentă încetării plăţilor, au
plătit sau au dispus să se plătească cu
preferinţă unui creditor, în dauna celorlalţi
creditori
 h) orice faptă săvârșită cu intenție, care a
contribuit la starea de insolvență a debitorului
 Persoana împotriva căreia s-a pronunţat o
hotărâre definitivă de atragere a răspunderii
nu mai poate fi desemnată administrator sau,
dacă este administrator în alte societăţi, va fi

2
 Seminarul 10 Drept societar

decăzută din acest drept timp de 10 ani de la

data rămânerii definitivă a hotărârii.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:
1. Angheni Smaranda, Drept comercial. Profesioniştii - comercianţi, Editura CH Beck, București,
2013
2. Ene Charlotte Dreptul societar, Editura ASE, Bucuresti, 2016
3. Piperea Gheorghe Drept comercial, vol.I, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2008
4. Stanciu Carpenaru Tratat de drept comercial roman conform noului Cod Civil roman, Ed
Universul Juridic, Bucuresti, 2012.
5. Tită Cezar, Iuliana Savu, Ionuţ Toartă, Nadia Popescu Dreptul afacerilor: caiet de seminar
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2010
6. Legea nr.26/1990, privind Registrul Comerțului (cu modificările şi completările ulterioare);
7. Legea nr.31/1990, privind societățile (cu modificările şi completările ulterioare).

TESTE GRILĂ:

1. Cine da hotararea de inchidere a procedurii?

a.comitetul creditorilor
b.Curtea de apel
c.Judecatorul sindic

2. Cine poate solicita atragerea raspunderii membrilor organelor de conducere ale

debitorului?
a.administratorul/lichidatorul judiciar;
b.creditorii garantati;
c.administratorul special

3. Pentru ce raspund membrii organelor de conducere ale debitorului?

a.datoriile administratorilor debitorului in insolventa
b.taxele si impozitele neachitate de catre debitor
c.o parte a pasivului debitorului, persoana juridica, ajuns in stare de insolventa

4. Cine hotaraste atragerea raspunderii membrilor organelor de conducere ale debitorului?

a.Judecatorul sindic;
b.administratorul/lichidatorul judiciar;
c.administratorul special

5. Cum este raspunderea membrilor organelor de conducere ale debitorului?

a.Divizibila
b.Solidara
c.Mixta depinde de natura creantei ce trebuie acoperita astfel

6. Care este termenul de prescriptie al actiunii prevazute in art 138 din Lege?

3
 Seminarul 10 Drept societar

a.1 an
b.3 ani
c.5 ani

8. De cand curge termenul de prescriptie al actiunii prevazute la art 138 din Lege?
a.de la data la care a fost cunoscuta sau trebuia cunoscuta persoana care a cauzat
aparitiastarii de insolventa, dar nu mai devreme de 2 ani de la data hotararii de deschidere
aprocedurii.
b.De la data deschiderii procedurii
c.De la data tabelului definitiv de creante

9. Cine executa hotararea de atragere a raspunderii membrilor organelor de conducere

adebitorului?
a.organele fiscale
b.executorul judecatoresc
c.judecatorul sindic

10. Ce instanta este competenta sa judece in fond infractiunile prevazute in

Legeainsolventei?
a.judecatoria de la sediul debitorului
b.tribunalul
c.curtea de apel