Tema: Modurile de dobîndire a dreptului de proprietate.

1. Dispoziții generale privind moduri de dobîndire a dreptului de proprietate.

Principalele moduri de dobîndire a dreptului de proprietate se clasifică tradițional

în :

- moduri originare - este situația în care dobînditorul este primul proprietar al unui
bun, adică anterior bunul nu a aparținut nimanui. Spre exemplu, cum ar fi
producerea bunurilor, confecționarea etc.

- moduri derivate - este atunci cînd dreptul de proprietate se transmite de la o

persoana la alta. Spre exemplu, cum ar fi prin intermediul unui act juridic,
vînzarea-cumpărarea, donația etc. Deci cel care produce bunul pentru sine este
proprietarul acestui bun.

Astfel, dreptul de proprietate se poate dobîndi prin ocupațiune, act juridic,

succesiune, accesiune, uzucapiune, hotărîre judecătorească sau actul administrativ.
Momentul dobîndirii drepului de proprietate al bunurilor mobile este momentul
transmiterii bunului dacă părțile nu prevăd altfel. Pe cînd dreptul de proprietate
asupra bunurilor imobile se dobîndește din momentul înscrierii în registrul
bunurilor imobile.

2. Ocupațiunea.

Ocupațiunea este acel mod de dobîndire a dreptului de proprietate asupra bunurilor

care nu aparțin nimănui (fără stăpîn). Acest mod se limitează la bunurile mobile.
Nu trebuie să confundăm bunurile găsite cu bunurile pierdute de către proprietar
sau bunurile furate și abandonate de către hoț.

Totodată, bunurile fără stăpîn sunt clasificate în 3 grupe:

a) bunuri a căror proprietar a renunțat la dreptul de proprietate - condiția de bază ar

fi că proprietarul a înștiințat persoane terțe despre faptul că renunță la dreptul de
proprietate asupra bunului.

b) bunuri abandonate - sunt bunuri părăsite de proprietar fără înștiințarea unor

persoane terțe.

c) bunuri care prin natura lor nu au proprietar - ex: animalele sălbatice, fructele de
pădure, plantele, ciupercile etc.
3. Bunul găsit.

Bunul găsit poate fi numai un bun mobil și fiind pierdut el totuși continuă să
aparțină proprietarului său. La rîndul său găsitorul este obligat să întoarcă bunul
găsit proprietarului. În cazul în care nu se știe fostul proprietar, bunul găsit
urmează să fie transmis autorităților publice locale sau organului de poliție din
acea localitate. În cazurile în care bunul a fost găsit într-un mijloc de transport,
găsitorul este obligat să transmită bunul proprietarului mijlocului de transport, care
la rîndul său urmează să-l transmită organului public local sau de poliție.

Organele publice sau de poliție sunt obligate să păstreze bunul găsit timp de 6 luni
(în afara de bunuri consumptibele). Dacă în acest termen proprietarul nu pretinde la
bun, acesta este transmis, în baza unui proces-verbal, celui care l-a găsit. Totodată,
dacă găsitorul renunță fie la drept de proprietate asupra bunului acesta trece în
proprietatea statului

Proprietarul bunului găsit urmează să suporte toate cheltuielile legate de păstrarea

bunului găsit. La fel este obligat să acorde găsitorului o recompensă în mărime de
cel mult 10% din prețul actual al bunului. În cazul în care proprietarul bunului a
anunțat o recompensă mai mare decît cea prevăzută de lege atunci găsitorul are
dreptul să aleagă.

4. Comoara.

Comoara se consideră orice bun mobil ascuns sau îngropat, a cărui proprietar nu
poate identificat sau a pierdut dreptul său de proprietate. În cazul în care comoara
se descoperă într-un bun imobil ea se împarte: pe jumătate proprietarului bunului
imobil și pe jumătate descoperitorului, în afara cazului cînd a pătruns în bunul
imobil ori a căutat în el fără consimțămîntul (acordul) proprietarului, atunci nu va
primi nimic.

În cazurile dacă s-a descoperit un obiect considerat drept un monument al istoriei

sau culturii acesta este transmis în proprietatea statului, iar proprietarul bunului
imobil și descoperitorul au dreptul de a primi o recompensă în proporție de 50%
din prețul comorii, cîte 25% fiecare.

Descoperitorul va avea un drept asupra comorii doar atunci cînd a descoperito din
întîmplare. Deci, am putea menționa 2 situații cînd comoara se descoperă
intenționat:

a) lucrările au fost efectuate la ordinul proprietarului (atunci comoara revine în

întregime proprietarului);
b) atunci cînd descoperitorul a întreprins acțiuni ce au dus la descoperirea comorii
fără acordul proprietarului (ex: cercetări arheologice, căutări etc.).