Master – Drept European

DREPTUL EUROPEAN AL CONCURENTEI COMERCIALE

REFERAT

ABUZUL DE POZITIE DOMINANTA

Regulile privind concurenta cuprinse in Tratatul de constituire a Comunitatilor Europene

sunt,se pare, un corolar al prevederilor comunitare relative la libera circulatie a marfurilor intrucat
scopul edictarii lor este acela de a asigura o concurenta libera, nedistorsionata, care sa promoveze
circulatia neingradita a marfurilor si sa impiedice aparitia unor restrictii in functionarea pietii
commune, care pot sa afecteze comertul dintre statele membre, interesul general al intrepinderilor
si consumatorilor. Ele se adreseaza in primul rand intreprinderilor, presupunandu-se ca statele
membre au luat masuri de competenta lor stricta sau la nivel comunitar, care favorizeaza libera
circulatie a marfurilor.

Obiectivele mari pe care le are in vedere politica concurentei in UE sunt urmatoarele 1:

● Integrarea pietelor prin fluidizarea comertului peste frontiere si a alocarii resurselor in

functie de cele mai avantajoase conditii;

● Protejarea intreprinderilor mici si mijlocii, care contribuie la mentinerea unui mediu

competitiv.;

● Protejarea consumatorilor: maximum de beneficii pentru consumatori;

● Favorizarea atingerii obiectivului coeziunii economice si sociale;

● Dezvoltarea unor intreprinderi de dimensiuni optime pentru a face fata concurentei in plan
global;
1 Birsan, M., Integrarea economica europeana, Vol. II, Uniunea Europeana - relatii economice cu alte zone, Editura
Fundatiei CDIMM, Maramures, 1999, pag.44
 2
DREPTUL EUROPEAN AL CONCURENTEI COMERCIALE – Abuzul de pozitie dominanta

Toate regulile privind concurenta isi au sorgiunea in prevederile generale ale art. 3 din
Tratat, care stabilesc mijloacele si caile de realizare a obiectivelor comunitare formulate la art. 2 din
Tratat. In, concret, ele se refera la realizarea unei politici comerciale comune [lit. b], realizarea unei
piete interne, caracterizata prin abolirea intre statele membre a obstacolelor la libera circulatie a
marfurilor, persoanelor, serviciilor si capitalurilor [lit c], un regim asigurand ca nu este denaturata
concurenta [lit. g], apropierea legislatiilor nationale in masura necesara functionarii pietii comune
[lit. h]

Aceste prevederi trebuie sa se raporteze si la dispozitiile art. 4, care impune statelor si

Comunitatii ca, in realizarea obiectivelor comunitare, actiunea lor pentru stabilirea politicii
economice sa se conformeze principiului unei economii de piata deschise in care concurenta este
libera. De aceea, orice acte avand scopul de a impiedica, restrange ori distorsiona (denatura)
concurenta, deci afectarea liberei concurente, vor putea avea ca rezultat functionarea
necorespunzatoare a pietii comune, crearea, de dezechilibre sau de discontinuitati in raporturile
intracomunitare care sunt astfel concepute si adaptate incat sa satisfaca exigentele unei economii
deschise de piata.

In acest context mentionam ca, potrivit dispozitiilor art. 96 CE, in cazul in care Comisia
constata ca o deosebire intre prevederile stabilite prin lege, regulamente sau actiune administrative
dintr-un stat membru denatureaza conditiile de concureta in piata comuna si ca aceasta denaturare
trebuie sa fie eliminate, ea procedeaza la consultarea cu statele membre interesate (alin. 1), iar
daca aceasta consultare nu are ca rezultat un acord prin care sa se elimine denaturarea respective,
Consiliul, pe baza propunerii Comisiei, statuand cu majoritate calificata, hotareste directivele
necesare si, mai mutl, Comisia si Consiliul pot sa ia orice alte masuri utile prevazute in Tratat ( alin.
2)2.
Art. 82 din Tratat declara ca fiind incompatibil cu piata comuna orice abuz din partea uneia
sau mai multor intreprinderi de pozitia dominanata in piata comuna ori intr-o parte substantiala a
ei, in masura in care el afecteaza comertul dintre state, un astfel de abuz constand in special in:
a) impunerea in mod direct sau indirect de preturi de vanzare sau de cumparare
neechitabile sau de alte conditii comerciale incorecte;

2 O. Manolache, Drept comunitar, ed. All Beck , 2001, pag 226-227

 3
DREPTUL EUROPEAN AL CONCURENTEI COMERCIALE – Abuzul de pozitie dominanta

b) limitarea productiei, pietii de desfacere ori a dezvoltarii tehnice in prejudiciul

beneficiarilor lor;
c) aplicare de conditii diferite tranzactiilor echivalente incheiate cu alti parteneri
comerciali, situandu-l, prin aceasta, intr-un dezavantaj concurential;
d) determinarea incheierii de contracte cu conditia acceptarii de catre celelalte parti a unor
obligatii suplimentare care, prin natura lor sau potrivit uzantelor comerciale, nu au
legatura cu obiectul acestor contracte3.
Aceste procedee utilizate in exploatarea abuziva a pozitiei dominante, vor fi analizate in
cadrul specificarii practicilor abuzive.
Interzicerea practicilor abuzive are caracter absolut, nefiind admise nici un fel de exceptii.
Severitatea reglementarilor de la art. 82 se intemeiaza pe ideea ca abuzul de pozitie dominanta nu
poate sa aduca niciodata o contributie pozitiva pe piata pe care se manifesta. Prin urmare,
exceptarile individuale sau pe categorii nu sunt, in aceasta materie, posibile.
Dar, in acelasi timp, trebuie relevat faptul ca, daca una sau mai multe intreprinderi au o
pozitie dominanta la nivelul pietei comunitare, aceasta nu atrage per se atribuirea practicilor
abuzive. Nu de putine ori aceasta este rezultatul unei activitati profitabile, atat pentru
intreprinderile in cauza, cat si pentru beneficiari, fiind impusa de-a lungul anilor prin furnizarea de
produse sau de servicii de inalta calitate si potrivit exigentelor consumatorilor. Asa cum s-a aratat si
in practica promovata de Curte, constatarea ca o intreprindere are o pozitie doninanta nu este prin
ea insasi o acuzatie, ci inseamna pur si simplu ca, indiferent de ratiunile pentru care ea are o pozitie
dominanta, intreprinderea respectiva are o responsabilitate speciala de a nu ingadui ca, prin
comportamentul ei, sa se afecteze adevarata concurenta nedistorsionata.
Tot astfel, s-a evidentiat faptul ca o intreprindere aflata in pozitie dominanta este in drept de
a apara si de a castiga parti din piata, cu conditia ca ea sa ramana in limitele unui comportament
competitiv normal si ale unei concurente legitime, dar art. 82 interzice unei intreprinderi dominante
numai comportamentele prin care se cauta sa se elimine un alt concurent si sa-si intareasca astfel
pozitia sa recurgand la alte mijloace decat cele care apartin concurentei in fond 4.
In cadrul prevederilor art. 82 este interzisa exploatarea abuziva, de catre una sau mai multe

3 O. Manolache, Drept comunitar, ed. All Beck , 2001, pag. 255

4 O. Manolache, Drept comunitar, ed. All Beck , 2001 pag. 255
 4
DREPTUL EUROPEAN AL CONCURENTEI COMERCIALE – Abuzul de pozitie dominanta

intreprinderi, a unei pozitii dominante pe piata comuna sau pe o parte substantiala a acesteia. In
principiu, detinerea unei pozitii dominante nu este prohibita, ci numai exploatarea ei abuziva, cu
toate ca pozitia dominanta pe piata a uneia sau mai multor intreprinderi poate sa aduca atingere
concurentei.
Aplicarea art. 82 din Tratatul C.E. presupune indeplinirea urmatoarelor conditii5:

- Detinerea de catre una sau mai multe intreprinderi a unei pozitii dominante, care este
susceptibila sa produca efecte in cadrul Comunitatii;
- Exploatarea abuziva a pozitiei dominante;
- Posibilitatea sa fie afectat comertul intre statele membre.
In primul rand, in aplicarea art. 82, este necesara existenta unei pozitii dominante in piata
comuna sau intr-o parte substantiala a ei. Curtea de justitie a definit pozitia dominanta avuta in
vedere la art. 82 ca o “pozitie de forta economica in care se afla o intreprindere care ii da
posibilitatea sa impiedica concurenta efectiva ca sa fie mentinuta pe o piata relevanta spre a-i da
puterea de a se comporta independent de concurentii sai, de clientii sai si in cele din urma fata de
consumatori”. Dar, spre deosebire de situatia cand exista monopol sau cvasi-monopol, “aceasta
pozitie nu impiedica o anumita concurenta, ci ii permite intreprinderii care profita de ea, daca nu sa
determine, cel putin sa aiba o influenta apreciabila asupra conditiilor potrivit carora aceea
concurenta se va dezvolta si in orice caz sa actioneze in mare masura cu ignorarea ei cat timp acest
comportament nu se manifesta in prejudiciul sau”. In acest sens s-a considerat ca detinerea unei
parti a pietii intr-o proportie mai mare de 60 % apare ca o suficienta dovada a unei pozitii
dominante, in afara imprejurarilor exceptionale. Chiar si un procent mai mic poate sa fie relevant
daca exista o diferenta semnificativa data, fata de partea din piata principalilor concurenti. Totusi,
nu s-a admis existenta unei pozitii dominante, in afara de imprejurari exceptionale, in cazul in care
se detine intre 5 si si 10 la suta dintr-o piata din domeniul produselor de inalta tehnicitate care,
totusi, apar majoritatii consumatorilor ca usor de substituit 6.
Art. 82, in conceptia Curtii, priveste practicile care sunt susceptibile de a afecta structura
pietii, unde, ca rezultat al prezentei intreprinderii in cauza, concurenta a fost deja atenuata, si care,
prin recurgerea la metode diferite de cele ce carmuiesc concurenta normala cu privire la produse ori

5 Conf.univ. dr. Radu GEAMANU – Note de curs

6 O. Manolache, Drept comunitar, ed. All Beck ,2001 pag. 256
 5
DREPTUL EUROPEAN AL CONCURENTEI COMERCIALE – Abuzul de pozitie dominanta

servicii bazate pe performanta comerciantilor, au efectul de a impiedica mentinerea sau dezvoltarea

nivelului de concurenta inca existent pe piata.
In afara detinerii unei mari parti din piata, intre factorii relevanti ce pot dovedi o pozitie
dominanta pe piata se mai pot afla: relatia dintre partile detinute pe piata ale intreprinderilor in
cauza si ale concurentilor lor, in special aceia dintre cei mai apropiati, avansul tehnologic al unor
intreprinderi fata de concurentii lor, existenta unei retele dezvoltate de vanzari si absenta
concurenmtei potentiale.
Lipsa temporara de profit ori chiar pierderile nu sunt incompatibile cu existenta unei pozitii
dominante. Mai mult, faptul ca pretul impus de o intreprindere nu constituie un abuz si nu sunt
anume chiar mai ridicate, nu justifica afirmatia ca o pozitie dominanta nu exista. In acelasi timp, nici
marimea, puterea financiara si gradul de diversificare al concurentilor intreprinderii la nivel mondial,
nici echilibrul care survine din faptul ca acei consumatori ai produsului sunt beneficiari comerciali
experimentati nu au fost apreciate ca susceptibile de a lipsi intreprinderea de pozitie privilegiata pe
piata in cauza7.
Pozitia dominanata trebuie sa se manifeste, asa cum am mai subliniat, in cadrul pietii
comune sau al unei parti substantiale din ea, in virtutea art 82. Aceasta ne duce la concluzia ca,
stricto sensu, piata comuna sau o parte substantiala a ei se refera numai la limitele ei georgrafice.
Dar poate fi admis si un criteriu colectiv in sensul considerarii acestei piete sau parti substantiale, ca
un spatiu de concurenta presupunand o multime de conexiuni care nu de putine ori depaseste
cadrul limitat al unui teritoriu anume. In acest sens Curtea a aratat ca atunci cand detinatorul unei
pozitii dominante impiedica accesul pe piata din partea concurentilor, el nu face nici o deosebire
dupa cum un astfel de comportament este limitat la un singur stat membru cat timp el este capabil
sa afecteze formele de comert si concurenta in cadrul pietii comune.
Pentru a caracteriza abuzul de pozitie dominanta, este necesara implicarea uneia sau mai
multor intreprinderi. Curtea a interpretat extensiv notiunea de “intreprindere” care este
destinatara regulilor de concurenta, astfel ca a inclus orice unitate exercitand activitati economice,
indiferent de forma juridica si natura finantarii.
Cand sunt in discutie mai multe intreprinderi trebuie sa se faca o distinctie intre situatiile in
care intre aceste intreprinderi exista obligatii legale sau de fapt care fac obiectul unui acord sau al

7 O. Manolache, Drept comunitar, ed. All Beck ,2001 pag. 257

 6
DREPTUL EUROPEAN AL CONCURENTEI COMERCIALE – Abuzul de pozitie dominanta

unui comportament reciproc si real armonizat si alte situatii care privesc comportamentul paralel
sau suplimentar al intrepriderilor plasat intr-un oligopol (care presupune un mic numar de
intreprinderi pe piata si existenta unui comportament paralel si ocult semnificativ). In primul caz
este aplicat art. 81 din Tratat, iar in al doilea, fiind vorba de o pozitie dominanta colectiva pe piata,
va fi aplicabil, art. 82. Intr-o alta ipoteza, cand comportamentul a doua societati dintre care una
detine puterea de control asupra celeilalte si o exercita efectiv, este caracterizat prin unitatea
evidenta de actiune fata de terti, cele doua societati trebuie sa fie considerate ca o unitate
economica si comportamentul incriminat le este imputabil 8.

Exploatarea abuziva a pozitiei dominante este o notiune obiectiva privitoare la

comportamentele unei intreprinderi aflata intr-o pozitie dominanta, care sunt de natura sa
influenteze structura pietei unde, datorita prezentei intreprinderii respective, nivelul de concurenta
este deja scazut, astfel de comportamente putand sa impiedice, prin mijloace diferite de cele ale
unei concurente obisnuite, mentinerea nivelului de concurenta care poate sa fie inca evidentiat pe
piata sau dezvoltarea acestei concurente .
Dupa cum se poate observa, in cuprinsul definitiei Curtii de Justitie, accentul este pus pe
modificarea situatiei de pe piata, datorata comportamentelor neconforme conditiilor firesti de
concurenta ale intreprinderii care devine o pozitie dominanta.
Spre deosebire de definitia Curtii de Justitie, in cadrul art. 82, se tine seama, cu prioritate, de
actiunile intreprinderii care se gaseste intr-o pozitie dominanta, de scopurile urmarite si de
rezultatele pe care ea le-a obtinut.
Definitia Curtii de Justitie are avantajul de a sublinia caracterul obiectiv al notiunii de
exploatare abuziva a pozitiei dominante. Ea se intemeiaza, in esenta, pe prevederile art. 3 lit. g din
Tratatul C.E., conform carora, activitatea Comunitatii comporta un regim care sa creeze siguranta
ca, in cadrul pietei interne, concurenta nu este denaturata. Aspectele de ordin subiectiv, precum
intentia de a sanctiona, din punct de vedere comercial, intreprinderile care nu isi desfasoara
activitatea pe baza regulilor din domeniul concurentei sau dorinta de a inlatura concurentii care,
corespunzator aprecierilor intreprinderii in cauza, vand produse periculoase, nu justifica abuzul de
pozitie dominanta.

8 O. Manolache, Drept comunitar, ed. All Beck ,2001 pag. 258

 7
DREPTUL EUROPEAN AL CONCURENTEI COMERCIALE – Abuzul de pozitie dominanta

Totodata, interventia Curtii de Justitie, pe motivul schimbarii situatiei de pe piata, cauzata de

folosirea unor mijloace necorespunzatoare de catre intreprinderea luata in considerare, este
posibila nu numai in cazul atingerilor aduse, in mod direct, concurentei, ci si in ipoteza in care
concurenta este afectata in mod indirect. Asa se intampla, de exemplu, in circumstantele in care
pozitia dominanta este detinuta pe o anumita piata, iar efectele negative se produc pe o piata
distincta, conexa cu prima.
Exploatarea abuziva a pozitiei dominante se poate realiza prin utilizarea unor procedee
diferite, care vor fi analizate in cadrul specificarii practicilor abuzive. Art. 82 cuprinde, asa cum am
mai mentionat, patru categorii de asemenea practici, enumerarea nefiind insa limitativa 9.
In sfarsit, pentru aprecierea exiztentei unui abuz al pozitiei dominante trebuie sa se afirme
posibilitatea afectarii comertului intre statele membre ca urmare a unui comportament
anticoncurential interzis prin Tratat. Acest element nu difera esential de cel prevazut la art.81 par.
1. Singura deosebire, fara efect, totusi, in aplicare, este acela privind folosirea sintagmei “in masura
in care poate sa afecteze…”.
Interdictia abuzului de pozitie dominanta trebuie interpretata si aplicata in lumina art. 3 lit.
g) privitor la un regim care sa asigure ca nu este denaturata concurenta in piata interna si a art. 2
privind promovarea unei dezvoltari armonioase si echilibrate in ansamblul Comunitatii. In
aprecierea posibilitatii de afectare a comertului prin acest abuz trebuie sa se ia in considerare nu
numai practicile care prejudiciaza direct pe beneficiri, ci si pe cele care ii prejudiciaza indirect prin
alterarea structurii concurentiale efective asa cum este mentionata la art. 3 lit g). Cand detinatorul
unei pozitii dominante, stabilit in piata comuna, tinde, prin exploatarea abuziva a acesteia, sa
elimine un concurent stabilit in aceeasi piata, este indiferent de a se cunoaste daca acest
comportament priveste activitatile de export ale sale sau activitatile in piata comuna propriu-zisa,
de vreme ce este de observat ca aceasta eliminare va avea repercusiuni constante asupra structurii
concurentei in piata comuna. Asadar, nu urmeaza sa se faca distinctie privind consecintele
practicilor abuzive in functie de faptul daca o intreprindere afectata exporta, in principal, spre terte
tari, cand se demonstreaza ca abuzul in cauza afecteaza structura concurentei in interiorul pietii
comune10.

9 Conf.univ. dr. Radu GEAMANU – Note de curs

10 O. Manolache, Drept comunitar, ed. All Beck ,2001 pag 260
 8
DREPTUL EUROPEAN AL CONCURENTEI COMERCIALE – Abuzul de pozitie dominanta

S-a considerat ca, spre exemplu, diferenta intre preturi, care, prin intermediul rabaturilor de
fidelitate, este posibil pentru diversi clienti ai intreprinderii sa o plateasca si care variaza dupa cum
acei clienti sunt sau nu de acord sa obtina de la aceasta tot ceea ce solicita, este de o asemenea
natura incat ii situeaza intr-un dezavantaj concurential, cu semnificatia ce rezulta din par.2 lit. c) a
art 82, adica un cumparator este lipsit sau ii este restransa posibilitatea de alegere a surselor de
aprovizionare si altor producatori li se refuza accesul pe piata. In plus, sensul comportamentului in
discutie este acela al unei intreprinderi ocupand o pozitie dominanta pe piata unde structura
concurentei a fost afectata si, in consecinta, in cadrul domeniului de aplicare a art. 82, orice
afectare suplimentara a structurii concurentei poate sa constituie un abuz de pozitie dominanta.
Pe de alta parte, nu este necesar sa se dovedeasca ca o conduita abuziva a afectat
apreciabil, in concret, comertul dintre statele membre, ci numai faptul ca ea era susceptibila sa aiba
acest efect.
Specificari ale practicilor abuzive11. Art. 82 cuprinde patru categorii de practici considerate
abuzive, care sunt, cu o exceptie, similare categoriilor de intelegeri monopoliste intre intreprinderi
de la art. 81.
Repartizarea pietelor sau a surselor de aprovizionare nu a fost reiterata in cadrul art. 82,
apreciindu-se ca acestea se pot realiza doar pe baza unor intelegeri orizontale sau verticale intre
intreprinderi. In practica s-a constatat, totusi, ca astfel de efecte sunt generate, in anumite situatii,
si de exploatarea abuziva a unei pozitii dominante, chiar daca intreprinderea in cauza nu le-a avut in
vedere cu prilejul aplicarii strategicei pe piata. De exemplu, interdictia impusa de catre
intreprinderea aflata pe o pozitie dominanta, partenerilor ei comerciali, referitoare la revanzarea
unui bun, poate sa conduca la fixarea acestora pe piata locala.
Omisiunea de la art. 82 nu are insa inconveniente deosebite, pentru ca enumerarea
practicilor abuzive nu este limitativa.
Cu toate ca la incheierea Tratatului C.E.E. pare sa fi fost luat in considerare, in cuprinsul art.
82, numai ,,abuzul de comportament" si ,,de rezultat", invocarea articolului mentionat este
posibila, deopotriva, in cazul ,,abuzului de structura".
Practicile abuzive pot sa constea, in special, in urmatoarele:
a) Impunerea, in mod direct sau indirect, a preturilor de vanzare sau de cumparare sau a

11 Conf.univ. dr. Radu GEAMANU – Note de curs

 9
DREPTUL EUROPEAN AL CONCURENTEI COMERCIALE – Abuzul de pozitie dominanta

altor conditii inechitabile ale tranzactiilor. Pretul impus poate sa fie excesiv in ipoteza in care nu
exista un raport rezonabil intre acesta si valoarea economica a prestatiei intreprinderii. De
exemplu, diferentele substantiale de preturi practicate de o intreprindere pe piata unde conditiile
de concurenta sunt omogene constituie un abuz de pozitie dominanta. Dependenta clientilor de
produsele sau serviciile intreprinderii care detine o pozitie dominanta poate sa determine
impunerea, de catre aceasta, a unor preturi excesive.
Practicilor abuzive de la art. 82 lit. le poate fi asimilata si situatia in care o intreprindere
aflata intr-o pozitie dominanta stabileste preturi foarte reduse, in scopul inlaturarii concurentilor de
pe piata. Procedeul aratat poate sa fie, eventual, subsecvent unui acord intre intreprinderi, care
urmareste inlaturarea de pe piata a concurentilor care nu participa la respectiva intelegere.
Conditiile discriminatorii pot sa priveasca, de asemenea, rabaturile comerciale sau
termenele de livrare care sunt consimtite de intreprinderea care detine o pozitie dominanta.
Art. 82 lit. a interzice stabilirea unilaterala a unor preturi inechitabile, in timp ce art. 81 par.
1 lit. a, care este formulat in termeni apropiati, prohiba restrangerea libertatii partilor la intelegerea
monopolista in fixarea preturilor. Aplicarea ambelor articole nu este totusi exclusa, in
eventualitatea in care o intreprindere aflata intr-o pozitie dominanta se prevaleaza de aceasta
pentru a incheia cu unii concurenti o intelegere monopolista, iar pe ceilalti incearca sa-i inlature de
pe piata prin folosirea unor mijloace incompatibile cu cerintele unei concurente obisnuite 12;
b) Limitarea productiei, a distributiei sau a dezvoltarii tehnice, in dauna consumatorilor. De
cele mai multe ori aceasta se realizeaza prin limitarile impuse furnizorilor sau cumparatorilor de
catre intreprinderea care are o pozitie dominanta.

De pilda, Curtea de Justitie a hotarat, intr-o afacere, ca refuzul unei intreprinderi de a livra materii
prime unui client cu care se afla in concurenta privitor la produsele obtinute cu ajutorul acelor
materii prime, reprezinta un abuz de pozitie dominanta, daca apare riscul inlaturarii intreprinderii
concurente de pe piata. Asadar, o intreprindere poate sa fie obligata sa incheie un contract pentru
vanzarea unor bunuri sau prestarea unor servicii, in eventualitatea in care nu exista nici un substitut
real ori potential al acestora, poate sa fie evidentiata pe piata o cerere specifica potentiala,
constanta si regulata a consumatorilor, iar intreprinderea in cauza are capacitatea necesara in
vederea satisfacerii comenzilor pe care le-a primit.

12 Conf.univ. dr. Radu GEAMANU – Note de curs

 10
DREPTUL EUROPEAN AL CONCURENTEI COMERCIALE – Abuzul de pozitie dominanta

Tot astfel a fost calificata, in jurisprudenta, folosirea de catre un producator a unor rabaturi
de fidelitate care ii impiedicau pe concurentii din alte state membre sa comercializeze propriile lor
produse similare pe piata.
In circumstantele in care intreprinderea poate livra cantitati limitate de marfuri, ea trebuie
sa isi stabileasca prioritatile pe temeiul unor criterii obiective, nediscriminatorii 13;
c) Aplicarea unor conditii inegale la prestatii echivalente partenerilor comerciali, creandu-le
astfel un dezavantaj concurential. Aceste prevederi nu sunt esential diferite de cele de la lit. a si b
ale art. 82, intrucat conditiile discriminatorii pot sa se refere la preturi, rabaturi comerciale,
cantitatile de marfuri livrate etc. In cuprinsul art. 82 lit. c se accentueaza insa ca orice conditii
discriminatorii aplicate de o intreprindere care devine o pozitie dominanta constituie un abuz.
Motivarea practicilor abuzive este, in general, similara celei a intelegerilor monopoliste,
supuse dispozitiilor art. 81 par. 1 lit. d. In contextul analizarii practicilor abuzive se remarca insa,
adesea, si livrarea cu intaietate a produselor catre comerciantii care vand numai marfurile
producatorului, fiind dezavantajati cei care instraineaza, alaturi de acestea, bunuri concurente
importate;
d) Conditionarea incheierii contractelor de acceptarea, de catre parteneri, a unor prestatii
suplimentare, care nu au legatura, prin natura lor sau conform uzantelor comerciale, cu obiectul
respectivelor contracte. Prin asemenea practici, intreprinderea isi consolideaza pozitia dominanta si
poate sa inlature anumiti concurenti de pe piata, deoarece aceasta subordoneaza vanzarea unui
bun a carui desfacere o controleaza de instrainarea altor produse supuse concurentei.
In situatia in care o intreprindere cupleaza, din proprie initiativa, independent de vreun
acord in acest sens, contractul principal cu o prestatie suplimentara, se aplica prevederile art. 82 lit.
d; daca inlantuirea este determinata de o intelegere intre intreprinderi la care este parte
vanzatorul, se iau in considerare dispozitiile art. 81 par. 1 lit. e.
Subliniem totodata ca, potrivit unei hotarari a Tribunalului de prima instanta, conditionarea
incheierii contractelor de acceptarea, de catre parteneri, a unor prestatii suplimentare, nu poate sa
fie admisa cand produsele in cauza sunt disociabile (de pilda, utilajele si cartoanele folosite pentru
ambalarea lichidelor alimentare). In plus, contractele cuplate nu ar putea sa fie justificate prin
existenta uzantelor comerciale, pe o piata unde concurenta este deja afectata datorita pozitiei

13 Conf.univ. dr. Radu GEAMANU – Note de curs

 11
DREPTUL EUROPEAN AL CONCURENTEI COMERCIALE – Abuzul de pozitie dominanta

dominante a unei intreprinderi.

Ultima afirmatie este insa susceptibila de rezerve, intrucat reglementarile de la art. 82 lit.d
se iau in considerare tocmai in situatia in care o intreprindere detine o pozitie dominanta pe piata.
Apoi, punerea in practica a unor uzante comerciale larg cunoscute si in mod obisnuit
respectate de catre partile la contracte de acelasi tip in ramura comerciala avuta in vedere, nu
credem ca reprezinta un mijloc diferit de cel al unei concurente obisnuite 14.
Exemple de actiuni intreprinse de Comisia Europeana privind abuzul de pozitite
dominanta.
⮚ Abuzul de pozitie dominanta pe piata de distributie a inghetatei

Ca rezultat al unei reclamatii facute de Mars, Comisia Europeana a descoperit ca Unilever

abuzase de pozitia sa dominanta. Unilever furniza congelatoare distribuitorilor din Irlanda complet
gratuit, cu conditia ca acestia sa depoziteze in ele numai produse Unilever. In consecinta,
consumatorii irlandezi aveau o posibilitate extrem de restransa de a alege intre diverse sortimente
de inghtetata. Comisia Europeana a considerat aceasta cerinta de folosire exclusiva drept un abuz al
firmei Unilever, care a profitat de pozitia sa dominanta pe piata 15.

⮚ Folosirea abuziva a pozitiei dominante detinute pe piata a serviciilor de transport aerian,

oferite de agentiile de voiaj

Actionind in urma unei reclamatii facute de Virgin Airways, in iulie 1999, Comisia Europeana
a descoperit ca British Airways abuzase de pozitia sa dominanta. Abuzul a constat in stabilirea unui
sistem de rasplatire a fidelitatii fata de marca. Aceasta insemna ca piata serviciilor de transport
aeriene asigurate de anumite agentii de voiaj britanice era inchisa pentru concurentii firmei British
Airways. British Airways oferea anumitor agentii de voiaj britanice un comision suplimentar
daca ele aveau acelasi volum de vanzari ca in anul precedent, sau daca il depaseau, la biletele
vandute pentru British Airways. Acest sistem dorea sa duca la cresterea fidelitatii, care se termina

14 Conf.univ. dr. Radu GEAMANU – Note de curs

15 www.ccir.ro
 12
DREPTUL EUROPEAN AL CONCURENTEI COMERCIALE – Abuzul de pozitie dominanta

prin inchiderea altor piete ale serviciilor de transport aerian oferite de agentiile de voiaj pentru
concurentii
British Airways si sa le descurajeze intentiile de a-si oferi serviciile altor linii aeriene. British Airways
detinea o pozitie dominanta, astfel incat acest sistem era o adevarata bariera in calea liniilor aeriene
concurente, impiedicandu-le accesul pe piata. Deoarece agentiile favorizau linia aeriana care platea
cel mai mare comision, consumatorilor li se ofereau intotdeauna bilete pentru British Airways, chiar
daca serviciile oferite de liniile aeriene concurente erau mai avantajoase. In consecinta, Comisia
Europeana a considerat ca aceasta practica, ce afecta piata serviciilor oferite de liniile de transport
aerian prin intermediul agentiilor de voiaj, era un caz de abuz exercitat intr-o pozitie dominanta.

⮚ Abuzul de pozitie dominanta in organizarea Campionatului Mondial de Fotbal

La 20 iulie 1999, Comisia Europeana a adoptat o decizie formala impotriva comitetului

francez care a organizat Campionatul Mondial de Fotbal, desfasurat in Franta in 1998. Comitetul de
organizare a campionatului mondial (CFO) detinea monopolul organizarii evenimentului, inclusiv
vanzarea biletelor. Comisia Europeana a descoperit ca aranjamentele vizand vanzarea de bilete
pentru meciurile finalelor erau discriminatorii si constituiau un abuz exercitat datorita unei pozitii
dominante. Aranjamentele facute pentru vanzarea de bilete ii favorizau pe consumatorii care
puteau da o adresa din Franta, in detrimentul consumatorilor care erau rezidenti ai altor tari.
Persoanele nerezidente in Franta, care doreau sa urmareasca meciurile finale, erau astfel puternic
dezavantajate in comparatie cu rezidentii francezi. In consecinta, Comisia Europeana a emis o
hotarare care condamna CFO16.

16 www.concurenta .ro
 13
DREPTUL EUROPEAN AL CONCURENTEI COMERCIALE – Abuzul de pozitie dominanta

BIBLIOGRAFIE
1. O. Manolache, Drept comunitar, Editia a III a, ed. All Beck , 2001;
2. Conf.univ. dr. Radu GEAMANU – Note de curs
3. Maria Birsan, Integrarea economica europeana, Vol. II, Uniunea Europeana - relatii
economice cu alte zone, Ed. Fundatiei CDIMM, 1999
4. Surse internet: www.ccir.ro, www.concurenta.ro