1.

La spalatura auriculara se foloseste apa incalzitaa la temperatura corpului deoarece

- Apa mai calda sau mai rece fata de 37 C poate provoca vertij

2. Eczema urechii externe ce apare ca o manifestare alergica a pielii pavilionului sau a

conductului auditiv extern, poate fi determinata de urmatorii factori cu exceptia-
Microtraumatisme locale

3. In stadiul acut(umed) al eczemei urechii externe, subiectiv pot aparea: - durere

4. In stadiul cronic (uscat) al eczemei urechii externe d.p.d.v anatomopatologic pot aparea: -
scoame fine

5. Furunculul de conduct auditiv extern poate fi favorizat de : - clima umeda

6. Cel mai important simptom al furunculului de conduct auditiv extern este durerea si are
urmatoarele caracteristici , cu exceptia: - initial sub forma de intepatura

7. In furunculul de conduct auditiv extern poate aparea hipoacuzia de transmisie forma usoara
in cazul in care: - furunculul determina stenoza lumenului conductului auditiv extern

8. In furunculul de conduct auditiv extern , otomicroscopic se observa:- o tumefiere

circumscrisa centrata de un fir de par.

9. Tratamentul furunculului de conduct auditiv extern consta in: - initial tratament cu antibiotic
si incizia colectiei.

10. Otomicoza reprezinta 6-7% din totalitatea otitelor externe , fiind favorizata de urmatorii
factori cu o exceptie: tratamentul prelungit cu steroizi.

11. Agentii patogeni cei mai frecventi incriminati in etiologia otomicozei sunt:- candida albicans
si aspergilus niger

12. Otomicoza se diagnosticheaza in urma examenului cu optica maritoare cand se evidentiaza la

nivelul conductului auditiv extern: o masa de micelii alb-galbuie ce formeaza un veritabil dop
aderent la tegument.

13. Otomicoza se caracterizeaza din punct de vedere subiectiv prin: prurit, plenitudine
auriculara, otalgie si hipoacuzie de transmisie.

14. Urmatoarele afirmatii referitoare la otita externa maligna sunt adevarate , cu o exceptie: -
este o afectiune autolimitanta, vindecarea producandu-se spontan

15. Din punct de vedere anatomo-patologic otita externa maligna se deosebeste de celelalte
otite externe prin: - leziuni osteitice

16. Tratamentul otitei externe maligne consta in : antibioterapie IV si steroizi IV

17. Zona zoster otica (sdr. Ramsay Hunt) este determinata de : Herpes Zoster
18. Examenul otoscopic in zona zoster otica arata: - vezicule multiple grupate la nivelul
conductului auditiv extern si uneori chiar la nivelul membranei timpanice.

19. In zona zoster otica pot aparea urmatoarele tulburari functionale, cu o exceptie: - nevralgie
de glosofaringian

20. Otita medie seroasa este o afectiune frecventa in randul copilului de 3-10 ani , principalul
factor etiologic fiind: - disfunctia trompei lui Eustachio

21. Principalul factor etiologic in otita medie seroasa este: - disfunctia trompei lui Eustachio

22. Resorbtia aerului din casuta timpanului ca urmare a obstructiei tubare conduce la : -
scaderea presiunii aerului din casuta timpanului.

23. Obstructia tubara prelungita va determina urmatoarele modificari la nivelul casutei

timpanului cu o exceptie: - fixarea talpii (platinei) scaritei in fereastra ovala

24. In cazul otitei medii seroase audiograma va indica prezenta: - hipoacuzie de transmisie

25. Examenul otoscopic in cazul otitei medii seroase releva urmatoarele aspecte: - desen
vascular in jurul manerului ciocanului, pierderea triunghiului luminos si retractia membranei
timpanice

26. Diagnosticul diferential in otita medie seroasa se face cu: - otita medie acuta

27. Tratamentul chirurgical in otita medie seroasa consta in: - punctii transtimpanice cu aspirarea
lichidului si introducerea de cortizon

28. Vertijul este un simptom intalnit in cadrul mai multor simptoame, prezenta sa afectand: -
orientarea statica si dinamica in spatiu

29. La mentinerea echilibrului concura trei sisteme, in afara de :- vizual, vestibular, si

somatosenzorial.

30. Afectiunile care evolueaza cu vertij sunt urmatoarele, in afara de:- hipertensiunea arteriala

31. Neuronita vestibulara este: - o inflamatie a primului neuron al caii vestibulare

32. Diagnosticul diferential al neuronitei vestibulare se face cu:- boala Meniere

33. In cadrul neuronitei vestibulare se intalnesc urmatoarele simptome: -vertij insotit de

fenomene neurovegetative (greata si varsaturi)

34. Examenul clinic al pacientului cu neuronita vestibulara evidentiaza: - vestibulometria arata

disfunctie vestibulara centrala

35. Vertijul pozitional paroxistic benign reprezinta o afectare a sistemului vestibular caracterizata
prin:- apartitia brusca a vertijului la o anumita pozitie a corpului

36. Urmatoarele substante sunt ototoxice cu exceptia: - diuretice de ansa

37. Urmatoarele substante sunt ototoxice cu exceptia: - penicilina

38. Ototoxicitatea se manifesta prin: - tinitus cu frecventa inalta

39. In mod obisnuit in ototoxicitate primul simtom este: - vertijul

40. In ototoxicitate surditatea se manifesta initial pe frecvente: - inalte

41. Ca modalitati de tratament in ototoxicitate putem folosi : - diuretice de ansa

42. Influenteaza aparitia mastoiditei urmatorii factori, cu exceptia: - varsta pacientului

43. In mastoidita infectia poate ramane cantonata la nivelul mastoidei, dar in cele din urma se
poate exterioriza in urmatoarele directii, cu exceptia: - lateral prin peretele extern al
mastoidei

44. Infectia in mastoidita se poate exterioriza la nivelul superior si posterior cu aparitia: -

abcesului cerebral

45. In mastoidita acuta pot fi intalnite urmatoarele simptome locale , cu exceptia: - otalgie

46. In mastoidita acuta pot fi intalnite urmatoarele simptome generale: - paliditate si astenie

47. Aparitia senzatiei de vertij in mastoidita este un semn de debut al : - labirintitei

48. In mastoidita la nivelul mastoidei si ariilor invecinate se observa uneori tumefierea pielii
cauzata de edemul produs de extensia infectiei sau aparitia unei formatiuni fluctuente ca
urmare a: - unui abces cerebral

49. In mastoidita acuta prezenta hemicraniei este un semn de alarma pentru instalarea de : -
complicatii intracraniene

50. In mastoidita diagnosticul diferential se poate face cu urmatoarele afectiuni: - erizipel

51. Diagnosticul diferential al mastoiditei acute se face cu urmatoarele afectiuni, cu exceptia : -

parotidita

52. In mastoidita putem intalni urmatoarele forme clinice , cu exceptia : - abcesul retroauricular

53. In mastoidita acuta putem intalni urmatoarele aspecte caracteristice: - obliterarea spatiilor
sistemului pneumatic mastoidian de catre tesutul inflamator de granulatie

54. Tratamentul in mastoidita acuta este: - chirurgical

55. Tratamentul chirurgical in mastoidita consta in : - mastoidectomie