La orice început de lucru să îndreptăm gândul

şi sufletul spre Dumnezeu cerându-I ajutor prin

rugăciuni şi să spunem :

Tatăl nostru, carele eşti în ceruri ;

Sfinţească-se numele Tău ;
Vie împărăţia l a ;
Facă-se voia Ta, precum în ceruri aşa şi pre
pământ.
Pâinea noastră cea spre fiinţă dă-ne-o nouă
astăzi;
Şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi
noi ertăm greşiţilor noştri ;
Şi nu ne duce pre noi în ispită şi ne isbăveşte
de cel rău.

Căci a Ta este împărăţia şi puterea şi slava

în veci.
CUVÂNTUL M. S. R E G E L U I , M A R E L E STRĂJER
ÎNALT ORDIN DE ZI
24 Ianuarie 1937.

S p r e a d e s ă v â r ş i î n t r ' o c o m p l e c t ă a r m o n i z a r e d e g â n d şi a c ţ i u n e o p e r a î n c e p u t ă c u a t â t a
a v â n t şi succes d e O . E. T. R., se v a c o n t o p i î n z i u a d e astăzi, 24 I a n u a r i e 1937, Cer-
cetăşia şi S t r ă j e r i a î n t r ' o s i n g u r ă u n i t a t e , a v â n d d o u ă c o m a n d a m e n t e d i s t i n c t e : „ F a l a n g a
S t r ă j e r i l o r şi F a l a n g a S t r ă j e r e l o r " .
A l e g â n d această z i , c a r e s i m b o l i z e a z ă u n i t a t e a n e a m u l u i r o m â n e s c s p r e a î n t ă r i p r i n
această u n i f i c a r e o p e r a atât d e f r u m o a s ă a C e r c e t a ş i l o r şi a S t r ă j e r i l o r , d o r e s c să fie u n
semn v ă d i t al f e l u l u i c u m p r i c e p E u , C o m a n d a n t u l S u p r e m al C e r c e t a ş i l o r şi S t r ă j e r i l o r
ca f i e c a r e să-şi f a c ă d a t o r i a d e a z i î n a i n t e , în u n i r e şi p e r f e c t ă c a m a r a d e r i e .
In această z i , c â n d în R o m â n i a n u v a mai exista d e c â t această s i n g u r ă u n i t a t e d e c o ­
m a n d ă a t i n e r e t u l u i ce se p r e g ă t e ş t e p e n t r u u n v i i t o r p l i n d e f ă g ă d u i n ţ e , g â n d u l M e u se
î n d r e a p t ă c u e m o ţ i e la î n c e p u t u r i l e p l i n e d e a v â n t a l e mişcării n o a s t r e : C e r c e t ă ş i a d e
î n a i n t e d e r ă z b o i şi S t r ă j e r i a d e a z i .
A ş a c u m acei c a r i a u sufletul c u r a t s'au î n h ă m a t la î n c e p u t la această o p e r ă şi a u d o ­
v e d i t c ă ştiu ce î n s e m n e a z ă ea p e n l r u P a t r i e , t o t aşa c u f o r ţ e l e u n i t e şi s p o r i t e , c e r d e
la f i e c a r e C o m a n d a n t străjer sau cercetaş, să-şi f a c ă c u aceiaşi r â v n ă şi aceiaş d r a g o s t e
d a t o r i a , f ă r ă p r e c u p e ţ i r e c ă t r e ]"ară şi g e n e r a ţ i i l e d e m â i n e .
Să fie î n t r ' u n ceas b u n !
SĂNĂTATE

6 W 31
„Străjeria nu esle şcoala de carte; ea este şcoala vieţii pentru
un neam întreg"
Voi, străjerii, sunieji temelia nepieritoare pe care voim să clădim
o Românie mai bună, o Românie neclintită în hotarele ei fireşti.
Acest tinerel, crescut in aceiaş ideal — căruia îi făurim un suflet
unic, plin de avânt şi de încredere în slujba unui naţionalism
conslrucliv, fără de prihană — mâine când va fi vârstnic ne va
da un popor, care va fi în orice împrejurare la înălţimea sacri­
ficiilor cerute de un palriolism desăvârşii.

SrRĂJERI !

Cuvântul meu de Rege şi de Mare Străjer, în această zi, care-i

atât a voastră, cât şi a Mea, se îndreaptă către voi, cu drag şi
cu mândrie. în voi, copiii Mei dragi de astăzi, cetăţenii şi ostaşii
Mei iubi|i de mâine, în voi îmi pun nădejdea zilelor de mâine.
După falanga cea mare a întregitorilor de neam, ve(i veni fa­
langa cea neînvinsă a consolidării definitive a României moderne.
Luafi şi voi cum Irebue să luăm lot ce e bun de la părinţii şt
strămoşii noştri; luafi din năzuinţele de veacuri ale neamului nos­
tru — acea tărie, care ni-e fala şi strânşi uni(i într'o singură vo­
inţă, într'un singur avânt — sâ plămădim România cea nouă a
Românismului biruilor.
„DE STRAJA"
Acesta este titlul revistei noastre străjereşti, revistă pe care o îndrep­
tăm ca o chemare tuturor Străjerelor Românce în drumul lor spre viitor.
In stolurile, în centuriile şi în cuiburile voastre, voi Străjere ale Ţărei
vă deprindeţi zi de zi şi clipă de clipă „a fi de strajă" — şi înţe­
lesul acestui cuvânt vă devine clar ca lumina soarelui din momentul
în care aţi intrat în rândurile străjereşti şi aţi mărturisit cu convin­
gere : Credinţă şi Muncă pentru Ţară şi Rege.
Sunteţi azi zeci şi sute de mii. In voi fetelor ne punem toată în­
crederea noastră şi nu ne putem gândi nici o clipă că nu veţi fi la
înălţimea sfintei voastre datorii.
»

Drumul străjerelor vă chiamă la o viaţă nouă şi sunt atâtea lucruri

minunate pe care le puteţi înfăptui dealungul acestui drum, sunt a-
tâtea lucruri de îndreptat şi atâtea prilejuri minunate de a face din
scumpa voastră Ţară, cea mai frumoasă şi cea mai rânduită grădină
din toate grădinile care sunt pe pământ.
La chemarea Marelui nostru Rege, Căruia îi datorăm străjeria şi
binefacerile ei, sunteţi astăzi un singur gând şi un singur suflet şi
vă cunoaşteţi toate marile voastre îndatoriri.
„Voi ştiţi că a fi de strajă înseamnă să fiţi leale devizei voastre,
care vă cere iubire de Ţară şi Neam şi credinţă către Acela care re-
prezintă Ţara şi Neamul — M. S. Regele Carol II.
Voi ştiţi că a fi de strajă înseamnă să ascultaţi de cei mari şi să
ajutaţi pe cei cari au nevoe de ajutor.
Voi ştiţi că a fi de strajă înseamnă să apăraţi moştenirea înaintaşe-
lor voastre pentru a o transmite mai departe urmaşelor ce vor veni.
Voi ştiţi că a fi de strajă înseamnă să fiţi cinstite, harnice şi curate.
Viaţa care v'a dăruit-o Dumnezeu este aşa de mare încât simţiţi că
ceea ce eraţi înainte de a fi străjere nu era destul pentru sufletul
vostru de Românce şi numai astăzi când dela un capăt la altul al
Ţării tot tineretul formează un zid puternic de suflete curate şi de
braţe harnice şi sănătoase, misiunea voastră este ca în casele voastre,
în satele voastre sau în oraşul vostru să fiţi în orice clipă şi în
orice împrejurare — „De Strajă".
N. CĂMARĂŞESCU
Comand anta {Falangei Străjerelor
 T)E STRAJĂ"
i n vremile de adânci prefaceri prin care
t r e c e m , u n a diin cele m a i u r g e n t e d a t o r i i
e s t e l ă m u r i r e a o r i e n t ă r i l o r î n e d u c a ţ i a ti­
n e r e t u l u i , — c ă c i d e c o n ş t i i n ţ a c l a r ă a e-
d u c a t o r u i u i d e azi a t â r n ă î m p l i n i r e a s a u
devierea sensului celui n o u spre c a r e se î n ­
dreaptă cultura.
D a c ă „omenescul" trebue deşteptat m m u t a t e şi a p r i n c i p i i l o r v e ş n i c e . N u c r e ­
orice copil, — b ă i a t s a u f a t ă , — n u e m a i
p u ţ i n a d e v ă r a t c ă p e n t r u a creşte o m u l p e
a m b e l e s a l e prot'iluri, — m a s c u l i n şi f e m e -
îiiin, — m i j l o a c e l e se d e o s e b e s c .
Fireşte, nici concepţiile moralei creş­
tine, nici e x p e r i e n ţ a v e a c u r i l o r d e c u l t u r ă ,
nu n e î n g ă d u e să ne îndoim de valoarea
m o r a l ă şi s o c i a l ă a f e m e i i , i a r d o v e z i l e a -
cestei valori p e t ă r â m u l intelectual din
ultimul veac, interzic celor d e b u n ă c r e ­
d i n ţ ă s ă m a i v o r b e a s c ă de o inferioritate
a femeii. D a r tocmai c r e d i n ţ a în rostul
însuşirilor p u r femenine p e n t r u î n f ă p t u i ­
rea u n e i u m a n i t ă ţ i m a i b u n e , c e r e c a s p e ­
c i f i c u l f e m e n i n s ă fie a p ă r a t î m p o t r i v a
unei n i v e l ă r i ce a r p r i m e j d u i însăşi c a u z a
culturii viitoare.
R o m â n i i a u dovedit o conştiinţă l ă m u ­
rită a rosturilor culturii c â n d a u deschis,—
c h i a r î n a i n t e a a l t o r ţ ă r i ce se f ă l e s c c u o
civilizaţie m a i î n a i n t a t ă — p o r ţ i l e t u t u r o r
ş c o l i l o r î n a c e e a ş m ă s u r ă p e n t r u f e t e , ca
şi p e n t r u b ă e ţ i . I n ţ a r a n o a s t r ă s'a î n l ă t u ­
r a t astfel, f ă r ă l u p t ă , c e a m a i m a r e n e ­
dreptate socială, aceea a împărţirii nee­
gale de b u n u r i spirituale...
... D e s i g u r , i d e a l u l m o r a l t r e b u e s ă fie
a c e l a ş i p e n t r u f e m e i c a şi p e n t r u b ă r b a ţ i , —
d a r virtuţile cari-1 servesc, a p r o p i i n d u - n e
d e el, s u n t şi v o r r ă m â n e d i f e r i t e .
E de m i r a r e c u m sentimentul acestei
deosebiri esenţiale, a dat n a ş t e r e unei p r e ­
judecăţi, aceea a inferiorităţii femeii f a ţ ă
d e b ă r b a t , — ce d u r e a z ă î n c ă , şi în c a r e
se c a n t o n e a z ă m u l ţ i a ş a zişi „ a p ă r ă t o r i ai
femenitătii pure", închizându-şi perspec­
tiva s p r e g r e ş e l i l e r e a l e ce se c o m i t , Î m ­
potriva naturii femenine!
M u l ţ i consideră ca o p r i m e j d i e instruc­
ţ i u n e a f e m e i i , — c a şi c u m r e s p e c t u l tot
m a i a d â n c d e a d e v ă r , ce se p r e p a r ă astfel,
* ) G â n d u r i pentru via,ţă de A . P o g o n e a n u şi
B o g d a n . P r e f a ţ a , pe care o reproducem mai
sus, aproape în întregime, este a d-nei Alice
Voinescu.
â
ar p u t e a întuneca i n i m a femeii. A învăţa
n u e o a r e a î n ţ e l e g e m a i b i n e , — şi a î n ­
ţelege m a i bine nu e oare a iubi m a i te­
meinic ?
P r i n i n s t r u c ţ i u n e se creşte otoiectivita-
tea, p r i n c a r e o m u l s e fcămădueşte — c â t
de c â t — d e e g o i s m u l s t r â m t .
D e a l t f e l , a d e v ă r u l t r e b u e s ă fie a c e l a ş
p e n t r u toţi o a m e n i i , c ă c i f ă r ă a c e a s t ă t e ­
melie, colaborarea lor spre u n ideal c o m u n
nici n u a r fi teu p u t i n ţ ă . N u e a n t r e n a m e n t
m a i temeinic împotriva capriciului, n u e
prilej de disciplină m a i solidă pentru con­
ştiinţă, decât cunoaşterea legilor n e s t r ă ­
d e m că o i n s t r u c ţ i u n e solidă — cu totul
la fel cu b ă r b a ţ i l o r , — a r p r i m e j d u i n a ­
tura femenină, — decât poate în ochii
c e l o r p e n t r u c a r e f e m i n i t a t e a se c o n f u n d ă
cu inconştienţa copilăroasă. Socotim că
p r i m e j d i a de care t r e b u e ferită f e m i n i t a ­
tea, o p â n d e ş t e a i u r e a d e c â t î n ş t i i n ţ ă :
p r i m e j d i a s u n t a n u m i t e virtuţi noul, u n a ­
n i m glorificate.
E i s b i t o a r e m a s c u l i n i z a r e a f e t e l o r şi f e ­
m e i l o r t i n e r e d e azi.
Când compari alhire-a bărbătească a
pionierelor femeniste de a c u m câteva de­
cenii, — guderiile şi g e s t u r i l e l o r s c r o b i t e ,
care cu g r e u ascundeam generozitatea u -
n o r i n i m i p l i n e de m i l ă şi d e b u n ă t a t e ,
cu a t i t u d i n e a i n t i m - î n ă s p r i t ă a fetelor de
azi, c e a d i n t â i îţi a p a r e ca o s i m p l ă gluimă
nevinovată.
V r e a u să atrag atenţia asupra unor pri­
m e j d i i s a u p ă c a t e ce s e a m ă n ă c u cele b ă r ­
b ă t e ş t i , — a s u p r a u n o r î n s u ş i r i ce s u n t
glorificate azi ca virtuţi noui femenine.
S e exaffită azi în femee,, c a eroism i n
l u p t a ou v i a ţ a : lipsa d e s f i a l ă , c u r a j u l t r u ­
pesc, î n d r ă s n e a l a ; ele pregăteşte o g e n e r a ­
ţie d e c u r a j o a s e d e î n t r e p r i n z ă t o a r e , d e
cuceritoare.
I n acele f e m e i în c a r e a s e m e n e a î n s u ­
şiri a u o p u t e r e e x c e p ţ i o n a l ă , — u n d e c u ­
cerirea visează v ă z d u h u l sau s i n g u r ă t a t e a
v a s t ă a o c e a n e l o r , n e î n c h i n ă m ca î n a i n t e a
unei m a r i chemări superioare. D a r exal­
t a r e a şi c ă u t a r e a a c e s t o r c u c e r i t o a r e , n u
c a o a m e n i d e e x c e p ţ i u n e ce s u n t , ci ca t i p
d e f e m i n i t a t e n o u ă , c a e x e m p l e ce d o ­
v e d e s c p e f e m e i e egadă b ă r b a t u l u i şi î n e -
roismuil t r u p e s c , — i a t ă ce s o c o t i m c ă e
n u n u m a i o iluzie, d a r şi o m a r e g r e ş a l ă .
C ă c i resortul acestui eroism e un s i m ­
ţ ă m â n t t i p i c m a s c u l i n , — d e stil i n d i v i ­
d u a l i s t . F e m e i a c a r e este a s t f e l a n i m a t ă e
o fiinţă a d m i r a b i l ă , de sigur, d a r s u f e r ă o
î n s t r ă i n a r e d e n a t u r a ei f e m e n i n ă , şi n u
ea trebue p r o p u s ă ca exemplu. T o t u ş i ' s e n ­
t i m e n t u l şi o p i n i a p u b l i c ă s e l a s ă t â r â t e
a c ă u t a tipul viitor de femeie în această
o r i e n t a r e . Ş i c u m n u toate a u p u t e r e a să
c u c e r e a s c ă c e r u l , s i m ţ u l d e c u c e r i r e se î n ­
g r ă d e ş t e î n orizontali m a i p ă m â n t e a n , şi
se a b a t e î n g e s t u r i a n a r h i c e , e x a s p e r a t e ,
d e s t r u c t i v e , — i a r l a cele n u m a i s u p e r f i ­
cial a t i n s e , — s e n t i m e n t u l a c e s t a d e g e n e ­
r e a z ă în l i p s ă d e p u d o a r e .
O a şl c u m f e m e i a n u - ş i a r e e r o i s m u l ei
s p e c i f i c şi n u l ' a r fi d o v e d i t v e a c u r i d e - a -
r â n d u l ! E a care dă viaţă, are menirea să
u a p e r e . E r o i s m u l d e stil f e m e n i n n u s t ă
în c u c e r i r e a p r i n s a c r i f i c i u l vieţii, — ci
î n a p ă r a r e a vieţii s u b toate f o r m e l e ei,
p r i n s a c r i f i c i u l egoismiuilui. E r o i s m u l f e ­
m e i i e r ă b d a r e a , r e z i s t e n ţ a şi n ă d e j d e a .
I o a n a d'Arc e tipul acestei eroine, n u
g r a ţ i e v i r t u ţ i l o r r ă s b o i n i c e , — s o l d a ţ i ca
e a e r a u m u l ţ i — ci p r i n c r e d i n ţ a ei n e c l i n ­
t i t ă î n t r ' o m i s i u n e , şi p r i n p u t e r e a d e î n ­
sufleţire pe c a r e a exercitat-o a s u p r a unui
s u v e r a n , a u n e i a r m a t e ş o v ă e i n i c e , şi a s u ­
pra unui Întreg popor.
E a r ă m â n e u n chip ideal prin spaima
ei d e m o a r t e , — şi p r i n m o d e s t i a i n t e n ţ i i ­
lor ei i m p e r s o n a l e —• e a n u l u c r e a z ă d e c â t
din o r d i n divin.
C u l t u r a e u r o p e a n ă se d i s t i n g e p r i n r e s ­
p e c t u l vieţii, — o c r o t i r e a ei — şi p r i n a -
ceasita se v ă d e ş t e i n f l u e n ţ a f a c t o r u l u i f e ­
m e n i n în această cultură.
Spiritualitatea e u r o p e a n ă şi-a recunos­
cut chipul ideal de o m în f e c i o a r a A n t i -
g o n a , şi m a i t â r z i u , î n F e c i o a r a - M a m ă a
Mântuitorului, chipul ideal de femele,
pentrucă întotdeauna cultura europeană a
p u s g â n d u l şi r e f l e c ţ i u n e a î n a i n t e a i n ­
s t i n c t e l o r şi p o r n i r i l o r .
U N I RE
Tinereţea are puteri mari şi doruri mari. Ar
vrea în aspiraţiile ei ,să mute munţii din loc.
In dorul ei de „spre mai bine" caută un ideal
şi caută un şef care să-i arate calea, care să-i
întrupeze idealul. Tineretul nostru a avut no­
roc. Căci s'a ivit şeful cu înţelegere şi avânt,
şeful ce întrupează o credinţă, un ideal.
E mult de când a început şi în Ţara noastră
vovestea mişcărei pentru tineret. E mult de
când un Prinţ tânăr, crescut aproape de glia
străbună, în mijlocul poporului ce trebuia să
cârmuiască, a înţeles dorul şi nevoia celor ti­
neri ca şi El. Prin 1914, A. S. R. Principele Ca-
rol al României, Moştenitorul Tronului, a creat
pentru copiii ţării Lui o mişcare de educaţie,
Cercetăşia, în' care copiii veneau de voia lor,
din dorul de a fi mai buni, mai de folos, mat
uniţi într'un gând — acel de a fi „Gata Ori­
când" la datoria lor de Români, aşa cum Legea
şi Legământul le-o cerea.
Au trecut ani şi ani şi cercul primilor cerce­
taşi din codrii Sinaiei s'a lărgit şi a cuprins
Azi, infiltraţiuni n e - e u r o p e n e a u n ă v ă l i t
î n s i s t e m u l n o s t r u d e e d u c a ţ i e , şi î n l o c u l
i n s t r u c ţ i u n i i ce a j u t ă şi c r e ş t e r e f l e c ţ i u ­
n e a , se d ă azi p r i m u l r a n g p u t e r i l o r t r u ­
p e ş t i şi v o i n ţ e i , m a i î n a i n t e c a o m i n t e
c o a p t ă s ă l e p o a t ă c o n t r o l a şi s t r u n i . I a t ă
originea emancipării intempestive a co-
p i l o r d e a z i , — b ă e ţ i şi f e t e .
T i p u l a m a z o a n e i — cu t o a t e î n s u ş i r i l e
ei t r u p e ş t i şi s p i r i t u a l e — e cel ce c u c e ­
reşte p r i n t r ' o iluzie o p i n i a p u b l i c ă .
A ş i v r e a s ă t e r m i n cu o î n t r e b a r e f e t e ­
lor a c e s t e i ţ ă r i , c ă r o r a li se v a p u n e î n
m â n ă c a r t e a de f a ţ ă şi l a c a r e p r i v i m cu
dragoste îngrijorată :
Să-şi r ă s p u n d ă fiecare, în intimitatea
c o n ş t i i n ţ e i ei, d a c ă n u s i m t e c â t e d e f a l s ă
demnitatea acestei ţinute cuceritoare,
c a r e se p l ă t e ş t e cu î n c o r d ă r i sterile ? N u
e o o b o s e l ă ce t o t m a i m u l t se t r a d u c e în
tristeţă, î n b l a z a r e şi g u s t d e n e a n t , l a
cele c a r e ş i - a u d e f o r m a t iputerile l o r s u f l e ­
teşti — p u t e r e a r ă b d ă r i şi a iluziei c r e a ­
t o a r e d e m a i b i n e — şi l e - a u p r e s c h i m b a t
pe suc'cesul s t e r p a l v r e - u n e i p e r f o r m a n ţ e
sportive s a u m o n d e n e , s a u c h i a r pe cuce­
r i r e a a ş a zisei l i b e r t ă ţ i a b s o l u t e ?
î n t r e b p e cele în d r e p t s ă r ă s p u / n d ă ,
d a c ă n u e m a i b i n e să r e n u n ţ e l a c u c e ­
rirea veşnic t e m p o r a r ă a unei egalităţi
î n m e d i o c r i t a t e , p e n t r u a î n t r e g i în s c h i m b
c h e m a r e a n a t u r a l ă c a r e e a c e e a de a c r e a
viaţa n o u ă ?
P r i n c h e m a r e a m o r a l ă a c o n ş t i i n ţ e i lor
p u r f e m i n i n e , ele n u v o r c u c e r i c e e a c e
este, ci v o r c r e a o u m a n i t a t e m a i b u n ă .
c l ă d i n d ceeace n u este î n c ă .
ALICE VOINESCU
mulţi copii după întinsul Ţârei. Şi a venit
răsboiul şi aceşti tineri au dovedit că sunt gata
pentru jertfa de sânge. Şi.au trăit legământul.
Şi a trecut răsboiul ce ne-a împlinit visul de
veacuri al unirei tuturor Românilor, şi tine­
retul din această Ţară mare căuta'un nou
ideal.
In cercetăşie, tinerii veneau din imboldul
inimei doar; nu intrau însă toţi copiii Ţârei.
Mulţi rămâneau afară şi doriau şi ei ceva.
Atunci Prinţul devenit Rege, cu aceiaşi
adâncă înţelegere, cu aceiaşi dragoste pentru
cei mici şi curaţi — a creat o nouă mişcare în
care să intre toţi copiii neamului, chemaţi în
această mişcare de glasul Regelui lor.
Şi a luat fiinţă Străjeria, —• mişcare, menită
să strângă laolaltă pe toţi copUi Ţârei, pe toţi
copiii Regelui.
Mişcare menită să-i crească într'un acelaşi
gând şi dor — de a fi buni Români.
Doi ani de zile Străjeria şi Cercetăşia au
 mers alături, lucrând şi una şi alta în rându­ Străjerele şi Străjerele-Cercetaşe la oraşe,
rile şcolarilor, mai mult. vor purta uniforma strâjerească aşa cum o
$i una şi alta îi învăţau aproape aceleaşi vedeţi în gravurile din cuprinsul revistei.
lucruri: In noua organizaţie fiecare categorie de
Să-şi iubească Ţara şi Regele, să fie [Credin­ itrăjere, după vârstă, va avea programele ei.
cioşi lui Dumnezeu, să fie buni, disciplinaţi, Copilele de 7—11 ani — la sate şi oraşe, vor
curaţi, de folos. învăţa în joc, în poveste şi în cântec să fie
Străjeria a prins mai ales la sate pentrucă disciplinate, voioase, curate să-şi iubească
era isvorîtă din nevoia celor mulţi şi în Ţara mult Regele şi Ţara şi să creadă în Dumnezeu.
noastră, cei mulţi sunt mai ales plugarii. Copilele dela 11—21 ani la sate vor învăţa
Cercetăşia a prins mai ales la oraş, având datoria lor de gospodine, de mame, de soţii, de
programele ei de excursii, de cercetare a na­ Românce
turii, de ajutor social prin fapta bună şi prin La oraşe, copilele dela 11—14 ani vor în­
toate specialităţile ei menite să facă oameni văţa, mai ales, cum să se pregătească pentru
practici din micii cărturari ai şcoalei de oraş, viaţă, clădind în sufletul lor o fiinţă dreaptă,
dând un ideal înalt de viaţă prin Lege şi Le­ cinstită, gata la datorie. Iar dela 15 ani în
gământ. sus, atunci când va depune Făgăduinţa, Stră-
Şi într'o zi Acei ce le.a înfăptuit pe amân­ jera-Cercetaşe se va pregăti să-şi servească
două din adâncă înţelepciune —• a hotărît să Ţara în timp de pace ca şi în timp de război.
le unească, pentrucă unirea face puterea şi a Fiecare categorie are rostul şi menirea ei,
ordonat în ziua Unirei — la 24 Ianuarie 1937, fiecare are activitatea ei deosebită de a celei­
„Unirea Străjeriei cu Cercetăşia". lalte — aşa c a interesul să fie mereu viu.
Fiecare mişcare a adus celeilalte specificul, Aceasta va fi grija noastră să vă pregătim
avântul şi puterea şi împreună au făurit o îndrumările potrivite.
mişcare unitară completă aşa cum nevoia Dar a voastră, copii dragi, care va fi grija ?
Ţârei cere. Să vă iubiţi mult, mult, să simţiţi că sun­
Comandanţii Străjeri şi-au dat mâna cu teţi surori toate, din vale până'n munte —
Comandanţii Cercetaşi şi tot aşa au făcut căci toate sunteţi Românce. Să înţelegeţi că
copiii şi au pornit la drum uniţi în acelaşi nimic nu vă desparte, că sunteţi unite în
gând — cu toţii vrând să facă o generaţie aceiaşi mişcare, că aveţi acelaşi Şef, acelaşi
voioasă, care în cântece şi voioşie să clădească ideal, acelaş dor. Să porniţi la drum mână în
un zid în jurul graniţelor şi al Tronului Rege­ mână, cântând acelaşi imn, care ne strânge
lui nostru drag. sub faldul drapelului nostru sfânt.
Printr'un regulament nou s'au hotărît nor­ Să vă ajutaţi, să vă sprijiniţi mari şi mici,
mele de organizare şi anume : la sate toate căci avem de împlinit o singură misiune, aceea
copilele, tinerele dela 7—21 ani vor fi străjere de a da Ţârei un tineret disciplinat, tare, unit
şi vor purta mândrul port românesc. pe viata toată într'o singură lozincă : „Cre­
La oraşe toate copilele dela 7—li ani vor fi dinţă şi Muncă pentru Ţară şi Rege".
străjere — şi cele dela 15—21 ani vor fi stră­ Cu Dumnezeu înainte la drum, la lucru.
jer e-cercetaşe. Excepţie fac elevele şcoalelor
normale care sunt numai străjere. Sănătate,
In această armată de suflete intră tot tine­ V. LITZICA
retul fără deosebire de clasă socială. Ajutoarea Comandantei Falangei

Adevărata taină a fericirii

„Un singur g â n d al unui o m de geniu,
un singur g â n d de sinceră evlavie, poate
s c h i m b a f a ţ a lumei întregi", a spus filo­
zoful E m e r s o n .
Şi n u n u m a i g â n d u l t i p ă r i t , g â n d u l p r o -
ipovăduit d i n a m v o n s a u d e l a t r i b u n ă , n u
n u m a i g â n d u l e x p r i m a t în cuvinte.
Gândurile noastre cele m a i tăinuite,
cele m a i t ă c u t e , p o r n e s c î n l u m e , şi, — î n
b i n e s a u î n r ă u — î n r â u r e s c p e cei ce n e
înconjoară.
N u d u p ă g â n d u r i l e ce l e r o s t e ş t i , ci d u p ă
g â n d u r i l e t a l e a s c u n s e , te p r e t u e s c s e m e ­
nii t ă i .
Ei „ s i m t " d a c ă g â n d u l îţi este c u r a t ,
înalt, s a u josnic. S u n t unii o a m e n i cari,
prin simpla lor prezenţă te f a c s ă te
simţi sufleteşte mediocru.
Alţii dimpotrivă, sunt ca u n tonic î n v i ­
orător. I n f a ţ a lor, m i n t e a ne e m a i l i m ­
pede, i n i m a m a i deschisă, sufletul m a l
î n ţ e l e g ă t o r d e tot ce f r u m o s şl b i n e .
F i e - c a r e d i n noi r a d i a z ă u n d e b u n e s a u
rele, de g â n d i r e . U n suflet egoist nu p o a t e
o r e a d e c â t o a t m o s f e r ă de e g o i s m .
N u poţi inspira c u i v a generozitate d a c ă
s u f l e t u l t ă u este m e s c h i n . D a c ă c u n o a ş ­
tem această mare putere a gândirei, cât
trebuie să n e controlăm g â n d u r i l e noastre.
C u câtă grije trebuie să g o n i m din m i n ­
tea n o a s t r ă g â n d u r i l e urâte, josnice, r ă u ­
f ă c ă t o a r e , şi c â t t r e b u e să n e s t r ă d u i m
să n e s ă d i m în sufletul nostru gânduri
c u r a t e , n o b i l e , şi I n s p i r a t o a r e d e b i n e !
Fiţi u n u l din acele suflete cari r ă s p â n ­
desc p e ori u n d e trec raze de soare; c a r i
inspiră g â n d u r i luminoase, g â n d u r i de r e ­
uşită, de sănătate, de voe b u n ă .
Urmarea la pag. 6.
 îndrumări
I n p a g i n a aceasta a m vrea sâ v ă d ă m î n ­
d r u m ă r i de viaţă s ă v ă a j u t ă m l a fiecare
să v ă găsiţi d r u m u l cât m a i bine pentru a fi
ceea ce trebue s ă (fiţi, fiecare ,în colţul vostru.
Titlul meu sună — î n d r u m ă r i — î n d e m ­
nuri de d r u m .
I n t r ' a d e v ă r viaţa se poate asemui cu un
drum, cu un d r u m de munte. P e n t r u c ă viaţa
omului trebue să urce spre culmi, spre ideal.
D r e p t este că nu toţi drumeţii a t i n g culmea
muntelui. U n i i greşesc poteca şi ocolesc m u n ­
tele zadarnic p â n ă îi a p u c ă seara, seara vieţii.
Alţii n u sunt pregătiţi şi r ă m â n în loc pri­
vind cu jind pe cei ce continuă urcuşul, pe
cei ce vor a j u n g e sus, acolo unde culmile se
înalţă, acolo u n d e zările se deschid, cât mai
a p r o a p e de D u m n e z e u .
Voi toate iubiţi munţii şi drumeţia. Voi
toate iubiţi viaţa.' C u toate aţi dori ca drumul
vieţii voastre să-şî a t i n g ă ţinta. Aceasta vi-o
dorim şi noi.
I n această ţpaginâ, veţi găsi in revista noas­
tră î n d e m n u r i d e d r u m , care v ă vor a j u t a . D e
le veţi ţine — veţi izbândi, veţi urca p â n ă la
vârf.
Ştiţi voi, î n s ă c ă u n d r u m e ţ a d e v ă r a t nu
porneşte d e o d a t ă la d r u m u l cel m a r e ? Ştiţi
voi că el se pregăteşte ? Străjeria v ă va p r e ­
găti pe voi pentru d r u m u l cei m a r e a l vieţii.
D r u m e ţ u l a d e v ă r a t îşi pregăteşte echipa­
mentul din timp. îşi încearcă puterile trep­
tat, îşi alege apoi muntele m a i d r a g . îşi
pregăteşte intinerariul. îşi i a h r a n ă şi unelte.
Respectă legile firei şi ale Iul D u m n e z e u în
urcuşul lui. îşi alege C ă l ă u z a .
Urmare dlea pag. 5.
Aceste sunt într'adevâr „lumina pă­
m â n t u l u i " s u n t sufletele cari u ş u r e a z ă p o ­
v e r i l e , î n d u l c e s c a m ă r ă c i u n i l e , şi d ă r u i e s c
noui puteri celor slăbiţi sau învinşi.
Străduiţi-vâ să răspândiţi în lume b u ­
c u r i a , d ă r u i ţ i i n i m a v o a s t r ă , 'fără s g â r c e n i e ,
Răspândiţi în jurul vositru bucuria:
a c a s ă , p e s t r a d ă , l a m u n c ă , o r i şi u n d e ,
a ş a c u m îşi r ă s p â n d e ş t e u n t r a n d a f i r p a r ­
fumul.
C â n d omenirea va înţelege că u n g â n d
de dragoste poate t ă m ă d u i , că u n g â n d de
armonie, de iubire de frumos mobilează o
viaţă, atunci v a cunoaşte taina a d e v ă r a t ă
a fericirei.
MARDEN
Tradus din englezeşte de
C. PITEŞTEANU
S ă fim şi noi drumeţe a d e v ă r a t e .
Cu ce straie sufleteşti p o r n i m pentru a r e ­
zista vântului şi ploaiei? Straia ce rezistă
oricărei greutăţi, ce nu poate fi stricată de
nimic şi care v ă va a p ă r a şi întări -— e doar
Credinţa în Dumnezeu, credinţa în D u m n e ­
zeu ce poate tot, credinţa. în D u m n e z e u , care
ne iubeşte, care n e - a dat pentru m â n t u i r e
pe Piui L u i
Credinţa ,câ oricând este a p r o a p e şi ne a j u t ă
chiar d a c ă ne încearcă. C r e d i n ţ a o a r b ă în
D u m n e z e u cel f ă r ă de sfârşit.
O a l t ă strae de preţ e dragostea Dragostea
c u r a t ă care ne face b u n e , înţelegătoare, e r t ă -
toare şi îngăduitoare. D r a g o s t e a de frate ce
trebue să purtaţi oricărui om, căci v ă e frate în
D u m n e z e u . M a i presus însă şi de această d r a ­
goste — e dragostea de g l i a s t r ă b u n ă , de
pământul românesc.
A p a t r a straie e cinstea sufletească. C u ­
vântul vostru să a i b ă o s i n g u r ă faţă, u n sin­
gur răsunet. S ă fie pornit din inimă.
Să purtaţi întotdeauna r ă b d a r e a , s t ă p â n i ­
rea de sine cu voi. F ă r ă d e ea e greu sâ b i ­
ruiţi, e g r e u să.- fiţi oameni a d e v ă r a ţ i .
Cu aceste straie veţi rezista la orice vreme,
b u n ă s a u rea. Orice d r u m e ţ m a i ia cu el ce
îi lipseşte. U n u l voia b u n ă , altul curajul, altul
cuviinţa — d a r cele cinci d i n t â i u n u pot fi l ă ­
sate de nimeni.
S p u n e a m apoi. c ă orice drumeţ îşi încearcă
forţele treptat u r c â n d dealuri şi coline, î n a ­
inte de a porni la d r u m u l cel m a r e . Şi voi v ă
încercaţi puterile p r i n deprinderi bune în fie­
care zi şi n u m a i c â n d simţiţi în voi puterile
întărite — porniţi pe calea vieţii. I n copi­
lărie v ă pregătiţi şi în tinereţe porniţi
D r u m e ţ u l îşi alege muntele drag. Şi voi îl
alegeţi pe al vostru. V â r f u l nostru, al s t r ă -
j erelor se c h i a m ă R o m â n i a întărită p r i n noi.
Acolo v r e m să a j u n g e m , acolo vom a j u n g e .
C ă l ă u z a , deasemeni n e - a m ales-o. E R e ­
gele nostru. E m a r e l e S t r ă j e r . E l ştie bine d r u ­
mul. El ştie bine culmea spre care ne duce.
N e încredinţăm în El şi p o r n i m în u r m a L u i .
P o r n i m mulţi, mii, sute de mii c â n t â n d şi
iubind viaţa. G â n d u l că H a v e m în f r u n t e
g â n d u l că tot tineretul Ţ ă r e i e pe acelaşi
d r u m , ne d ă puteri negrăite.
A l t ă d a t ă vă voiu m a i spune ce-şi la cu
el drumeţul, c u m îşi întocmeşte grupul, c u m
urcă, c u m învinge piedicile, cum se b u c u r ă
de m ă r e ţ i a firei şi de puterea lui D u m n e z e u
şi c u m p u n e şi el o piatră la casa de adăpost,
la cetatea Ţ ă r e i lui.
Spor la pregătirea d r u m u l u i şi biruinţă.
V. L I T Z I C A
A j u t o a r e a C o m a n d a n t e i F a l a n g e i Strâjerelor
 Mănăstirea Moldoviţa, Câmpulung (Bucovina).

ttffttftffff ftfffffffffft
 O eroină uitată
r e g i m e n t u l 158 a r t i l e r i e , l a b i r o u l p e n s i i l o r
d i n E p i n a l - V o s g e s şi d e s f ă ş o a r ă o m u n c ă
neobosită pentru ajutorarea mutilaţilor,
o r f a n i l o r şi f o ş t i l o r l u p t ă t o r i francezi.
I n a n i i 1921-1923 a c t i v e a z ă c a d i r e c t o a ­
P e n t r u a-i cunoaşte faptele, să ne î n ­
rea g r u p u l u i militar din al 21-lea corp
t o a r c e m cu g â n d u l în u r m ă cu douăzeci
de a r m a t ă de propagandă franceză în
şi d o i d e a n i şi s ă ni-1 î n d r e p t ă m spre
Alsacia, sub înaltul p a t r o n a j al g e n e r a ­
ţara p e care o socotim c a soră m a i m a r e ,
lului d'Armiau de Pouydraguin, guvernato­
înspre F r a n ţ a care n e - a călăuzit faptele
r u l S t r a s b u r g u l u i , e r o u l d e l a M e t z e r a l şi
şi n e - a î n t ă r i t s u f l e t u l î n zile g r e l e , î n
Lacul Negru.
clipe c â n d mulţi a u desnădăjduit.
A c e l e zile g r e l e a u fost în a n i i 1916- P â n ă î n a n u l 1923 a c e a s t ă e r o i n ă a l u p ­
1918, c â n d Ţ a r a n o a s t r ă se m i c ş o r a s e şi tat pentru Franţa. A prins-o răsboiul a-
n u ne m a i rămăsese din plaiurile n o a s ­ c o l o şi n'a m a i p u t u t r e v e n i î n Ţ a r ă . A
tre nici j u m ă t a t e , cât a v e a m m a i înainte. l u p t a t c u c r e d i n ţ ă c ă t o t ţ a r a ei ş i - o s e r ­
I n a n u l 1915 F r a n ţ a d u c e a r ă s b o i u l cel v e ş t e , s a c r i f i c â n d u - ş i s ă n ă t a t e a şi t i n e r e ­
m a i g r e u d i n c â t e a u f o s t v r e o d a t ă şi n u ­ ţ e a ei p e n t r u t r i u m f u l F r a n ţ e i .
m a i v i t e j i a p o p o r u l u i şi c u m i n ţ e n i a con­ D a r î m p r e j u r a r e a se i v e ş t e şi e a îşi î n ­
ducătorilor a oprit duşmanul pe l o c şi dreaptă neobosită toată puterea ei d e
d u p ă lupte neînchipuit de înfiorătoare, m u n c ă şi t o a t ă i n f l u e n ţ a d e c a r e se b u ­
în care şi-a pierdut viaţa floarea popo­ cura printre persoanele de seamă din
rului francez, a u isbutit să î n f r â n g ă v r ă ş ­ S t r a s b u r g şi î n I a n u a r i e 1922 o r g a n i z e a z ă
m a ş u l şi s ă t e r m i n e m ă c e l u l l u m i i . şi c o n d u c e c a p r e z l d e n t ă c o m i t e t u l F r a n -
I n a c e l e zile d e groază pentru viaţa c o - R o m â n a l R i n u l u i d e Jos, c u s e d i u l l a
F r a n ţ e i , î n a c e l e zile d e v i t e j i e şi d e î n ­ S t r a s b u r g (15 R u e d e l a N u e e B l e u ) î n
s u f l e ţ i r e se g ă s e a p e p ă m â n t u l f r a n c e z , o v e d e r e a r e s t a u r ă r i i şi î n t r e ţ i n e r i i c i m i t i ­
R o m â n c ă , o studentă, care plecase la rului r o m â n din Cronenburg, l â n g ă Stras­
P a r i s să-şi complecteze studiile. burg, unde sunt adăpostite rămăşiţele ce­
D o r n i c ă s ă a r a t e d r a g o s t e a şi puterea l o r 199 s o l d a ţ i r o m â n i m o r ţ i d e f o a m e î n
de sacrificiu a R o m â n u l u i p e n t r u F r a n ţ a , c a p t i v i t a t e a "germană ( 1 9 1 6 - 1 9 1 7 ) .
s'a î n r o l a t l u p t ă t o a r e î n a r m a t a f r a n c e z ă P e n t r u r e s t a u r a r e a acestui cimitir şi-a
şi a f o s t t r i m i s ă î n l u n a I u n i e 1916 p e v â n d u t toit ce a v e a ş i a d a t t o a t e e c o n o ­
frontul Salonic. m i i l e ei, p e n t r u a d a u n e x e m p l u A l s a c i ­
In luna Septembrie a suferit prima e n i l o r d e m a r e a d r a g o s t e d e N e a m şi P a ­
r a n ă ; iar în Decembrie 1915, pe lângă trie a R o m â n u l u i .
M o n a s t i r , o s c h i j ă de Obuz o scoase din Comitetul Franco-Român, sub conduce­
luptă multă vreme. A suferit mult, mult r e a a c e s t e i f e m e i d e i n i m ă a l u c r a t şi a
d e tot. A a v u t f r a c t u r a o s u l u i f r u n ţ i i , m u ­ î n f ă p t u i t u r m ă t o a r e l e : a o r g a n i z a t „o z\
t a r e a d i n l o c şi f r a c t u r a osului m a x i l a r românească" în toată Alsacia, pentru a
i n f e r i o r şi a l t e m u l t e r ă n i p e c o r p . s t r â n g e u n fond cu care să ridice M o n u ­
C e c u r a j l a o f a t ă t â n ă r ă ! Ş i ce s o a r t ă ! mentul Român.
L a v â r s t a d e d o u ă z e c i d e a n i s ă fii a ş a A înălţat Tricolorul R o m â n în cimitirul
d e p a r t e d e Ţ a r a t a ! S ă fii r ă n i t ă a ş a d e e r o i l o r r o m â n i î n S e p t e m v r i e 1923.
g r a v şi s ă n u p o ţ i s i m ţ i l â n g ă p a t u l d e I n O c t o m b r i e 1923 a a ş e z a t o p l a c ă c o ­
s u f e r i n ţ ă o i n i m ă d e m a m ă , de soră, de m e m o r a t i v ă de m a r m u r ă , î n fostul l a g ă r
frate! de prizonieri R o m â n i din Blaesheime-
U n spital de războiu, î n veşnică p r i ­ Geispolsheim lângă Strasburg.
m e j d i e s ă fie a t a c a t şi d i s t r u s d e d u ş ­ R â n d u r i l e d e m a i sus, t r e b u e s ă n e î n ­
mani! f ă ţ i ş e z e î n m i n t e t i m p u r i l e d e a t u n c i şi
S ă n u vezi î m p r e j u r decât suferinţa să n e g â n d i m că o R o m â n c ă t â n ă r ă , în
r ă s b o i u l u i şi f e ţ e s t r ă i n e şi d e n e a m şi d e ţ a r ă s t r ă i n ă , în t i m p u r i g r e l e , d u p ă u n
simţire. r ă s b o i u c a a c e l c a r e a fost, s'a î n c u m e t a t
P e n t r u v i t e j i a ei, F r a n ţ a a p r i m i t - o î n s ă o r g a n i z e z e u n C o m i t e t F r a n c o - R o m â n şi
armata franceză ca sublocotenent, în să d u c ă la b u n sfârşit atâtea înfătuiri r o ­
M a r t i e 1916. A l u p t a t m a i d e p a r t e î n r e ­ m â n e ş t i şi s ă î n s u f l e ţ e a s c ă pe Alsacieni
g i m e n t u l 110 d e a r t i l e r i e g r e a C h e r b u r g , care sub' dpminaţia g e r m a n ă n'au a v u t
î n a n i i 1916-1917. p r i l e j u l s ă n e c u n o a s c ă şi s ă n e i u b e a s c ă .
După terminarea l u p t e l o r , l u c r e a z ă în I n D e c e m b r i e 1923 a c e a s t ă R o m â n c ă se
 Alexandru
O f r u m o a s ă c a r t e n e - a d ă r u i t d. G r i -
gore Oprişan despre Alexandru V l ă h u ţ ă -
Omul.
C u m i ş c ă t o a r e a c c e n t e de p i e t a t e , a u t o ­
rul evocă figura m a r e l u i dispărut; b u n ă ­
tatea sa f ă r ă de m a r g i n i .
„ R a r e ori ţ i - a fost d a t să vezi atâta d u ­
i o ş i e în o c h i i u n u i m u r i t o r şi a t â t a l u m i -
„ n ă t a i n i c ă . C â n d l ' a m v ă z u t a ş a de l u m i ­
nat şi p l i n d e d r a g , m i s'a p ă r u t c ă i n t r u
„în p a l a t e l e a m u r g u l u i din închipuirile
„mele".
V l ă h u ţ ă a iubit cu pasiune n a t u r a . A iu­
bit p e c e i t i n e r i , a i u b i t pe cei ce l u p t ă , pe
cei c e s u f ă r .
,;A f o s t u n e n t u z i a s t r e v ă r s ă t o r de c r e ­
d i n ţ ă , de bine".
A c r e z u t n e c l i n t i t î n m a r e l e d e s t i n e ale
neamului nostru, şi-a iubit — p â n ă la
jertfă ţara.
„ I n 1916, c â n d t u n u l se a p r o p i a s e de v a -
„ t r â lui,., a r fi a v u t p r e t e n ţ i a s ă se u r c e
„Într'un tren, s a u chiar să a i b ă la dispo­
z i ţ i e u n v a g o n special...
„ D a r el c a u n s i m p l u a n o n i m , u n b o b
„din m ă r g e a n u l durerei, a t â r n a t pe g r u -
„ m a z u l ţ ă r e i , a l u a t o h a r a b a cu p a t r u cai.
„ A m e r s zi şi n o a p t e , p e d r u m u r i d e s ­
f u n d a t e , d e s l o a t e , şi p r e s ă r a t e c u p r i b e g i
„şi s u f e r i n ţ i . . .
„ P r i n t r e c o n v o i u r i l e î n d e z o r d i n e ale u -
„ n e i r e t r a g e r i c a r e n u ştia de se v a o p r i
„undeva"...
L a I a ş i a s u f e r i t d e f o a m e , şi de f r i g
l a o l a l t ă c u toţi p r i b e g i i , „ î n i a r n a c a r e n u
se m a i s f â r ş e a " .
I a r p a c e a d e l a B u c u r e ş t i , c h i n u l „ d e a-şi
întoarce în Ţ a r ă ca preşedintă delegată a
Comitetului F r a n c o - R o m â n , pentru a ob­
ţine dela g u v e r n u l R o m â n recunoaşterea
oficială a comitetului de m a i sus şi î n
1924 o b ţ i n e a c e a s t ă r e c u n o a ş t e r e a t â t d e
M i n i s t e r c â t şi d e S o c i e t a t e a „ M o r m i n t e l e
Eroilor", azi „Cultul Eroilor".
A d e v ă r a t e f a p t e de v i t e j i e s ă v â r ş i t e p e
f r o n t şi c o n t i n u a t e c u o a c t i v i t a t e r o m â ­
nească, a t â t de f r u m o a s ă şi r o d n i c ă î n
rezultate, d u p ă războiu, pe teritoriul A l ­
saciei.
Desigur, fiecare, cetind r â n d u r i l e de
m a i sus ş i - o inchiipue p e a c e a s t ă e r o i n ă
c u m u l t e d e c o r a ţ i i p e p i e p t , cu o v i a ţ ă l i ­
n i ş t i t ă , p e c a r e a r m e r i t a - o cu p r i s o s i n ţ ă ,
d u p ă sbuciumul anilor din tinereţe.
D a r n u este a ş a . I n l u n a I a n u a r i e 1937
Vlăhuţă-Omul
de G R . O P R I Ş A N
vedea ţ a r a t r u n c h i a t ă i-a h â r b u i t trupul
plăpând".
D a r a c e s t c h i n n u v o i a să-1 m ă r t u r i ­
sească nimănui.
C ă c i n i c i o c l i p ă n u ş i - a î n g ă d u i t sâ'şi
piardă nădejdea.
L a I a ş i , î n v r e m u r i l e celei m a i m a r i r e s ­
trişti, V l ă h u ţ ă a v u d u r e r e a să'şi p i a r d ă pe
mult iubitul său prieten Delavrancea, —
t i t a n i c ă f i g u r ă , — d o b o r â t ă de s u f e r i n ţ e l e
Neamului.
„ D a r ce-1 d o a r e p e V l ă h u ţ ă c â n d piercte
a c e s t p r i e t e n , e m a i a l e s c ă acest v i s ă t o r
î n c h i d e o c h i i în a c e l e zile d e umilitoare
d u r e r i . Se g â n d e a c ă „ î n c u r â n d o s ă vie
ziua d r e p t ă ţ e i , şi B a r b u n u o s'o v a d ă " . E l
c a r e o v i a ţ ă î n t r e a g ă a l u p t a t şi a s u f e r i t
p e n t r u aceasta".
I n ultimele clipe Delavrancea a cerut
p r i e t e n u l u i s ă u , să-1 r i d i c e d e pe c ă p ă t â i .
S'a a ş e z a t î n c e t i ş o r p e p e r n e . A s t a t p u ­
ţ i n d e s'a o d i h n i t a p o i î n d r e p t â n d u - ş i o-
c h i i s p r e C e r ş i - a î m p r e u n a t cele t r e i d e ­
gete dela m â n a d r e a p t ă , şi, f ă c â n d u - ş i
semnul crucei a rostit r a r din a d â n c u l ini-
mei, ou o i m p r e s i o n a n t ă s o l e m n i t a t e :
„ D o a m n e , f ă s ă se î m p l i n e a s c ă ce g â n ­
desc eu î n c e a s u l ă s t a !"
Şi l'a p o d i d i t p l â n s u l .
A s t - f e l îşi i u b e a u î n a i n t a ş i i n o ş t r i ţ a r a :
C a r t e a d-lui O p r i ş a n u , evocând în l u m i ­
noase p a g i n i aceste nobile figuri ale tre­
c u t u l u i , e o n e p r e ţ u i t ă c o m o a r ă de i m b o l d
s p r e b i n e , d e î n ă l ţ a r e s u f l e t e a s c ă şi d e
dragoste de ţară.
C. P .
această eroină, zăcea într'un spital din
C l u j , c u u n p i c i o r f r a c t u r a t , s i n g u r ă şi a -
m â r â t â şi l i p s i t ă d e m i j l o a c e m a t e r i a l e .
I n a n u l 1915-1916 z ă c e a r ă n i t ă g r a v î n ­
t r ' u n s p i t a l în ţ a r ă s t r ă i n ă . A c u m z a c e
î n Ţ a r a ei, d e p a r t e de toţi! Ş i d e p ă r t a r e a
o s i m t e şi m a i g r e a şi m a i a p ă s ă t o a r e !
N u m a i t a b l o u l zilelor c u p r i m e j d i i l e de
a l t ă d a t ă i se a r a t ă î n a i n t e a o c h i l o r şi li
l u m i n e a z ă sufletul prin a m i n t i r e a zilelor
t r ă i t e , ipentru i s b â n d i r e a r e î n t r e g i r i i N e a ­
mului Românesc!
Şi c i n e este e r o i n a ?
Natalia Milita Geormâneanu.
S t r ă j e r e l e C l u j u l u i ş t i u c ă se a f l ă î n
mijlocul lor ?
N u a u n i m i c ide zis ?
Aşteptăm.
XENIA NICOLAU
 Copiii în Cehoslovacia
T E A T R U L DE M A R I O N E T E

ei d i n t o a t e p u t e r i l e u m f l â n d u - ş i o b r â j o r i i
Copiii, în Cehoslovacia, trăiesc o v i a ţ ă a m i c u ţ i p e n t r u a a l u n g a s m e i i cei răi, sau
lor, d e o s e b i t ă d e a celor m a r i ; au l u m e a c â n d p ă r i n ţ i i d c s n ă d ă j d u i ţ i îşi c a u t ă c o ­
lor, b i b l i o t e c a lor, t e a t r u l lor... pilaşii r ă t ă c i ţ i , ei, c a r i ştiu d i n a i n t e că
E într'adevâr impresionant câtă oste­
n e a l ă îşi d a u o a m e n i i t a l e n t a ţ i şi d e v a z ă ,
din C e h o s l o v a c i a , spre a făuri copiilor o
l u m e d e b a s m , b o g a t ă , , p i l d u i t o a r e şi p l i n ă
de i m a g i n a ţ i e .
I n f i e c a r e c a r t i e r din P r a g a e x i s t ă săli
aerisite, curate, de cele m a i multe ori ele­
gante, închinate n u m a i teatrului de m a ­
rionete, bucuria copiilor.
C â n d sunt anunţate matineurile, părin­
ţ i i n u m a i a u r ă g a z şi l i n i ş t e p â n ă n u î m ­
p l i n e s c d o r i n ţ a m i c u ţ i l o r de a-i d u c e la
teatrul de păpuşi.
T e a t r e l e se u m p l e de copilaşi voinici,
t o ţ i f r u m u ş e i , cu b u j o r i î n f l o r i ţ i î n o b r a j i ,
c u o c h i a l b a ş t r i şi p ă r b l o n d , n e r ă b d ă t o r i
de a a f l a n o u i i s p r ă v i a l e f a v o r i ţ i l o r lor.
Căci păpuşile d i n teatrul de m a r i o n e t e
sunt p r i e t e n i i lor, le cunosc, v o r b e s c cu
e l e şi l e u r m ă r e s c i s p r ă v i l e .
P r i n ţ i şi d o m n i ţ e , z â n e b u n e şi s m e i r ă i ,
apoi căţei, păsări, iepuraşi, buburuze, ciu­
p e r c i şi m i n g i i năzdrăvane — toate au
v i a ţ ă p e n t r u e i , t o a t e a u n u m e şi v e s t m i n ­ Smeul cel rău pândind pe Micek-Fli ek
te pitoreşti, după cari copiii îi recunosc. mingea neascultătoare.
A u preferaţii lor — pe Gaspar, ţăranul
isteţ, care scapă, de obicei, copiii din în- I o n e l şi M a r i o a r a s u n t î n c h i ş i î n c u p t o r u l
b a b e i c e l e i a p r i g e d i n p ă d u r e , î n c e a r c ă să
lămurească pe părinţi, strigând din răs­
puteri, din sală.
P o v e ş t i l e s u n t alese cu g r i j ă , aşa î n c â t
n u n u m a i s ă î n v e s e l e a s c ă p e c o p i i , d a r şi
s ă f i e p i l d u i t o a r e şi p l i n e d e î n v ă ţ ă m i n t e
bune.
Copiii ascultători şi silitori, oamenii
m u n c i t o r i , f l o r i l e şi animalele cuminţi,
sunt întotdeauna răsplătite, iar răutatea
neascultarea şi l e n e a sunt veşnic p e ­
depsite.
Poveştile au uneori o coloratură naţio­
nală m a i ales în teatrele de m a r i o n e t e ale
Socoiilor, t i n z â n d sâ o b i ş n u i a s c ă copiii, de
Căţelul cel isteţ, care anunţă copiilor m i c i , c u c â n t e c e l e , d a n s u r i l e şi p o r t u l n a ­
primejdiile. ţ i o n a l c e h o s l o v a c şi s ă - i î n v e ţ e s ă - ş i i u ­
bească ţara.
c u r c ă t u r ă şi p e c e i r ă t ă c i ţ i î i a d u c e î n a ­ P ă t r u n z â n d în culisele unui teatru de
poi p ă r i n ţ i l o r p e Micek-Flicek, mingea m a r i o n e t e , se t r e c e d i n d o m e n i u l f a n t e ­
j u c ă u ş e şi n e a s c u l t ă t o a r e , c a r e e a d e s e o r i ziei în d o m e n i u l realului, care este însă
p r i n s ă d e s m e i i c e i răi... t o t a t â t d e i n t e r e s a n t ă , c a şi f i c ţ i u n e a .
înfriguraţi, micuţii urmăresc poveştile, T e c h n i c a unui teatru de păpuşi e n e î n ­
l u â n d p a r t e , cu t o a t ă naivitatea lor, la c h i p u i t d e c o m p l i c a t ă şi m i g ă l o a s ă şi r e ­
acţiune. uşita unui a s e m e n e a t e a t r u e condiţionată
O d a t ă c u p ă p u ş i l e d e p e s c e n ă , s u f l ă şi de m u l t e c o n s i d e r e n t e .
 Fapta bună

Activitatea socială a unui grup de străjere-cercetase

G r u p a I, d i n centuria I I I „ R e g i n a M ă r i a "
g r u p ă f o r m a t ă din cercetaşele : M a r g a r e t a
Berigulescu, S a n d a Melinescu, S a n d a S u -
tzu, O d e t t e G e o r g e s c u , E c a t e r i n a G r ă d i n a -
r u , M a r i o a r a B o g d a n , Jeamne Ştefănescu,
L u l i A u g u s t , a î n c e p u t l u c r u l s ă u social
în l u n a N o e m b r i e 1936, în s a t u l Odăile
Brânlcoveneştii. S a t u l e s i t u a t l a 14 k m de
B u c u r e ş t i , a r e 80 c a s e , o ş c o a l ă c u o s i n ­
g u r ă ( î n c ă p e r e ) s a l ă de ciasă; n'are bise­
r i c ă , nici p r i m ă r i e , şi ţ i n e d e c o m u n a O t o -
peni.
I n c u r s u l l u n i l o r N o e m b r i e şi D e c e m b r i e
s c o p u l l u c r u l u i a f o s t c u n o a ş t e r e a s t ă r i i şi
nevoilor sătenilor, în vederea împărţirii
d a r u r i l o r c u o c a z i a pomuilui d e C r ă c i u n ,
ce a a v u t loc M i e r c u r i 23 D e c e m b r i e , o r a
3Vfe p . m . în l o c a l u l şcolii s a t u l u i . D u p ă o
s c u r t ă s e r b a r e , la c a r e a a s i s t a t î n t r e g s a ­
tul, 14 g o s p o d ă r i i a u p r i m i t c â t e u n p a c h e t
cu a l i m e n t e ( z a / h â r , făiiriă, tfasofe, orez,
m a c a r o a n e , mălai, cartofi, morcovi, varză,
s ă p u n ) şi u n p a c h e t cu î m b r ă c ă m i n t e p e n ­
t r u copii — în t o t a l 41 copii. S ' a u m a i î m ­
p ă r ţ i t 21 p e r e c h i g h e t e şi p a n t o f i . C o p i i i
b u n i la s t u d i u , d u p ă r e c o m a n d a ţ i a d-lui
î n v ă ţ ă t o r , a u p r i m i t j u c ă r i i şi c ă r ţ i . F i e c e
c o p i l a c ă p ă t a t o p u n g ă cu b o m b o a n e , ş o ­
colată, nuci, stafide, covrigi. U n r e z u m a t
i m e d i a t a f o s t t r i m i t e r e a la ş c o a l ă a 2
fete sărace.
I n l u n i l e I a n u a r i e şi F e b r u a r i e 1937, s'a
v i z i t a t d e cinci o r i s a t u l c u o d o a m n ă 'doc­
tor. A u f o s t e x a m i n a ţ i 31 b o l n a v i ; s'au d a t
pe gratis, medicamentele necesare.
I n a o e l a ş t i m p s'a l u c r a t şi c u copiii: fie
afară — jocuri — când timpul a permis-o
fie î n c l a s ă •— r u g ă c i u n i , p o v e s t e .
Comandanta centuriei,
ELENA MARCOVICI

• IIIBIIIHIDIBIIIHIIIHHHlIUllIlHIIHIIlMilHIIIIHi • I M M W I

In primul rând, alcătuirea păpuşilor tişti d e t e a t r u , da.r c u a t â t m a i r e u ş i t e .

cere u n r e a l talent, s c u l p t a r e a lor fiind o Fiecare păpuşă e mânuită separat, de
adevărată artă. altă persoană. Mânuitorii aceştia umili
I n c u l i s e l e f i e c ă r u i t e a t r u se g r ă m ă d e s c a s c u n ş i î n culise, s u n t a d e v ă r a ţ i a r t i ş t i , a
s u t e şi s u t e d e p ă p u ş i , f i e c a r e c u e x p r e s i a c ă r o r v o c e t r e b u e s ă fie m e r e u a l t a , p o ­
ei, c u v e s t m i n t e l e ei, c u r o l u l ei. t r i v i t ă c u p e r s o n a g i u l p e care-1 r e p r e z i n t ă .
î n f r ă ţ i t e şi a t â r n a t e d e s f o r i a s e m ă n ă ­ Cum animalele a u roluri însemnate in
toare, D o m n i ţ e , cu vestminte scumpe, stau t e a t r u l d e m a r i o n e t e , u n u l d i n cei m a i d e
a l ă t u r i de ţ ă r ă n c i cu straie simple, n e g r i , s e a m ă a r t i ş t i a n o n i m i e cel c a r e ştie s ă
l â n g ă c h i n e z i şi e s c h i m o ş i , pitici j u c ă u ş i i m i t e la perfecţie ciripitul păsărilor, l ă t r a ­
lângă uriaşi înspimântători, dansatoare tul câinelui, m o r m ă i t u l ursului, bâzâitul
sprintene l â n g ă băbuţe cocârjate. A m e s ­ albinelor...
tec p i t o r e s c şi v i u , d a t o r i t f a n t e z i e i c r e a ­ Decorurile, de-asemeni, s t i l i z a t e şi v i u
toare a u n u i artist, care din simple bucăţi colorate, s u n t lucrate c u îngrijire, iar p r i n
de l e m n , î n c h e i a t e a s e m ă n ă t o r , reuşeşte să dispozitive speciale de l u m i n ă , toată a-
f ă u r e a s c ă c h i p u r i a t â t d e f e l u r i t e şi d e e x ­ cestâ lume care în culise e e x t r e m de
presive. mică, r e d u s ă in proporţii, privită din sală
F i e c a r e p ă p u ş ă , ca o a d e v ă r a t ă r e g i n ă , p a r e m a i m a r e , m a i a p r o a p e d e ireal.
a r e g a r d e r o b a ei, t i c s i t ă c u v e s t m i n t e . C u ­ D e data aceasta, realul e î n sală, iar fic­
t i u ţ e î n zid, c a r i se t r a g c a s e r t a r e l e , d a u ţ i u n e a î n culise.
i a i v e a l ă m i i d e r o c h i ţ e , h a i n e , p ă l ă r i i în M ă g â n d e s c ce b u c u r i e a r fi şi, p e n t r u
m i n i a t u r ă , croite a n u m e p e n t r u fiinţele m i c u ţ i i n o ş t r i s ă le p u t e m d ă r u i a s e m e n e a
acelea micuţe. t e a t r e , î n "acelaş t i m p d i s t r a c t i v e şi e d u ­
Tehnica jocului păpuşilor e de-asemeni cative.
uimitoare. P r i n s e în n u m e r o a s e sfori, cari
s u n t m â n u i t e sus, d e - a s u p r a s c e n e i , p ă ­ OLGA COSCO
puşile execută mişcări foarte naturale,
m a i puţin studiate ca ale a d e v ă r a ţ i l o r a r - „Universul", 18 M a r t i e 1937.
 ROMÂNIA
cu î m p ă r ţ i r e a pe ţinuturi străjereşti
cu începere dela
1 F e b r u a r i e 1937.

D,

I X Ţ i n . Voivodatelor, ce­
CULORILE ŢINUTURILOR
nuşiu cu violet
I Ţin Bucovinei, cenuşiu X Ţ i n . Olteniei roşu închis
II Iaşilor, a l b a s t r u XI „ B a n a t u l , violet
III Codrilor, verde cu cenuşiu XII „ Albei, g a l b e n
IV D u n ă r e i , a l b a s t r u cu p o r ­ XIII „ Crişurilor, verde cu
tocaliu. albastru
V Ţ i n . Plăeşilor, beige. X I V Ţ i n . Bârsei, a l b a s t r u cu
VI V r a n c e i , roşu cu'albastru cenuşiu
VII D o b r o g e i , a l b a s t r u închis X V Ţin. Grănicerilor, verde
VIII Câmpurilor,5verde cu a l b .
 B u l g ă r a ş de a u r
P i a , copilă, era f r u m o a s ă . I - a u s p u s - o
p ă r i n ţ i i şi ruidele d e c â n d e r a d e - o ş c h i o a ­
p ă şi o s t r i g a u : „ B u l g ă r a ş de a u r " . E r a
plinuţă, albă ca D o m n i ţ a „Alba" din p o ­
v e s t e şi cu o c h i ş o r i d e t ă c i u n e , f u r a ţ i d i n
traistă de c ă r b u n a r .
P ă r u l ii e r a b l o n d s t r ă v e z i u , c a g r â u l
d e p r i m ă v a r ă , şi g u r i ţ a r o t u n d ă şi l a c o m ă .
M a i târziu, în şcoala p r i m a r ă , „ d o a m n a "
o r ă s f ă ţ a ; o c h e m a in r e c r e a ţ i i , o r i d i c a
p e g e n u n c h i şi îi n e t e z e a p ă r u l m ă t ă s o s
î n v â r t i t în b u c l e b o g a t e .
N ' o c e r t a şi n'o p e d e p s e a n i c i o d a t ă .
D a c ă n u e r a a t e n t ă şi n u r ă s p u n d e a l a
lecţii, n u „ B u l g ă r a ş " e r a d e v i n ă , ci c o l e ­
g e l e ei. D a c ă u i t a s ă - ş i s c r i e t e m e l e , se g ă ­
seau scuze î n to td e a u n a : sau B u l g ă r a ş f u ­
sese b o l n a v ă s a u m a m a ei o p u s e s e la
lucru.
A d e v ă r u l e c ă m ă i c u ţ a ei n u - i î n g ă d u i a
s ă se a t i n g ă d e c e l m a i m i c l u c r u d i n c a s ă ,
nici m ă c a r c a să-1 s c u t u r e d e p r a f . „ B u l ­
g ă r a ş " e r a p r e a p l ă p â n d ă : n u t r e b u i a să
se o b o s e a s c ă .
E l e v e l e m a i m a r i o a d o r a u ; se J u c a u cu
e a c u m t e j o c i cu o p ă p u ş ă şi î n r e c r e a ţ i i
o r ă s f â t a u cu t o t f e l u l d e d u l c i u r i si b u n ă ­
tăţi.
O c o n v i n g e r e d e n e î n l ă t u r a t s'a î n f i p t
în c ă p ş o r u l f r a g e d a l P i e i : c ă totul e l e s n e
p e n t r u ea, t o t u l i se î n g ă d u i e şi t o t u l i se
îndeplineşte, fiindcă e f r u m o a s ă .
S i n g u r e l e a r m e c a r i i s ' a u p u s în m â n ă ,
p e n t r u a d u c e m a i t â r z i u l u p t a vieţii, a u
fost d r ă g ă l ă ş e n i a şi r ă s f ă ţ u l .
D a r a n i i a u t r e c u t . P i a e m a r e a c u m şi,
î n c e t u l c u î n c e t u l , d r ă g ă l ă ş e n i a ei c o p i l ă ­
r e a s c ă s'a s t i n s .
B l o n d u l l u m i n o s al p ă r u l u i s'a s c h i m b a t
într'un castaniu spălăcit, ochii atinşi de
b o a l ă , s u n t veşnic roşii şi î n l ă c r â m a ţ i , iar
structura întreagă a corpului are ceva m o ­
latec, nearticulat, care n u respiră să­
nătate.
L e g e n d a creiată în j u r u l B u l g ă r a ş u l u i ,
se n ă r u i e . î n c e t u l c u î n c e t u l , cei d i n j u r u - i
încep să p i a r d ă din entuziasm. M a m a şi
tata a u ochi n u m a i pentru fraţii m a i mici
ai P i e i , — doi b ă i e ţ i g e m e n i , r o t o f e i şi n e -
bunateci.
C e r c u l de a d m i r a t o r i ai B u l g ă r a ş u l u i se
risipeşte, c a s u i t a u n e i r e g i n e d e t r o n a t e .
Copilă, în p r a g u l adolescenţei, P i a n u
înţelege preschimbarea din j u r u - i .
— M ă m i c ă , t u n u m ă m a i iubeşti ? î n ­
treabă ea îngrijorată.
— D e s i g u r c ă te i u b e s c . N u m ă plictisi
c u a s e m e n e a î n t r e b ă r i p r o s t e ş t i , îi r e t e a z ă
a v â n t u l m a m a ei, o c u p a t ă s ă d e p e n e n i ş t e
l â n ă p e n t r u h ă i n u ţ e l e de p a t i n a j ale b ă i e ­
ţilor.
S e t e a de d r a g o s t e o a r d e pe P i a . Ce g r e -
ş a l ă c u m p l i t ă a f ă c u t , d e toţi o p r i g o n e s c ?
P o a t e a n e c ă j i t p e c i n e v a şi n u ş t i e ?
C a l a o r ă s c r u c e d e d r u m u r i m a r i , se î n ­
g h e s u i e p r e s u p u n e r i l e î n c a p u l el, d a r d e s -
legare n u le găseşte.
P i a e s i n g u r ă în o d ă i ţ a b ă i e ţ i l o r , in c a r o
o c u p ă şi e a u n colţ.
A e r u l e c a l d , a p ă s ă t o r . D i n c â n d în c â n d ,
o m u s c ă m a r e , prinsă între d o u ă geamuri,
z u m z ă e şi se s b a t e , î n s p ă i m â n t a t ă .
— Pia ! r ă s u n ă glasul mamei.
De când n'a mai chemat-o nimeni „Bul­
g ă r a ş d e a u r " ! Şi m u l t m a i e d e c â n d o
a d o r m e a m ă i c u ţ a cu u n cântec, născocit
a n u m e p e n t r u ea. N u - ş i m a i a m i n t e ş t e
c u m s u n a m e l o d i a şi n i c i c u v i n t e l e , d a r
ştie că e r a u n c â n t d u i o s , a d o r m i t o r şi
drag.
....Bulgăraş de aur drag
....Hărăzit de Domnul....
— P i a ! D e ce n u vii ? T e - a m s t r i g a t
o d a t ă ! C e - a ş t e p ţ i ? r ă s u n ă din n o u furios
glasul mamei.
T r u p u l Piei e cuprins de u n t r e m u r a t , pe
c a r e n u şi-1 p o a t e s t ă p â n i . N u m e l e ei, s t r i ­
g a t s c u r t i - a p ă t r u n s î n i n i m ă , ca u n b u r ­
g h i u , c a r e o sfredeleşte...
C u c a p u l g o l , în r o c h i ţ a d e c a s ă , c a r e - i
f l u t u r ă p e l â n g ă t r u p u l m i c u ţ şi s l a b , P i a
o ia la f u g ă pe stradă, o f u g ă d e s n ă d ă j -
d u i t ă . N u ştie î n c o t r o f u g e ; — coteşte l a
dreapta, apoi la stânga.
P r a f u l , s t â r n i t de v â n t u l prevestitor de
f u r t u n ă , îi a d u c e l a c r i m i d e d u r e r e î n o c h i i
bolnavi.
I s t o v i t ă , i n t r ă t â r z i u într'o c u r t e s t r ă i ­
n ă , cu p o r ţ i l e l a r g d e s c h i s e şi se r e a z i m â
d e u n p o m . C e linişte şi ce p u s t i u în g r ă ­
dină ! O fetiţă drăgălaşe, aşezată cuminte
pe u n b o l o v a n de p i a t r ă , o priveşte n e d u ­
merită.
P i a schiţează un z â m b e t printre lacrimi,
ca să n u s p e r i e c o p i l a , şi a p o i o p r i v e ş t e
cu m i l ă : u n a l t b i e t „ B u i l g ă r a ş " . F e t i ţ a ,
m i c u ţ ă c a d e v r e o doi a n i ş o r i , s e r i d i c ă şi
a l u n e c ă d e p e b u l g ă e r e l e cel m a r e , — a d e ­
v ă r a t m u n t e p e n t r u e a ; se a p r o p i e cu t e a ­
m ă de P i a , s e a p l e a c ă , r i d i c ă o f r u n z ă
s m u l s ă d i n p o m de v â n t u l o a r e se î n t e -
ţeste şi i-o î n t i n d e . P i a îi i a m â n a şi i-o
sărută.
C o p i l i t a îi m a i î n t i n d e o f r u n z ă şi a l t a ,
şi alta...
A p o i , d o r i t o a r e d e a-şi d i s t r a n o u a p r i e ­
t e n ă , g ă s e ş t e p e j o s o p e r i u ţ ă d e dinţi,
v e c h e , a r u n c a t ă d e c i n e ştie cine şi î n a i n t e In tainiţa inimei mele
ca P i a să p r i n d ă d e v e s t e , î n c e p e s ă - ş i sunt vrafuri întregi de scrisori.
f r e c e cu ţ ă r â n ă d i n ţ i ş o r i i a l b i ca n e a u a . Viaţa întreagă în ele
— C o m o a r a maimii, ce f a c i ? r ă s u n ă î n ­ respiră cu mii de culori.
g r i j o r a t , u n g l a s în a p r o p i e r e . Sunt multe.
Ş i o f e m e i e se î n d r e a p t ă c ă t r e ele, a
runcă o privire urîtă necunoscutei şi şi 'n orice dată
s t r â n g e ,cu f u r i e c o p i l i t a , a d u c â n d - o în tot altele, noi, îmi sosesc,
casă cu-aceiaş pornire curată....
A e r u l începe să m i r o a s ă a ploaie, ţ ă r â n a cândva... poate vi-le citesc.
se u m e z e ş t e . V â n t u l d ă r u e ş t e f i e c ă r u i colţ
îmi scrie, de pildă, şi Vara
câte u n v â r t e j de praf.
cu spicul de grâu drept stilou,
P i a e din n o u pe s t r a d ă . A c u m m e r g e
cu tuş de pe greeri de seară
cu p a ş i r a r i , m o l a t e c i , lipsiţi d e p u t e r e .
şi boare de ierburi—cadou.
P i c ă t u r i m a r i de ploaie î m p r o a ş c ă p r a ­
ful şi se a ş t e r n p e p o t e c i . L e u r m ă r e ş t e îmi scrie şi Toamna cernită,
c u m se î n m u l ţ e s c pe j o s , apropiindu-se (pierduse pe vremuri, o fată)
g r ă b i t e , u n e l e d e altele» p â n ă c â n d d r u ­ mereu la ospăţ mă invită
m u l tot, a c o p e r i ş u r i l e şi g a r d u r i l e s u n t dar... nu îndrăznesc niciodată.
ude.
A p a c u r g e ş i r o a i e şi p e ea, d a r n u o Ş'atunci, ea prin soli îmi trimite
s i m t e . S e p r e l i n g e p e o b r a j i , îi d e s p a r t e în fiori veştede, (ultimul coş)
şuviţe s ă r a c e p ă r u l p r ă f u i t , îi l i p e ş t e r o ­ şi fructe brumat—cernite
c h i a d e truip şi îi î n g r e u i a z ă p a n t o f i i . şi date pe faţă cu roş.
L â n g ă ea nu-i nimeni să-i (tăgă­
Şi Iarna încearcă să-mi scrie
d u i a s c ă o m â n g â i e r e : e s i n g u r ă şi cerşeşte
rigid, monoton, rareori,
o f ă r â m ă d e d r a g o s t e ; s'a î n t u n e c a t şi
pe file de nea albăstrie
ploaia n'a contenit. H a i n e l e - i a t â r n ă grele
cu slove... tot cârduri de ciori.
de p i c ă t u r i l e a d u n a t e p e ele şi u n f r i g o
Iar astăzi, primesc telegramă,
c u p r i n d e îmcet-totcet.
I s t o v i t ă , P i a a l u n e c ă î n n o r o i şi c a d e transmisă de un ghiocel :
l â n g ă u n g a r d . N u se m a i p o a t e s c u l a , n u — „Vin mâine cu-a notelor gamă,
m a i are putere să mişte nici m ă c a r m â n a cu fluturi, cu flori şi pastel.
să a l u n g e şiroaiele ce-i împăienjenesc Semnat — Primăvara.
ochii. Ce bine !
Din noianul amintirilor, aude limpede,
In zori ea va ţese covor
f e r i c i t ă , c â n t e c u l c o p i l ă r i e i , cu c a r e a d o r ­
m e a în g â n d : din verde şi flori—pentru mine;
şi păsări vor râde în cor.
...Bulgăraş de aur
Şi ploaia de gâze pestriţe
H ă r ă z i t de D o m n u l . . . juca-va pe raza de soare.
Şi,, B u l g ă r a ş u l " n u mai cerşe-şte dra­ Cu 'ntâile lui albăstriţe
goste... April îmi va scrie scrisoare.

O L G A COSCO Aşa, curios sunt din fire

şi toţi îmi trimit câte-o veste,
iar eu, îi dau Muzei de ştire
să facă din ele—poveste.

In tainiţa inimii mele

sunt sute şi mii de scrisori
Mai mici decât micile stele
şi strânse 'n mânunchiu de flori.

PLICI-PLACI
 H CD ^ J l BL
B A N D A J E CU F A Ş E

B a n d a j p e n t r u încheietură Bandaj pentru g a m b ă

 Folklorul romanesc
LEGENDA LOTRULUI

T r ă i a o d a t ă , de m u l t , p e lor — i a r Z â n a c e a n o u ă , d ă d u s e p o r u n c ă
plaiurile înverzite ale ţării să n u m a i c â n t e n i m e n i şi s ă fie j a l e m a r e ,
noastre un î m p ă r a t foarte a ş a c u m se c u v i n e .
, puternic, c a r e se numea M u n ţ i i î n d u r e r a ţ i îşi p l e c a u f r u n t e a c ă ­
„ N u f ă r împărat" iar împă­
tre m i c u ţ e l e floricele care t r i s t e şi ele,
r ă ţ i a lui se nuimea a „ N u f e r i l o r " . Ş i a v e a
plângeau.
N u f ă r î m p ă r a t u n f i u v o i n i c ce s e n u m e a
L o t r u . C â n d L o t r u a a j u n s l a v â r s t a de I n l i n i ş t e a şi în j a l e a a c e s t o r l o c u r i , b i e ­
d o u ă z e c i d e a n i , t a t ă l s ă u s t r â n s e p e toţi tul L o t r u n e ş t i u t o r , v e n i s ă s p a r g ă t ă c e r e a
d r e g ă t o r i i î m p ă r ă ţ i e i şi se s f â t u i r ă să-1 cu d o i n e l e l u i . Z â n a cea n o u ă a u z i n d u - 1
î n s o a r e p e L o t r u . L o t r u î n s ă îl r u g ă f r u ­ v e n i la el, îl c e r t ă şi-1 p r e f ă c u î n t r ' o a p ă ,
m o s p e N u f ă r - î m p ă r a t să-1 lese s ă - ş i g ă ­ şi-1 b l e s t e m ă s ă c u r g ă s b ă t â n d u - s e m e r e u
sească s i n g u r soţie. printre munţi.

î m p ă r a t u l c a r e e r a b u n da i n i m ă ş i - ş i i u ­
b e a fiul, îi d e t e voie.
Şi a p o r n i t L o t r u . Şi a m e r s m u l t , m u l t
p â n ă a a j u n s în m u n ţ i i f a l n i c i ai C a r p a -
ţilor.
A i c i se a ş e z ă şi el s ă se o d i h n e a s c ă .
D u p ă c e se o d i h n i şi m a n c ă , îşi l u ă f l u e -
rul şi î n c e p u s ă 'Cânte o d o i n ă — c ă c i u i ­
tasem să v ă spun — L o t r u era m a r e meşter
la cântece.
L o c u l î n c a r e se a ş e z a s e L o t r u , e r a î n s ă
în m a r e j e l a n i e , c ă c i m u r i s e Z â n a m u n ţ i -
D e a c e e a L o t r u l — c ă c i a ş a s'a n u m i t apa
d e l a el, este a ş a d e s v ă p ă i a t şi iute.
I n u n d e l e l u i c l a r e , p e î n s e r a t , canid s o a ­
rele p l e a c ă s p r e alte z ă r i , se p o a t e z ă r i
f ă p t u r a l u i L o t r u fiul l u i N u f â r - I m p ă r a t ,
cu f l u e r u l l a g u r ă . Ş i d a c ă a s c u l ţ i m a i cu
lunre a m i n t e , auzi din v a l u r i l e lui f r u ­
moase o d o i n ă de jale.
Din Ţara Lotrului

DOINA

GHICITORI Din poiana vadului

Vezi sub culmea bradului
I.
Am trecut prin tinereţe
A m u n nâpârstoc Şi-am ajuns la bătrâneţe.
Stă'n v a t r ă la foc. Hei! De mult, când eram june
Şi veneam dela păşune
(Mâţa)
Tot pe-aici prin brazi şi fagi
II. înapoia turmei dragi.
Şi ne spuneau văile
Căciula mutului
Când treceam cu oile.
In fundul pământului.
Iar la doina cea de jale
(Găleata puţuM)
Stâncile plângeau pe cale.

m. Din satul F r u n z a r u - O l t .
Intr'o vale-adâncâ,
M u l t e oi s'aldjună. MARGA BENGULESCU
( S t r a c h i n a şi lingurile)

IV.

Şa de domnul b u z d u g a n ,
Colo sus înitr'ium divan
Şi când porunceşte
Peste tot vesteşte.

(Clopotul)

MARGA BENGULESCU

<H %â c i T I M
S A N D A M A T E I , T a i n a Arborelui de M y o n g a
roman, Bucureşti, Bd. Cartea Românească,
1935, p a g . 222.
Este povestea tânărului G e l u Cornescu, n ă s ­
cut din tată r o m â n şi m a m ă englezoaică. O r ­
fan de mic a trăit p â n ă la vasta de 15 a n i
l â n g ă bunicul său în A n g l i a . A fost însă n e ­
voit să vie în R o m â n i a , l â n g ă m a m a tatălui
său, deoarece aceasta nu avea alţi moşteni­
tori, era foarte toătrână şi dorea s ă a i b ă l â n g ă
ea pe unicul nepot care o moştenea. G e l u şe
simţea însă m a i legat de A n g l i a unde p e t r e ­
cuse o copilărie fericită, şi cu g r e u s'a a d a p t a t
vieţii din patria sa, deşi în întreaga lui fire
se d ă d e a luptă între temperamentul a n g l o -
saxon şi cel oriental. L a moartea bunicei
sale, se vede, proprietarul unei averi imense
şi foarte bine a d m i n i s t r a t ă de personalul
moştenit o d a t ă cu averea. Aşa că el n'avea
nimic de făcut, sau cel puţin aşa credea; î n ­
casa n u m a i veniturile şi se plictisea. A fost
scos d i n această toropeală de un fost c a m a r a d
al său "din A n g l i a , care pleca cu u n prieten
să descopere în inima Africei, o c o m o a r ă a s ­
cunsă de mii de ani. Acest prieten îl pofteşte
să ia p a r t e l a expediţie, şi G e l u dornic de a
schimba puţin existenţa monotonă, primeşte.
Se î m b a r c ă cu cei doi prieteni engieji spre
Africa, şi pe vapor cunoaşte un misionar, care
m e r g e a spre I n d i a .
Acesta a a v u t o m a r e influenţă a s u p r a lui,
desvăluindu-i o lume deosebită, a r â t â n d u - i o
cale cu totul alta de u r m a t . P e acelaş v a p o r ,
călătorea o a l t ă g r u p ă de exploratori, c o n ­
dusă de u n rival de şcoală al lui Gelu.
A m b e l e expediţii u r m ă r e a u aceiaşi ţintă,
aşa că rivalitatea a început din primele zile.
I n Africa, G e l u a fost impresionat de oraşul
Capetwon, oraş pur occidental european. El
se aştepta să v a d ă în Africa n u m a i negri, a n i ­
male sălbatice, plante exotice, o lipsă c o m ­
pletă de civilizaţie. R e g r e t ă că a venit a ş a de
departe să v a d ă ceeace ar fi putut întâlni
oriunde în Europa..
I n zilele u r m ă t o a r e însă, a înfruntat toate
primejdiile Africei. C e i trei exploratori, a u
găsit conducător b u n , care, a u a f l a t - o mai
târziu, e r a plătit de expediţia adversă, s ă - i
spioneze şi să le zădărnicească planurile. P e
de a l t ă parte, era d u ş m a n înfocat al engleji-
lor, şi făcea tot ce putea să-i nimicească.
Aşa câ cei trei prieteni, nu n u m a i că nu a v u t
să lupte cu n a t u r a vitregă, cu bolile şi cu p r i ­
vaţiunile, d a r trebuiau să se ferească şi de
acest om r â u . B u r u l însă a fost cucerit p â n ă
la sfârşit de cinstea şi de sinceritatea celor
trei exploratori europeni, şi a devenit p r i e ­
tenul şi tovarăşul lor, a j u t â n d u - i să descopere
comoara, c a r e era ascunsă într'un copac, scu­
f u n d a t într'un r â u . D u p ă multe greutăţi şi
peripeţii a u a j u n s să stăpânească comoara
căutată şi s'au întors fiecare în ţ a r a sa, tri­
umfători, d a r şi sufleteşte schimlbaţi. Gelu,
care era indolent, a î n v ă ţ a t î n f r u n t â n d p r i -
mejdiiile, să fie u n om folositor şi p r i m u l lu­
cru pe care 1-a făcut în ţ a r ă , a fost s ă ridice
din întuneric pe ţăranii de pe proprietatea
sa, a j u t â n d u - i în toate direcţiile. A v e a u n p r e ­
ţios colaborator în B u r u l său de a l t ă - d a t ă ,
care se. t r a n s f o r m a s e într'un o m b u n şi devo­
tat, în care, a u descoperit tinerii noştri prie­
teni, e r a r o m â n d e origină, din ţara moţilor.
Pe l â n g ă palpitantele aventuri ale tinerilor
exploratori, g ă s i m în această carte, pasagii
interesante cari ne vorbesc despre viaţa ex­
ploratorilor şi misionarilor engieji. A ş a de
exemplu vom cunoaşte viaţa p r i m u l u i mare
misionar Livingstone, viaţă care n u poate fi
decât un excelent exemplu pentru oricine.
D i n acest r o m a n scris pentru cei tineri,
putem scoate învăţături folositoare pentru
viaţa noastră sufletească, care de multe ori
tânjeşte şi n u găseşte soluţii, totuşi aceste so­
luţii sunt aşa de aproape de noi, î n s ă ochii
sufletului n u le v ă d întotdeauna, cum nu le
vedeau nici ochii t â n ă r u l u i Gelu, u n om aşa
de b u n , care însă n u m a i d u p ă grele suferinţi
a realizat o operă a ş a de f r u m o a s ă în satul
său.
*
AL. L A S C A R O V - M O L D O V A N U , M a m i n a , ro­
man. Bucureşti, E d . Cugetarea, E d . I l - a , pag.
219.
M a m i n a este numele d a t Irinucâi de fiica sa
n u m i t ă şi ea tot Irina. M a m i n a este tipul fe-
meei ideale, care duce viaţa cea m a i morală,
b a z a t ă n u m a i pe dragostea a d e v ă r a t ă , d r a ­
goste care face pe om b u n şi tare, care ajută
pe o m să î n f r u n t e orice suferinţă, f ă r ă să
cârtească.
M a m i n a se căsătoreşte cu I a n , şi p â n ă la
sfârşitul vieţii va fi un exemplu de soţie cre­
dincioasă şi iubitoare. V a avea cinci copii,
pe cari îi v a creşte într'o atmosferă de duio­
şie şi de dreptate. I n viaţa ei senină va avea
două mari lovituri: M o a r t e a fiicei sale Irina
şi m o a r t e a glorioasă a fiului său G r i , căzut
pentru patrie.
M a m i n a sufere, d a r înţelege şi durerea, cum
a înţeles şi fericirea, şi fruntea el va r ă m â n e
tot senină ca sufletul ei curat, iubitor şi bun.
Acest r o m a n este exemplul cel m a i perfect
al unei a d e v ă r a t e vieţi de familie, aşa cum
a r trebui să fie trăită de toţi oamenii.
M. M. ANGHELESCU
 Uniformele

Uniforma străjerelor Ţinuta de tabără Uniforma

străjerelor-cercetase
Unitorma comandantelor Trench-coat
 ,DE STRAJĂ"

M i ş c ă r i l e de g i m n a s t i c ă
Comanda technică şi

L a n ţ de braţe jos, stând. — L a n ţ de b r a ţ e sus, v â r f s p r i ­

jinit; l e g ă n a r e a b r a ţ e l o r înapoi, j u m ă t a t e pe g e n u n c h i
cu c a p u l pe g e n u n c h i ; î n d r e p t a r e a t r u n c h i u l u i cu d u ­
cerea braţelor îndoite în sus şi revenirea, de 2 ori în 8
timpi: Î N C E P E Ţ I !

L E G Ă N A R E A B R A Ţ E L O R S U S ŞI Î N A P O I C U L Ă S A R E A
PE U N G E N U N C H I ; A P L E C A R E A C A P U L U I ŞI REVE­
N I R E A , D E 2 O R I : Î N C E P E Ţ I ! 1, 2 8: 1,2 — STAI!

D R E P Ţ I ! L e g ă n a r e a b r a ţ e l o r înainte lateral de 2 ori ;

r o t a r e a a l t e r n a t i v ă a u n u i a n t e b r a ţ cu r ă s u c i r e a c a ­
pului în aceeaşi parte d e 4 ori în 8 timpi: Î N C E P E Ţ I !

LEGĂNAREA BRAŢELOR, SEMIROTAREA A L T E R N A ­

TIVĂ C U RĂSUCIREA CAPULUI, DE 4 ORI: ÎNCEPEŢI!
1, 2 8 (de 3 o r i ) ; 1, 2 7 — S T A I ! — B r a ţ e l e jos !

M â i n i pe creştet d e p ă r t a t . — L U A T ! A c o r d pe c o a p s ă şi
revenirea, alternativ s t â n g a — d r e a p t a ; î n d o i r e a t r u n ­
chiului lateral cu î n t i n d e r e a unui b r a ţ lateral, de 3 ori
alternativ în 8 timpi : Î N C E P E Ţ I !

M Â I N I PE CREŞTET D E P Ă R T A T P R I N SĂRITURA :
L U A T ! ACORD A L T E R N A T I V PE COAPSA, APOI Î N ­
DOIREA TRUNCHIULUI CU DUCEREA U N U I BRAŢ
L A T E R A L D E 2 O R I : Î N C E P E Ţ I ! 1, 2, 3 7—8 ( d e 3 ori)
1, 2, 3 7 — S T A I ! Pe loc : R E P A U S !

B ă t a i a p a l m e l o r cu a p l e c a r e a trunchiului; l e g ă n a r e a b r a ­
ţelor î n a i n t e şi înapoi cu tensiunea t r u n c h i u l u i ; î n ­
d r e p t a r e a trunchiului cu d u c e r e a b r a ţ e l o r în sus ; co­
b o r â r e a încet a braţelor de 4 ori în 8 timpi: Î N C E P E Ţ I !

D R E P T ! B Ă T A I A P A L M E L O R ŞI L E G Ă N A R E A B R A Ţ E ­
LOR, APOI T E N S I U N E A T R U N C H I U L U I , D E 4 O R I :
Î N C E P E Ţ I ! 1, 2 8 ( d e 2 ori) 1, 2.... 7 — S T A I !
 ,DE STRAJĂ"

p e n t r u 8 I u n i e 1937
comanda prescurtată

S ă r i t u r a ca m i n g e a cu sprijinirea u n u i vârf l a t e r a l ; d u ­
cerea braţelor în sus, îndoirea trunchiului cu f l u t u r a ­
rea p a l m e l o r de 4 ori în 8 timpi : Î N C E P E Ţ I !

SĂRITURA CA MINGEA CU ÎNDOIREA TRUNCHIULUI

ŞI F L U T U R A R E A P A L M E L O R , D E 3 O R I : Î N C E P E Ţ I !
1, 2 8 (de 2 o r i ) , 1, 2 . . . 7 — S T A I !

Pe g e n u n c h i : U N U ! Cruce ( e ) pe călcâie şezând : D O I !

Arc mic şi revenirea, de d o u ă ori, semirotarea braţelor
prin f a ţ ă sus cu p r i n d e r e a încheieturilor şi ridicarea de
pe călcâie; tensiunea braţelor înapoi şi revenirea, de 4
ori în 8 timpi: Î N C E P E Ţ I !

PE G E N U N C H I : U N U ! CRUCE (e) PE CĂLCÂIE Ş E Z A N D :

DOI! A R C M I C Î N A P O I ŞI R E V E N I R E A : D U C E R E A
B R A Ţ E L O R S U S C U A P U C A R E A Î N C H E I E T U R I L O R ŞI
' R I D I C A R E A DE PE CĂLCÂIE, T E N S I U N E ŞI R E V E N I ­
R E A , D E 4 O R I : Î N C E P E Ţ I ! 1, 2.... 8 (de 3 ori) 1, 2 7—
STAI G H E M U I T : L U A T ! DREPŢI! PE L O C : REPAUS!

î n d o i r e a braţelor la u m ă r cu ducerea u n u i picior î n a p o i

vârf sprijinit; cruce ( c ) cu îndoirea g e n u n c h i u l u i din
f a ţ ă şi întinderea piciorului din spate înapoi, a p l e c a r e a
trunchiului cu l e g ă n a r e a b r a ţ e l o r înainte şi revenirea,
de 4 ori alternativ cu fiecare picior, în 8 timpi: Î N C E ­
PEŢI !

DREPŢI ! ÎNDOIT VÂRF SPRIJINIT ÎNAPOI, ÎNTINDE­

REA U N U I PICIOR ÎNAPOI, APLECAREA T R U N C H I U ­
L U I Ş I R E V E N I R E A , D E 4 O R Ţ : Î N C E P E Ţ I ! 1, 2.... 8
(de 3 o r i ) , 1, 2 7 — STAI !

A p l e c a r e a trunchiului cu l e g ă n a r e a braţelor de aceiaşi

parte ; î n d r e p t a r e a spatelui cu l e g ă n a r e a braţelor î n a ­
inte şi înapoi, de 2 ori în 8 timpi : Î N C E P E Ţ I !

APLECAREA TRUNCHIULUI CU LEGĂNAREA BRAŢE­

L O R D E 2 ori : Î N C E P E Ţ I : 1, 2.... 8, 1, 2 7 — STAI !

BRAŢELE OBLIC I N SUS, V Â R F SPRIJINIT LATERAL,

A C O R D D E D O U Ă O R I ŞI R E V E N I R E A . D E 4 O R I :
ÎNCEPEŢI! 1 2 8 (de 3 o r i ) , 1, 2 7 — STAI !
 Spicuiri din proectul de regulament
pentru organizarea şi funcţionarea Falangei Străjerilor şi Străjerelor

DISPOZIŢIUNI GENERALE: este c h e m a t ă să activeze — sat, oraş —

mediu şicolar, agricol sau industrial, iar
. . A r t . I . — P e n t r u asigurarea unităţii de
p e n t r u s t r ă j e r i a f e t e l o r se v a a v e a î n ve­
acţiune şi d e conducere a tineretului, se
dere specificul spiritului femenin, pregă-
înfiinţează pe ziua de 24 Ianuarie 1937
tindu-se viitoarele cetăţene care să-şi
pe b a z a L e g e i O . E . T . R . p u b l i c a t ă î n M o ­
poată îndeplini cu mândrie şi demnitate
nitorul O f i c i a l N r . 10 din 9 Mai 1936,
misiunea de r o m â n c ă ca viitoare soţie şi
Falanga Străjerilor, pentru tinerii dela
mamă, legată d e p ă m â n t u l şi d e c a s a ei.
7—18 ani ,şi Falanga Străjerelor pentru
t i n e r e l e d e l a 7—21 ani. ORGANIZAREA
A r t . 2. — A c e s t e d o u ă F a l a n g e s u n t cele
COMANDAMENTELOR FALANGEI :
două m a r i unităţi din Marea Falangă a
Strajei Ţării, condusă d e M . S. R e g e l e — . . A r t . 9.— F i e c a r e F a l a n g ă d e S t r ă j e r i ( e )
Marele S t r ă j e r , şi rezultă din contopirea este c o n d u s ă şi a d m i n i s t r t ă d e u n C o m a n ­
(fuzionarea) Cercetăşiei României şi a dament conform schemei alăturate, com­
Străjeriei. pus din :

A r t . 3. — T i n e r e t u l ş c o l a r n u p o a t e face 1. C o m a n d a n t u l F a l a n g e i .
parte din nici o a l t ă organizaţiiune, decât 2. A j u t o r C o m a n d a n t al Falangei.
din aceste d o u ă Falange. 3. B i r o u l A d j u t a n t u r e i .
4. D i r e c ţ i a î n d r u m ă r i i c u S e r v i c i i l e S t r ă -
S C O P U L : jereşti, cercetăşeşti, biroul religios sani­
tar, etc.
Art. 6. — Străjeria urmăreşte desvol-
5. S e r v i c i u l Administrativ.
t a r e a , î n tinerii d e a m b e l e s e x e , a t u t u r o r
6. S e r v . P e r s o n a l u l u i şi Statisticei.
însuşirilor care desăvârşesc pe adevăratul
7. S e r v i c i u l P r o p a g a n d e i şi Presei.
străjer. B u n patriot, crescut în simţul de
j e r t f ă p e n t r u Ţ a r ă , N e a m şi R e g e — spre UNITĂŢILE :
a f a c e d i n el u n b u n r o m â n şi o b u n ă r o ­
A r t . 10. — U n i t ă ţ i l e F a l a n g e l o r p o r n i n d
mâncă în spiritul tradiţional, dinastic şi
d e l a c e l u l a c e a m a i m i c ă c a r e este c u i b u l
religios al n e a m u l u i nostru.
şi m e r g â n d p â n ă l a C o m a n d a m e n t u l s u p e ­
In această o p e r ă ea se v a s l u j i d e t o a t e
rior, s u n t u r m ă t o a r e l e :
mijloacele morale, cu concursul tuturor
— C u i b u l — condus de şeful de cuib.
f a c t o r i l o r c u p r e g ă t i r e şi r ă s p u n d e r e , z
— G r u p a — condusă de C o m a n d a n t u l d e
S t r ă j e r i a v a c ă u t a să desvolte s e n t i m e n ­
grupă.
tul d e m n i t ă ţ i i şi al o n o a r e ! — să f a c ă e-
— C e n t u r i a — c o n d u s ă de C o m a n d a n ­
duicaţia personalităţii, trezind şi desfvol- tul de centurie.
tând spiritul de iniţiativă, curajul, disci­ — Stolul — condus de C o m a n d a n t u l d e
p l i n a , a l t r u i s m u l , î n d e m â n a r e a fizică, gus­ stol.
t u l p e n t r u f r u m o s şi b i n e , c o n ş t i i n ţ a m u t i ­ — Cohorta străjereaseă — condusă de
cei şi a d a t o r i e i , v a î n t ă r i t r u p u l şi sufle­ C o m a n d a n t u l cohortei.
tul străjerilor, pragătimdu-1 pentru orice — Legiunea străjereaseă — condusă de
Comandantul Legiunei.
î m p r e j u r ă r i ale vieţii.
— Ţinutul — condus de Comandantul
In u r m ă r i r e a acestui scop se va lucra
de Ţinut.
ţinând seamă de nevoile naţionale şi so­ — F a l a n g a — condusă de C o m a n d a n t u l
c i a l e a l e Ţ ă r i i n o a s t r e şi d e m e d i u l î n c a r e Falangei.
 Sfaturi
Gospodinele cari n'au un cântar mic a-
c a s ă t r e b u i e s ă ştie u r m ă t o a r e l e l u c r u r i ,
p e n t r u a reuşi reţetele c ă p ă t a t e :
C o n ţ i n u t u l l u n e i l i n g u r i d e s u p ă : 20 g r .
s i r o p s a u z a h ă r tos ; 15 g r . d e l i c h i d s a u
s a r e d e b u c ă t ă r i e ; 10 g r a m e d e f ă i n ă ; 30
gr. de orez.
C o n ţ i n u t u l u n e i l i n g u r i ţ e : 13 g r . d e si­
rop ; 10 g r . d e a p ă .
CUM SE P Ă S T R E A Z Ă T R A N D A F I R I I
PÂNĂ'N IARNĂ
P u n e ţ i s a r e î n c u p t o r , p e n t r u a o usca.
L u a ţ i u n b o r c a n d e g r e s i e şi î n t i n d e ţ i u n
strat din această sare pe f u n d u l b o r c a n u ­
lui. D e a s u p r a p u n e ţ i u n s t r a t d e b o b o c i
d e t r a n d a f i r , a p o i u n r â n d de s a r e şi a ş a
m a i d e p a r t e p â n ă se u m p l e v a s u l .
S f â r ş i ţ i p r i n t r ' u n s t r a t d e s a r e şi a s t u ­
paţi bine borcanul. I n iarnă, nu aveţi decât
s ă s c o a t e ţ i b o b o c i i , s ă le î m p r o s p ă t a ţ i c o ­
zile şi s ă - i p u n e ţ i în v a s e c u a p ă , p e n t r u
a-i vedea înflorind.
* d a l e t ă i a t e , 125 g r . d e c i o c o l a t ă , 60 g r .
P e n t r u a e x t r a g e p a r f u m u l din flori, t o -
c a ţ i - l e m ă r u n t , a l e g â n d u - l e p r o a s p e t e , şi
l ă s a ţ i - l e s ă m a c e r e z e î n alcool, s a u şi m a i
bine în axonj — la o t e m p e r a t u r ă scăzu­
tă. A x o n j u l a b s o a r b e p a r f u m u l p e care-1
r e d ă t r a t â n d u - s e p a s t a c a r e se f o r m e a z ă
cu a l c o o l d e 95 g r . P a r f u m u l t r e c e d i n
axong î n a l c o o l , ifără s ă s e d e n a t u r e z e .
practice
INTRODUCEREA CIOCOLATEI
ÎN EUROPA
Ciocolata a fost a d u s ă d i n Mexic î n E u ­
r o p a î n 1524, d e c ă t r e s p a n i o l i . I n F r a n ţ a
p ă t r u n d e a b i a î n 1640 r e c o m a n d a t ă d e
nişte c ă l u g ă r i spanioli — arhiepiscopului
d e L y o n — A l p h o n i s e L o u i s d u PlessiS — c a
un b u n medicament pentru boala lui de
splină.
C i o c o l a t a o r i g i n a r ă d i n M e x i c e r a u n fel
db a m e s t e c , n u p r e a a t r ă g ă t o r cu c a c a o
p r ă j i t ă şi m ă l a i şi c o l o r a t ă c u o m a t e r i e
extrasă dintr'un pom. Spaniolii au p r e ­
schimbat compoziţia ciocolatei, scoţând
m ă l a i u l şi m a t e r i a c o l o r a n t ă şi î n l o c u i n -
d u - l e c u z a h ă r , v a n i l i e şi c h i a r a r o m a t e
din A s i a .
*
I a t ă a c u m r e ţ e t a u n e i p r ă j i t u r i simiple
cu ciocolata delicioasă care există î n zilele
n o a s t r e , n u cu a c e i a d i n s e o o l i i trecuţi.
L u a ţ i 125 g r . d e z a h ă r , 125 g r . d e m i g ­
f ă i n ă şi p a t r u a l b u ş u r i d e o u ă , f ă c u t e s p u ­
m ă . T o p i ţ i c i o c o l a t a în f o a r t e p u ţ i n ă a p ă
d u p ă ce aţi t r a n s f o r m a t - o într'o p a s t ă p e
u n foc s l a b ; a d ă o g a ţ i z a h ă r u l tos, m i g d a ­
lele, f ă i n a , şi o u ă l e . A m e s t e c a ţ i b i n e t o t u l ,
u n g e ţ i c u u n t o f o r m ă şi t u r n a ţ i p a s t a .
Puneţi apoi f o r m a î n cuptor, veghind ca
f o c u l s ă n u fie p r e a iute şl v e ţ i o b ţ i n e o
p r ă j i t u r ă gustoasă, dar necostisitoare.
Revista „DE S T R A J A "

Organ oficial al Comandamentului

Falangei Străjerelor

Redacţia şi Administraţia: OLGA COSCO

Strada Boteanu, No. 3. — Bucureşti.

Revista apare l u n a r :-:

Abonamentele pe an 120 lei

TIPOGRAFIA ZIARULUI „ U N I V E R S U L " S. A.

BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23 — 25.