ANUL IV. — No. 188.

— 4 Septem brie 1930,

P E IN S E R A T } (întoarcerea delà muncă)

(F o to B erm an-R ealitatea)
 2 R E A L IT A T E A IL U S T R A T A 4 Septembrie IU

DIN TOATĂ LUMEA

U R M A Ş II F O S T U L U I S U L T A N
A B D U L H AM ID
R M A Ş II tiranului detronat
în 1909, au intentat proces
de m oştenire contra statelor
Italia, Franţa şi Anglia, referindu-se
vârsta fiecă ru ia . C o p iii, ad olescen­ R A Z E L E U L T R A V IO L E T E ŞI V E ­ sus, ca să câştige existenta.Ori
ţ ii şi b ă trânii, sunt s c u tiţi de m u n ­ N IN U L Ş E R P IL O R sunt p rofesori de golf, ori triţori
că, însă îş i p rim e s c şi ei ve n itu l ce la cărţi. Căci şi cei cu averi m oş-
li se cu vin e. N U R M A e x p e rie n ţe lo r făcute la
P op u la ţia insulei vinde fru cte le
şi sem inţele p a lm ie ru lu i K am bia, o
specie extrem de rară în restul lu­
I
—
in s titu tu l ,,Pasteur“ d in Paris,
s’a constatat, că razele ultra
tenite, nu pot trăi fără muncă.

la posesiunile care au aparţinut fos­
tului sultan şi care au fost în stră i­
nate de aceste ţări. E i cer o despă­
gubire de 75 m ilioan e dolari. (Cam
vreo 12.000.000.000 le i).
H IN D E N B U R G PE E C R AN
y ‘V R E Ş E D IN Ţ E L E H in d en b u rg
Jkj a p r im it să film eze. I'otuş
n ’a v o it să pozeze m a i m ult
de două m in u te. Când secretarul
său i-a atras atenţia că făgăduise
zece m in u te, H in d en b u rg, a admis
să se con tin u e film a rea , până la
im p lin ire a te rm e n u lu i acordat.
Ş i când ne gând im că atâţia a lţii
ar f i gata să plătiască bani buni,
num ai să fie film a ţi !
UN NO U H O T E L C AR E -ŞI A S I­
GURĂ C L IE N Ţ II
H H H H N U L din m arile hoteluri ale
D etroit-lui (S tatele-U n ite) a
în ch eiat un contract cu ca
societate de asigurare ,prin care-şi
asigură clien ţii, în tim pul cât stau
în hotel şi 48 ore după plecarea
lor, contra focului, furtului, piea--
d e r ii v ie ţii, sau a in cap acităţii de
lucru.
Pentru caz de m oarte, societăţile
v o r plăti o sumă globală de 5000 do-
lar.i, apoi câte 25 d olari pe săptă­
mână fa m ilie i decedatului. Asigu ­
rarea intră în vigo a re din .momen­
tul în care clientul a fost în scris în
registrele hotelului.
D IS C U R S U L FU N E B R U A L U N U I
M ORT
■ ■ ■ p ţ N a m erica n m u rin d la Paris,
cadavrul i-a fost ars la cre-
m a toriu , c o n fo rm d o rin ţe i
exp rim a tă p r in testament. Rudele şi
p r ite n ii au rămas s u rp rin şi, în tim p
ce asistau la in cin e ra re , auzind gla­
sul m o rtu lu i. A m e rica n u l îşi fixase
d iscursul fu n eb ru pe o placă de pa­
tefon cu câteva lu n i în ainte. V o rb i­
rea lu i sfârşia astfel: „ Aşadar m o r
şi răm ân o rig in a l până d in c o lo de
m o rm â n t“ .
m ii, şi foa rte a m bund enlă aci. „ Gu­
v e rn u l’” insulei, p rim eşte co m e n z i
p rin b iro u l c o m e rcia l d in Sidney,
ia r ve n itu l se îm pa rte în tre lo c u i­
to ri.
violete m ăresc puterea ve n in u lu i
ş e rp ilo r. Iată cum cre d in ţa p o p o ru ­
lui, că ş e rp ii de câ m pie sunt m ai
v en in oşi decât c e i de pădure, se a-
devereşte. I n t r ’adevăr ş e rp ii clin
câ m p ii, sunt m ai m u lt tim p expuşi
B A N C N O T E L E FRANCEZE
’ A U retra -, din circulaţii «li
de 100 fr., apoi a incepul»
tragerea celor de 5H, oW«
1000 fr.
V ech ile bilele sunt înlocuiţi n
altele n ou i. E interesant săs<iii
ce se întâm plă cu cele retrăit,i
ard? N u. Vechile bancnote nil
tratate cu acizi, cari tfescomji
c o m p le c t fib re le şi le prefac înlri
pastă, d in care se fabrică pipni
M O D IF IC A R E A ALFABETUL!
RUS
i U P Ă eroica hotărârea.,
E—
)) Kem al Paşa, marele ret«-
m ator, de a înlocui allaia
tul turcesc cu cel latin, dupiti
germ an ii au început să-şi tipare»
că literatura cu ajutorul alfabft
lui latin, iată că Sovietele reiuii
la scrierea lo r veche.
Fatal v o r urma Bulgarii, Sai
şi poate ch iar Grecii, lată unm au
pas, spre internaţionalizare! |
U R M A Ş II TRUPELOR LUIi
L E X A N D R U CEL MARE
¡A V Â N T U L etnolog Dr. lan-
I) slav, a dat unui ziar
zesc un iuterview, in«
p re tin d e că ar fi descoperit, .st
dia o p opulaţie, care ar dem
d in tru pele lui Alexandru k
don. Se ştie că marele cuceri!1'
trecu t în In d ia prin anul 32ii
Ch. Ajungând la Hyaspes, .'ori
te n u m ită azi Jelunx, bate şi ii»
z o n ie r pe Porus, regele indian,
p o i înaintează până la Garruj
unde tru pele lu i extenuate, re/i'
să m a i con tin u e drumul.
A lexa n d ru fu nevoit să «rit
retragerea şi a pornit-o pe apari
lu i Jelum , cu o parte din Irupt,
tim p ce restul armatei, se relri|
pe ţă rm u ri. Se bănueşte ci om
d in tre soldaţi, au dezertat ini»
tim p şi au colonizat ţinutul. U
Jaroslav crede că a găsit în pş
laţia M aria, pe descendenţii sote
ţi ia r d ezertori.

S O C IE T A T E A B IB L IC Ă “
U N O S C U TA societate ce-şi are
Q sediul în A n g lia şi atâtea su­
cursale în alte ţări, îşi ser­
bează 125 ani dela în fiin ţa re.
In anul 1805, când s’au pus ba­
zele acestei societăţi, b ib lia a fost
editată în 72 de lim bi. A zi biblia
apare în 623 lim b i şi dialecte, fiin d
tipărită în 60 felu ri de caractere.
In cei 125 de ani de existenţă so­
cietatea a vândut 385.828.225 b i­
blii. Z iln ic se vân d azi 12.000 exem ­
plare. Cea m ai bună clientă, a fost
H A V A R IA INTEZICE DANSUL
La negustorul de antichităţi URŞILOR
Când un cetăţean îm p lin eşte 21 ra zelor ultra vio le te şi este d eci
U V K R N U L Bavarez a pi
Q cat un decret prin care»
ani, i se dau 25 de p u n cte de p a r­ p ro b a b il, că sub in flu e n ţa razelor terzice dansul urşilor.li
tic ip a re în acest co m e rţ naţional. solure, ven in u l lo r e m a i p u te rn ic. b lâ n zito rii de urşi nu mai aum
La vârsta de 31 de ani, el p rim eşte, să umble din localitate ’n local
în că 25 puncte. F ieca re p u n ct a- CE C R E D E O A M E R IC A N Ă tate, chinuind bietele animale.
duce 10 d o la ri anual. U n m in o r D E S PR E CĂM IN D ecretul pom enit mai sus, (pi
până la 21 ani, prim eşte 5 p u n c te . ne că dansul con,stitue o gram
Culegerea fru c te lo r şi sem in ţelor N T R E B A T Ă dacă ar voi să aibă tin gere a sănătăţii urşilor şi cala
p a lm ie ru lu i K am bia, are lo c o sin ­
gură dată pe an şi durează exact o
lună.
Î o căsă a ei, o am ericană răs- altfel n im en i nu se anai interna
de:
—- „Casă? La ce bun? N ’ aş şti
ză de acest spectacol.

G erm ania, care a cuanpărat 157.000
exem plare. Urm ează apoi C eh oslo­
vacia, Austria şi U ngaria.
O IN S U L Ă ... P A R A D IS
A 300 m ile de N ew -S ou th -
W alles d in Australia, se ti­
flă insula n u m ită L ord -H a w .
L o c u ito r ii acestei insule, 120 de
suflete (im ig ra ţia pe insulă e in ­
terzisă ) trăesc în cea m a i m in u n a ­
tă clim ă d in lum e. N u cunosc f r i ­
gul. n ic i căldura. E i lucrează nu­
m ai o lună pe an, ia r restul tim ­
p u lu i p rim e s c rod u l m u n c ii lo r, un
ven it sta b ilit din a in te, s o co tit după
S in gu ra n e fe ric ire a lo c u ito r ilo r , ce să fac cu ea. M’ am născut în- P R O P R IE T Ă Ţ IL E LUI CONFl
este plictisea la . 11 lu n i pe an n ’au tr’un spital, am fost crescută fca- 'CIUS
n im ic de făcut. tr’un pension, m i s’ a făcut curte N C H IN A , ţara tradiţiilor, pa
F U R N IC IL E A L B E
în tr’un autom obil, m ’am m ăritat
în tr’o biserică, luăm masa la res­ I
p rie tă ţile lui Confucim,m
le în ţelep t, au rămas netlin
taurant, ne p etrecem dim ineaţa pe până azi. Casa în care a locuiţii
■JSN IN S U L E L E F ilip in e , stat .re- terenul de g o lf, după am iezile a- ce a în p ă rţit atâta lumină, ni
publican, cu capitala M anilla, plecaţi deasupra m eselor de b rid ­ xistă şi azi.
fu rn icile albe cu arip i, cari ge şi sea-ile la d an cin g sau cin em a­ N o u l guvern a tor din Amili
sunt foarte numeroase, au pătruns tograf. A vem n evoie cel mult de un însă, intenţionează să con/iştiI
în tezaurul public, şi au distrus ro- garaj .şi o odaie de d orm it deasu­ rea rămasă d in lală ’n fiu un
zând, b ilete de bancă în valoare pra. lo r. AI 77-lea descendent iuIii
de câteva m ilioa n e pesos. D ire c ­ Când o să m or, sper că vo iu fi d irectă , Kung-Teh-Chang, apui
ţiunea tezaurului, a fost silită să ia înm orm ântată de o în trep rin d ere lat îm p o triv a acestei încercări.
serioase măsuri de pază, şi să o r­ de pom pe fu n eb re!” Ju d ecă toru l Wu, un legistâU
done retip ărirea b an cn otelor dis­ în treb a rea este, când m uncesc a refuzat să confişte averea liih
truse. aceşti oam eni, soţul şi soţia de mai dat dem isia.
 ISeptembrie 1930 R E A L I T A T E A IL U S T R A T Ă

m i/ A

F o to g ra fiile noastre re p re ­
zin tă două scene ca ra cteris­
tice bancare, m a i cu seamă
pen tru A m e rica , ţara tu tu ro r
b o g ă ţiilo r şi a fă ră d e le g ilo r.
Sus în dreapta, d ou i p o liţiş ti
a m erica n i, tra n sportâ n d un
stoc de bani, d ela m on etă rie
ta una din bănci, sunt atenţi
în perm anenţă, cu ca ra bin a
şi re v o lv e ru l la o ch iu .
L a stânga, vedem in tra rea
în tr ’un tezaur bancar ame­
rica n , a că re i uşe ex te rio a ră
singură, cântăreşte 45 tone şi
e lucrată d in cel m a i solid
oţel. Odată cu în ch id e re a ei,
tezaurul se um ple cu gaze as­
fix ia n te , care nu se retrag
decât odată cu o nouă des­
ch id e re a m eca n ism elor.

u şilor, n ecesită mai m u lt de d ou ăzeci de m inute şi după fieca re v izită se schim ­

BANTCA a sărit în aer la C hicago, alia a fost spartă la Berlin... bă aranjam entul. Dela cabina aceasta şi până la tezaur ,casierul parcurge un
O Patru paznici au fost asasinaţi la N e w -Y o rk , un transport cu loa r ascuns, a că rei in trare, mascată în p eretele u n iform , nu se deschide
de bancnote a căzut pradă b a n d iiţlo r la L o s A n geles!...
Şi lista atentatelor p rovocate de ispita aurului, e nesfârşită. Ii
de^ât tot odată cu fix a rea m ecanism elor...
Ajuns în faţa uşii p rin c ip a le a tezaurului, care poate f i de d ife r ite form e,
tiiin! aproaipe zilnic continuarea, sub d iverse aspecte, p rin coloa- d ar care nu va cântări n iciod ată m a i puţin de 20— 30 de tone, e su ficientă ră­
!xlt gazetelor. sucirea unei chei de m ărim ea unui ch ib rit, ca uriaşul b lo c de oţel să se dea
| te poate fi mai elocven t pentru tentaţia ce-o exercită banul înlături, în m od automat. în c ă o poartă sau două de gratii, — fieca re cu secre­
Hipra omului decât răbdarea şi perseverenţa a celor in d iv iz i, cari tul ei, — şi com orile sunt în puterea omului...
»muncit luni întregi la o galerie subterană, ca să se introdu că în
tezaurul celei mai păzite băn ci din B erlin ? (D resd n er B a n k ).
Sau exemplul acelui b an dit din C h icago, care a in trat şi a ră ­
mas, timp de câţiva ani, fu n cţion a r la o bancă, până când i s’au
Lncredinfat secretele tezaurului?...
Inacea încăpere solidă cu aspect de b ib lio te c ă de oţel, unde fie ­
carecarte e o casetă, un,de fie c a re casetă con ţin e o com oară, unde
fiecare comoară are o încuetoare şi unde fie c a re înouetoare p r e ­
cita un secret, bandiţii odată introduşi sunt ca la ei acasă.
De necrezut şi totuş adevărat. S pecialitatea pe care o au spărgă­
torii, ca să afle secretele caselor de bani, nu poaite fi întrecută n ici
d: cei mai rutinaţi fabricanţi.
S’auvăzut cazuri, când s’ a pierd u t cheia dela o casetă şi n im eni
ia fost in stare s’o deschidă, până cân d nu s’ a făcut apel la un
I spărgător de meserie. Şi acesta, după ce a cerut toată garan ţia că
si va fi trădat, a descuiat-o în câteva minute...
Peaceea băncile m ari şi^au construit tezaurele din cel m ai rezis­
tent material.
Adevărate fortăreţe ale aurului, unde însuş casierului, ca să pă­
trundă. ii trebue o jumătate d e oră de calcule şi m anevre...
Observaţi fotografia cabin ei cu butoane, roţi şi m a n ivele m eca­
nice pe care o publicăm !
Ksituată într’un ipunct cu totul opus tezaurului, ■— drumul spre
ea nu-1 cunoaşte decât casierul gen eral — şi totuş fără o p realabilă
trecere pe aici, uşa prin cip ală a în c ă p e rii de oţel, nu se va deschi­
de nimănui.
Punerea la punct a m ecanism ului, care să elib ereze broaştele

Mecanismul pentru deschiderea u n u i tezaur al u nei bă n ci am ericane

 R E A L IT A T E A IL U S T R A T Ă 4 Septembrit IUI

L a ie ş ir e e d e a ju n s să se a p e s e p e un b o to n A m erica e ţara aurului, (arali

a n u m it şi u ş ile se z ă v o r e s c m işc a te de r e s o r t u r i m ân tărilor financiare, a lovita
n e v ă z u te , a ş a cu m d ic t e a z ă m e c a n is m u l c a b in e i, de bur.să şi a marilor îmipnum
c ă r u ia c a s ie r u l a avut g r i ja să-i fix e z e d in a in t e A co lo , ban ii circulă în stocuri»
n o u a fo r m u lă m a g ic ă . portante, mai «m it decât oriunde. ]
C â n d c u lo a r u l a fo st p a r c u r s şi o m u l se află Z iln ic pornesc transporturi deitti 1
ia r ă ş i în a f a r ă de z id u r ile lu i s trâ m te şi u m e d e , de m ilio a n e; fie dela un oraţ y.|
n ic i o vietate nu m a i p o a t e trăi în el, c ă c i a fost tul, fie cu direcţia vreunei i
in u n d a t im e d ia t cu ga z e o tr ă v it o a r e , ga ze c a re europene, sub forma împrumuturi!
n u se v o r re tra g e d e c â t la com anda fu n c ţ io n a ­ externe.
r u lu i în s ă r c in a t cu o n o u ă v iz it ă a t e z a u ru lu i. Cu mult timp înainte, banc
Ia t ă de ce b a n d iţ ii, c u n o s c â n d pe de rost toate sunt puşi în curent cu toate secr
m ă s u r ile ac estea — au re n u n ţa t să m a i p ă t r u n d ă le n ou ilor transporturi şi când i
p e aiseimenea d r u m u r i, g ă s in d m u lt m a i /practi­ p reju rările sunt favorabile, nov
că s ă p a r e a tu n etu lu i sau m in a r e a t e z a u r u lu i cu dau înajpoi dela nimic.
m a t e r ii ex ip lo z ib ile. In p r i m u l caz, s p ă r g ă t o r ii Un atac îndrăzneţ în mijloculn
o d a t ă in t r o d u ş i în c a m e r a de oţel, o p e r e a z ă cu Urnii, fie la ieşirea din bancă,
u ş u r in ţ ă , se c re te le c a s e lo r n e fiin d p e n tru ei drum spre gară sau în tren set i
d e c â t s im p le ju c ă r ii, ia r în ce l d e al d o ile a caz, produce neapărat.
— c e v a m a i r is c a n t — c a ssa t re b u e să fie p r ă ­ N u m e ro a s e le a te n ta te dc cale li
da tă , în m o m e n t u l z ă p ă c e lii p r o d u s e de e x p lo z ie . r a t ă d e s p r e c a r e c itim deseori ţ
z i a r e , n ’a u a l t s c o p decât prăds
v a g o n u l u i o u î n c ă r c ă t u r a preţioa.
Să nu vă închipuiţi totuş, căsl
curite de bani circulă acolo înv.
soartei. Dela împachetarea lor im
tomcKbile blindate şi până la î
la destinaţie, o gardă de poli)
înarm aţi până în dinţi, cu reva
rele v e c in ie în poziţie de t
supraveghiază cea mai midi
din jur şi sunt gata să trajjă II
m ilă în individu l care s’ar ajpropi
prea mult.
Atât că bandiţii americani s
oam eni ingenioşi... Au doveditot]
dată în plus, mai zilele trecuteci
în Ioc să atace „caravana“ - ! «
zic ei — au pândit drumul pollftjj
lor, cari se îndreptau spre o t
cu misiunea de a însoţi delalil
A ngeles până la New-York, unIrciJ
port de cin ci milioane dolari (cim|
opt sute m ilioane lei), şi i-an
festrat, unul câte unul, în
sigure. După aceea s’au
în hainele lor, le-au luat
ţiile şi autorizaţia misiunii şi s
prezentat astfel la bancă, undei
s’ aii în credin ţat bancnotele...
Substituirea nu s’a aflat decât«
Sus pu tem vedea cu câtă m ig a lă se des­ ra târziu, când unul dintre veri
ch id e un tezaur bancar, ia r în d r e a p t a , Iii poliţişti reuşise să scape jitii
do u i p o lic e m a n i a m erica n i, p ă zin d un — fireşte —- cele cinci milioanei
tra n sport m onetar. vuseseră tot timpul să ajungi kf
destinaţie necunoscută. J.||

C i o d A p u l DE

mon A
Aiuour
4 DM a va ţe/dckcm ^edruÂ
CEL MAI FIN A u Ă jrw icyu A d u ih fe d u d .
CEL MAI ELEGANT
CEL MAI OUUABIL Bromural * K n o ll» sunt cel mai
T a b le te le
răspândit calmant al nervilor şi somnifer
din lume. Preparatul s’a dovedit eficace în
milioane de caşuri şi se prescrie zilnic
de mii de m edici. îşi manifestă efectul său
miraculos chiar numai după 20 minute.
C om plect inofensiv, luat şi pe timp mai
Doctor JEAN SEGAL VOPSIRI DE PĂR îndelungat. Se găseşt*» în Farmacii în tu­
Specializat h Paris «K O M O L» există în 18 nuanţe naturale.
Cu aceasta puteţi văpsi părul cărunt, buri cu câte 20 şi 10 tablete. — Fabricaţia
Soli de Femei - Mamoş cu cea mai mare siguranţă în 15 mi­ K N O LL A.-G ., Ludwigshafen pe Rin (Germania)
Traiamentu! radical al scurgerilor şi nute în culoare originală.
înflamaţiunilor prin Electrotherapie C e re ţ i „ K O M O L “ la C o a f o r u l D v .
Se trimite la cerere franco prospect
S t r . G - r a l L a h o v a r i 12 (GrădinaIcoanei)
Consuit. 3 - 6 Telef. 228-22
gratuit la Reprezentanta Generală
O r a d i a M a r e , S tr D e la v r a n c e a 28 Citifi „LECTURA“ F,oaM
Literaturilor
 iSiptembrie 1930
MO AGHA, considerat astăzi ca cel mai bă­
2 trân om din lume, s’a născut în Curdistan
in anul 1774. De m ic, a fost adus la Con-
popol unde începu m eseria de hamal la va-
pporlului, meserie pe care şi-o păstră până la
p de 130 de ani. Tot tim pul, ch iar după 120
Bani, el continua să transporte ziln ic sute de
•grame pe umerii săi. Când îm p lin i 130 de
Bun mai putu lucra şi în urma cererei lui fu
Rija! ca portar la Prefectura P o liţie i.
■ irt o memorie excelentă şi-şi aduce am inte
■ nenimente istorice care s’au petrecut acum
■ re». In decursul vieţei sale, au dom nit 13
■bai in Turcia, dintre cari adm iră cel mai
v m ; r CUZDAN1
M pe „Sultanul R epublican“ după cum nu-
iţite el pe Mustafa Kemal. A fost de două ori
baudienjă la el şi-i adm iră toate refo rm ele în
pide una: Zaro Agha nu e de acord cu liber-
»a p? care acest „sultan“ o acordă fem eilor. In
litinţa asta bătrânul turc are m entalitatea epo-
Bsale: femeia trebuie ţinută în casă; spectaco-
|pe care-1 oferă turcoaicele imoderne, cu părul
B şi rochia scurtă, în plin ă stradă, i se pare
mruşinos şi degradant.
t supravieţuit 10 din cele 11 soţii ale sale. De-
raienea cu excepţia unei singure fete, ac-
Bimente In vârstă de 64 de ani, — şi pe cei 28
fii ai săi.
hainte vreme a călătorit mult, nu nu­
li in Turcia dar şi în străinătate. F iin d
lima tovarăşii săi de drum î l părăsiră şi ră­
ii fără mijloace. Atunci se adresă P a p ei, ca-
Mdădu bani de drum. A m âncat întotdeauna
Itfe puţină carne iar acum se hrăneşte exclu-
ircuzarzavaturi, fructe şi yoghurt. N ’ are un fir
ir In cap şi'ultimul său dinte l-a pierdut cu-
nddupă prăbuşirea lui N apoleon al III-lea.
Panăacum o Jună, el era p ortar la Prefectu ră,
ide străinii veniau special ca să-l vadă. In tr’o
insă, cu caravanele de turişti ce circulau tot
isl, sosi un impresar am erican d orn ic de-a deş­
iri o curiozitate interesantă, pentru a o duce
America, Imediat cum auzi de Z aro Agha, el
P e n tru h i g i e n a in tim ă a fe m e ii
R em ediu l p a rfu m a t şi d esin fecta n t în ta b lette
p e n tru s p ă la tu ri. — în lă tu ră m iro s u l şi s u d o a r e a ,
d e a c e e a e s te in d is p e n s a b il în tim p u l v e r e i.
N evătăm ă tor, — Uşor de in trevu in ţa t,—R ă c o rito r
R E A L I T A T E A IL U S T R A T Ă
Z a ro Agha
în trebat asupra d iferen ţei îintre
anii 1830 şi 1930, el dă urm ătorul
răspuns com petent: „A cu m oam e­
nii trăese ca păsările, mânate de
duhuri rele. Sunt întotdeauna g ro ­
zav de g ră b iţi şi nu au răbdare să
stea n icăeri mult tim p. In 1830
lum ea avea m ult mai multă vrem e,
era răbdătoare şi călătoria încet,
uneori tim p de câteva săptămâni,
spre a ajunge de la un sat la altul.
L e cum păniau toate bine, înainte
de a face ceva. Acum o sută de ani
lumea era şi m ai bogată decât as­
tăzi. A veam aur berech et şi totul
era e ft in ! Cu toate acestea el p re­
feră epoca ac tu ai ă şi vorbeşte cu
entuziasm despre gram ofoane, b i­
ciclete, despre avion şi radio. E
ferm convins că va îm p lin i vârsta
de 175 ani.
St: paşaportul lu i Z a ro A gha; Zaro Agha a .fost îm brăcat în u-
Sus: Z a ro Agha, îm p reu n ă cu una n iform ă de ien icer, cu şalvari, tur­
din n u ro rile .sale, pe a co p e riş u l u- ban vşi un iatagan m are. In această
n u i s g â rie -n o ri d in N e w -Y o rk . îm brăcăm inte el este expus în Lu-
na-Park din N ew -Y o rk .
ceru la Prefectu ră, perm isiu nea de a-1 lua cu el în A- D ar Zara Agha e p rofu n d ne­
m erica. Prefectu ra, ceru avizul rudelor, acestea consim- mulţumit. Mai întâi mu-i învăţat cu
ţiră şi Zaro Agha, cel mai bătrân om din lume plecă acest port şi p referă haina lui din
în A m erica. Curdistan. A p o i nu-i con vin e, la
C ălătoria « ’a făcut în con d iţiu n i bune. Zaro Agha bătrâneţea lui situaţia .de m ăscări-
ciu şi ob iect de curiozitate în bâl-
era omul cel m ai sărbătorit de pe bordul transatlanticu­
lui. La vam a din N e w -Y o rk a început însă alaiul îm ­ ciu, pe care i-a impus-o im presa-
riul.
prejurul lui. D octorul găsindu-1 sănătos, i-a perm is de­
In acest sens a şi scris fa m iliei
barcarea. Unui ziarist care l-a întrebat ce va face cu
sale din C onstantinopol, care s,e
banii pe care-i câştigă acum, i-a răspuns că-i va uti­
spune că va in terven i ,pentru re ­
liza pentru d ivorţu l său, cu a unsprezecea fem ee, cu
în toarcerea lui la Stambul.
care nu trăeşte bine. In N e w -Y o rk aglom eraţia şi va­
carm ul străzilor îl în fricoşă. N ’a vrut n ici să se urce în FR. E LLM .
autom obil şi n ici .să m eargă cu m etropolitanul. A cerut Stambul
să 'fie dus în a p o i în T u rc ia şi abia după multe insis­
tenţe şi prom isiu n i a fost con vin s să urm eze pe im p re ­
sarul său. CEREŢI NUMAI L4M4 OF RAS
Zaro Agha este în soţit la N e w -Y o rk de un anume
R id van Beym un nepot al lui, în vârstă -de 80 de ani.
D atorită im ensei reclam e ce i s’a făcut la N ew -Y o rk ,
el a ajuns foarte popu lar iar p a rtiza n ii regim ului sec,
l-au dat drept exem plu. E i au declarat p rin radio că
omul cel m ai bătrân din lume, Zaro Agha, a ajuns la
această vârstă, pentrueă în viaţa lui n’a băut niciodată
alco o lice şi că din p ricin a acestei tem peranţe va trăi
p rob ab il până la 200 de ani. R e p re ze n ta n t g en era l A . S c h o r ,
Bătrânul este un om bine cunoscut în Statele U nite.
Presa îi consacră a rticole în tregi, cu povestea v ie ţii B u c u re ş ti, s lr T u d o r V la d im i-
lui şi-l con sideră drept cel m ai bătrân om din lume. re s c u N o . 26
OCHELARI
cu sticlele cele mai bune |
se găsesc la Magazinul j
Societatea de Binefacere j
„AMICII ORBILOR" 1
Medic specialist dă con- I
sultaţii la cei ce au nevoie i
î
P A S A S IU L IM O B IL IA R A :
Intrarea prin Calea Victoriei, 48 :
vis-a-vis de Terasa Oteteleşanu :
 R E A L IT A T E A IL U S T R A T A 4 Septembrie IM
)

Colecţia de antichităţi
din comuna Paloş, jud. Târnava-Mare
8 R N partea de Nord-Est a judeţului T ârn ava M are, se află situată
i L comuna fruntaşă Paloş, locuită exclu siv de gosp od ari h arn ici
rom âni, lo c u ito ri pentru cari munca este prim a poruncă din
D ecalog. Localitatea numără 1300 suflete şi se află la o depărtare
de 15 km., de orăşelul Rupea (C o h a lm ), sediul reşedin ţei de plasă.
Comuna Paloş se află ch iar în im ediată vecinatate a Secuim ii,
de care a fost asuprită culturaliceşte, în tendinţa de desnaţiona-
lizare, veacu ri dearândul, lucru care s’a întâm plat dealtfel cu m ajo­
ritatea satelor rom âneşti, a p rop iate d e c o lo n iile ungureşti.
Se ştie de altfel, din trecutul A rdealu lu i, că săcuii au fost cei mai
fan atici naţionalişti unguri, din tre colon işti şi în acest scop, au
fost îm p ro p rie tă riţi înspre gran iţele vech iu lu i regat rom ân, pen­
tru a tăia pe deoparte legătura culturală între rom ân ii lo cu ito ri ai
am belor versante carpatine, iar pe de alta, pentru a zădărn ici ac­
tivitatea v e c h ilo r „g ră n ic e ri” .

Vedem în dreapta, o co le cţie m inunată de cera m ică , reprezentată

p r in vase şi ulcele rom âneşti, ia r jos c o lţu l ico a n e lo r d in co le cţia
de a n tich ită ti d e a -lu i Gh. Cernea.

Cu toată asuprirea con d u cătorilor te d in Paloş şi îm p reju rim i. Ele au o mare valoare. Cu tim pu l întreaga colecţie o va dona fie tu
unguri şi a con ţilor, ( g r o f i), comuna _D. Gh. Cernea intenţionează să e d ific e în com u­ nei Paloş, fie Muzeului Asociaţiunei din Sibiun
Paloş, care a fost iobagă până la 1848, na un local propriu . în care să aranjeze aceste Muzeului N aţional din Bucureşti.
a ştiut să^şi păstreze neştirbită co ­ co lecţii după categorii.
m oara o b ic e iu rilo r strămoşeşti, dati­
nile frum oase, lim ba, portul, poezia
populară şi adm irab ilele doine de pe
m alul Oltului şi Târmavei.
Un tânăr învăţător, Gh. Cernea, o-
rig in a r d in această comună, a ştiut
să pună în valoare virtu ţile şi ca lită ­
ţile satului şi regiu n ei sale, adunând
în două volum e, „strigă tu rile” şi p o e ­
zia populară a locului, — peste 8000
piese, — dar m ai cu seamă s’a ocupat
pasionat de colecţion area ob iectelor
vech i, din care a form at un muzeu
cât se poate de interesant, instalat în
casa părintească din Paloş.
Ac.est muzeu con ţin e:
C eram ică. Aproape 200 de b lid u ri
şi u lcioare vech i, unele de o m are va­
loare.
N u m ism a tică . 300 m onede de ar­
gint, austro-ungare, germ ane, fran ce­
ze, italiene, rom âneşti etc., unele din
ele rarităţi.
400 m onede de nikel şi aramă, câ­
teva datând de pe tim pul rom an ilor
(D iocletia n , M axim ilian , Justiniân
C onstantin).
100 m ed alii din d ife rite ţări.
A rm e : puşti, pistoale, săbii b a io­
nete.
U n elte ca sn ice: Plu gu ri vech i, plos-
ci, candele etc. In stânga p a gin ei, vedem un alt coli ă i
O b iecte bisericeşti. le cţia co m u n e i Paloş. Iată pe o laviţei oiif
O bogată c o le cţie de m in era le. rită, nenum ărate c o m o r i de artă rommrn
C usături şi ţesături naţionale. veche, ia r pe p e re ţi relicve de ceramicii
Icoa n e : 60 icoane pictate pe lem n icoane, m a rto re ale trecu tu lu i românesc ini
şi sticlă. deal.
M o b ilie r ţărănesc: laviţe, cuiere, Sus: casa d -Iu i Gh. Cernea, casă in coreu
scaune, m escioare. instalat m uzeul. In stânga, d. prof. Gii.Cm
C ele m ai m ulte ob iecte sunt aduna­
 1i Septembrie 1930 R E A L I T A T E A IL U S T R A T A

t ) U C V r t U l î A I > f n i K / H

M'AM văzut începutul scenei, cu toate că s’a des-

W fâşurat la mai puţin de doi m etri de m ine. De
altfel, asemenea spectacole, sunt ob icin u ite pe
irizile aglomerate ale Parisului.
Mergeam grăbit pe trotuarul d rept al m a rilo r bule-
arde, intre Monmartre şi D rouot. Să fi fost ora trei
fepâmasă. Terasele erau ca de obiceiu , înţesate de lu­
pt Ajuns în dreptul pasajului Jou ffroy, unde mulţi-
xae întotdeauna maii concentrată, am auzit deodată
polul sec al unei lo vitu ri de pumn, în soţit de acel
h i vag care anunţă că se petrece ceva.
bacei moment, cineva se abătu spre m ine, ca un om
art-ţi pierde instantaneu ech ilibru l.
Văzui un pumn care lo v ia din nou.
Omul care căutase să se sp rijin e de m ine, îl p rim i
iplină fa|ă. Se auzi lovitu ra dură, p rovocată de c o n ­
ului oaselor. Mulţimea se agita cum se agită d eob icei
kastfel de cazuri, avansând cu rioasă şi căutând cu
" ile un poliţist, n evoin d totuşi să p iard ă ceva din
ftctacol.
lrnspectacol demn de toată m ila !
Pumnul unuia dintre com batanţi, se abătuse de două
* asupra celuilalt şi acum în cerca să lovească din
no. Părea însă, că ezită.
Incele din urmă, lăsă mâna în jos, rid ic ă din um eri,
^potrivi pălăria şi m urm ură p rin tre d in ţi :
- Murdar!...
Xupricepeam nimic. M ulţim ea din jurul m eu nu pă-
—» mai lămurită.
< Privii, rând pe rând, pe cei doi
«meni separaţi acum p rin tr’o dis-
“Ttaţă de câţiva metri.
; Cel care ifusese m altratat, î ş i ţin ea
lina dreaptă pe o b r a z u l tu m e fia t
) arunca adversarului său p r i v i r i
fc ură.
\u protestase cu un cuvânt. Nu
ripostase nici cu cel mai m ic gest.
.\aîncercase măcar să atragă publi-
alde partea lui.
Părea abrutizat. Şi ored că, dacă
celălalt ar fi continuat să lovească,
eiar fi Încasat, fără un suspin, până Invalm aseala.
li knock-out.
Xuera, cu toate acestea, n ic i (bă­ — Ce e cu tine? A i aerul c’ai căzut din lună!
trânşi nici firav. Situaţia era de nesuferit. Cu riscul unui com p rom is spu­
Părea să aibă cel mult tre ize c i şi sei:
duci de ani; după aspect, un om b i­ — - M i se pare c’am avut deja plăcerea... să vă...
le hrănit. Fruntea p oliţistu lu i se în creţi, apoi faţa i se ilu/mină.
Dar faptul că nu protesta, nu pro- — Mi-se pare şi m ie!... exclam ă el râzând. A m oarecum
kaoare, că era vinovat? m em oria fizio n o m iilo r... în ţe le g prea bine tulburarea dv...
Pe celălalt nu-1 văzui bine. N ’am E raţi acolo nu e aşa?...
ivut timpul să-l studiez în amănun- N ’ aţi fost d-voastă acela de care m ’am sprijin it?... Am
r. Mi-amintesc nuimai o siluetă în ­ m em orat această cica trice pe care o aveţi la buză in ferio a ră
altă, sportivă, în haine deschise, şi care e foarte caracteristică...
elegante. 0 faţă tânără, en erg ică .... C eila lţi ne p riveau fără să înţeleagă ceva. Şi de data a-
Corecţia terminată, pălăria potri- ceasta văzui un Boucheron jo v ia l, bin e dispus, cu totul altul
lităel lăsă să-i scape câteva cuvin- decât acela, care încasase pum nii în stradă, explicându -le:
k, pe care eu nu le auzii şi se de- — Nu puteţi înţelege, scum pii m ei d om n i! D ar p rieten u l
jârtâ, caşicând nimic nu s’ar fi pe- d-voastră a trăit un m om ent foarte p en ib il când ne-aţi p re­
zentat unul altuia...
Inţelesei din atitudinea cu rioşilor, A p ro b a i din cap. B oucheron continuă:
aplicaţia incidentului; fieca re lan ­ —■ Este poate întâm plarea cea m ai indicată, să p robeze
sacătre victimă priviri rep rob a torii. că p ro fe s ia d e poliţist, nu e ceeace crede publicul... Ascul­
¿neva şopti alături de m in e. P ă lă ria în tre ro tile m a ş in ii taţi!... Gândiţi^vă b in e!... Şi spuneţi-m i dacă aţi fi avut cu­
-Cme ştie ce i-o fi ceru t?!?.. - y rajul să m ergeţi până la capăt...
Scena devenia penibilă. C orecţia fusese adm inistrată rap id şi, cum
„O , nu e vo rb a de curaj fiz ic ! N ’ am înfru ntat revolvere... Şi puţină
riclima nu mai avea nim ic de adăogat, trecă to rii îşi continuară dru-
p ractică a b oxu lu i m ’ a învăţat să încasez cu uşurinţă lo v itu rile de
pumn, ch ia r acelea date de un găligan bin e hrănit...
Omul care primise lo v itu rile , îşi p ierdu se bastonul şi pălăria. Fu­
sese desigur cumplit ameţit, căci făcea efo rtu ri să-şi m enţină ech ili- „V a am in tiţi desigur de furtul com is acum o lună, în „S im p lo n ” de
către o bandă in tern aţion ală! Un în treg vagon de d orm it fusese spart.
K
Ilsfârşit se restabili. Fără să arunce o p r iv ir e in d ire c ţia agresoru­ Au dispărut b iju terii în valoare de peste un m ilio n de franci.
lui, se aplecă şi-şi luă bastonul. A veam certitu din ea că cel puţin unul dintre hoţi se afla la Paris.
Se îndreptă apoi, către pălăria căzută ceva mai departe, căreia un Am început p rin a supraveghia hotelurile.
ştrengar care asistase la scenă îi dădu o lovitu ră cu p icio ru l, ca unui „In strada D rouot m ’ a in triga t sosirea unui in d iv id suspect, la
balon de foot-ball însoţind gestul cu o înjurătură destul de sem n ifi­ două zile după ifuirt, care-şi în ch iria se o cam eră, îşi depusese acolo va ­
cativă, ca trecătorii să isbucnească în râs. lize le şi plecase anunţând că va lip s i câteva zile.
Atâta tot. Pălăria se afla acum între r o ţile autom obilului... „C u ierele şi va lizele sale erau încuiate. Posesorul avusese fireşte
Victima renunţă să m ai alerge după ea şi se depărtă clătinându-se grija, să ia cheile. N im ic nu-mi perm itea să fo rţe z în cu etorile, căci bă-
pe picioare... nuelile m ele nu se bazau pe ceva precis.
„M ă lim ita i să mă duc in fie c a re zi la portar, al cărui răspuns era
Uitasem cu totul acest in cid en t grotesc, când la vreo opt zile după in variabil...
iceia, intrai într’un restaurant ,unde câţiva p rieten i m ă in vitaseră să — „N u s’ a în apoiat în c ă !” .
Inez im compania inspectorului B oucheron de la P o liţia ju diciară. „C ălătoru l era în regulă. îş i plătise cam era pentru cin cisp rezece
Am ajuns printre u ltim ii. Când mă a p ro p ia i de masă, un om se ri- zile şi se înscrisese în registru arătând h â rtiile necesare iden tităţii.
iică. Simţii că îmi ard ob rajii... Unul d in tre p rie te n ii m e i pronunţă:
„în cepu sem să cred că urm ăresc o pistă falsă. In tr’o zi însă, pe
— Inspectorul Boucheron...
când eşiam d ela hotel, unde v iz ita m ea fusese tot infructuoasă, ca de
Era omul depe m arile b u leva rd e! Nu agresorul, ci celălalt! Cel
obiceiu , ob servai la geam ul unui ibar, situat în faţă, un in d iv id car*'
tare încasase loviturile! Cel care suferise in ju riile publicului şi se de­
părtase fără pălărie !... Am bâlbâit câteva cu vinte va gi de politeţă. Unul părea că supraveghiază intrarea hotelului.
(C o n tin u a re in pagina S)
din prietenii mei mă întrebă :
 8 R E A L I T A T E A IL U S T R A T A 4 Septembrit ¡IX

„A titu d in ea acestuia m i se păru

Atenţiune
Beech-Nut Drops
suspectă. In tra i la rândul uneu în
bar, unde ,cu cel m ai in ocen t aer,
com andai ceva, p o triv in d lu cru ri­
le aşa fe l încât să ies odată cu el.
B oucheron se întoarse spre m i­
1 n l á l u r á B o m b o a n e
la apa tH j

ne. Evitaţi spălatul prii fe l

— L 'a i văzut-! zise el. Dar, fără m i r o w I i r a c o n l o a r e paru lui vostru cu sauflrlup.r
îndoială, n’aţi rem arcat că urechile \u i u v \ u l d m s u c d e intru cât aceasta usucirUluiJ
lui au o form ă ciudată. P a rticu la ri­ păru lu i şi inlesnesţe fomnJ
u d e d e m ătreţei care cauzează clfcJ
tatea aceasta îm i era suficientă, părului.
C a li-fo r n ia
ca să recunosc în el un temut ex-
P E T R O L -u l HAHN, InM
croc intenaţional, cunoscut sub nu­ buinţat zilnic in cantitate micii
m ele José le Jaloux... m enţine capul într’o stateM
„O re în tregi l-am unmărit pas cu ră ţen ie perfectă, il cijr!|lJ
cu pas, d in tr’o cafenea în alta. Am p raf şi înlătură secreţiile «Uf
luat masa la acelaş restaurant şi m â to are fără să usuce rid »
mi-am petrecu t seara la cinem a, păru lui, fortificând-o şi M o l
pe o strapontină vecin ă cu fotoliu l de orice infecţie.
lui. P E T R O L -u l HAHN facepJ
„C ătre m iezu l n op ţii s’a retras m ătăsos ce convine coaiim
în tr’o casă care în ch iria aparta­ P res cris de către corpulmedol
mente m ob ilate, pe rue M ontm ar­ D E VÂNZARE IA : |
tre. Găsii de cu viinţă să mă repeid F a rm a c ii, Droguerii, PirlnJ
la hotel şi să-l întreb pe portar Saloane de Coafat. |
clacări m ai aduce am inte sem nal­
mentele locatarului absent. Mi-a
fost /însă im p o sib il să obţin vre-un
rezultat .dela el... din suc de lămâi,portocale, role
„A fa c e re a era totuş simplă. Jo­
sé p articipase la furtul b iju teriilor,
despre aceasta eram sigur. Partea
lui de câştig se afla în va lizele de
la hotel şi în m om entul când v e n i­
struéuri etc.. H a li ii

P
n e in f la m a b il, miros plk.
se să pună stăpânire pe ea, mă ză­
rise, îm i bănuise calitatea.
„Jocul devenia pasionant. Căci,
st r ui d e g a ja t de orice suta
g r a s ă străina.

dacă aş fi putut sechestra şi r id i­ dau un aspect

ca bagajele, n’ aş f i avut în schim b,
n ici o armă contra banditului, ca­ caraghios
re s’ar fi bucurat înainte de lib e r­
tate. Ca să-l arestez, trebuia să-l
p rin d în flagant d elict.
„A şa c’aim luat decizia de a p er­
tenul galben O
sista în urm ărire. nu este frumos L
„Cu aerul omului, care n’are n i­
m ic de făcut, coboram dim ineaţa
dela hotel, unde-m i închiriasem o
E
cameră, vecin ă cu a lui, şi m e r ­
geam la harul d e peste drum, unde N
îl găsiam regu lat pe om ul meu.
In cele d in urmă, prezenţa mea, T
descare căuta să scape, începu să-]
sgândărească în m od pronunţat. I
După cât constatasem, term inase
şi banii, căci de unde m ai înainte
lua masa la restaurante de lux, de N
astădată intrase în tr’un local m o­
dest, cu preţ fix . A
F iin d con vin s că nu d e ţin proba
palpabilă contra lui, ca să-l pot a- Chiar ce! mai nostim obraz
resta, în tr’o bună zi se năpusti a-
pierde din atracţie când este plin
supra mea, în plin ă stradă, p ro fe ­
rând in ju rii şi acuzaţii, care m ’au cu pistrui sau cu aspectul tenului FABRICA DE
aruncat deodată, în d isgraţia pu­ galben. Fiecare poate fără multă
blicului. osteneală să devie simpatică şi DE FAIANŢĂ
Şi fireşte, şi-a câştigat num aide­ atrăgătoare. C e fe m a i n o u i modell
cât lumea de partea lui.
„ N ’am ripostat şi iată de ce:
Chiar un ten sănătos este un pas
pe scara frumuseţii şi progresu­
VINDE Şl IN RI
„Im e d ia t ce m ’a părăsit în plină Ş o s e a u a M m a i B ravul
stradă, de unde era sigur că nu-1 lui. D e c i: înălbiţi tenul Dv. cu (Bariera Moşilor)
mai pot urma d in cauza pu blicu ­ Uralla.
lui, s’a rep ezit la hotel...
— Şi tu ai rămas cu lo vitu rile., U R A L L A a ju tă
in terven i un prieten al in sp ectoru ­
lui. K e z u l t a t u l f r a g m e n t u l u i d ă un t e n
fi n ş i c a t i f e l a t p lin d e f a r m e c c a r e
» — Ţ e înşeli. Peste cin ci m inu ­ v ă t a c e d o r it ă
te, José avea cătuşele la m âini... II
arestase la ieşire omul dela ascen­ ★
sor, care nu era decât un agent de De găsi! oielutindeni I
p oliţie, postat de m :ne.. In caz c o n tra r, in d ic ă d e p o z ita r
—■ Şi era în tr’ adevăr... Oea“ K ra y e r. T im iş o ^ n
- H oţul din „S im p lo n “ ?... Nu !..
De data aceasta, crezurăm cu
loţii că B oucheron îşi bate jo c de
noi...
— Nu era hoţul, continuă el, ci...
asasinul.
URALLA
— ?!?
— Asasinul hoţului... José le Ja­
loux făcea parte din altă bandă.
Este f o a r t e util D o a m n e lo r
Sesizat, mai înainte decât m ine,
de p rezen ţa hoţului la Paris, Q^a
să consulte specialitatea
urmărit... Şi hoţul nu s’ar m ai f i pentru îngrijirea Seţei la
întors niciodată să-şi ia bagajele,
căci cadavrul lui a fost pescuit z i­
lele trecute, în canalul Saint M ar­ FRIZERIA I. BEER W
tin, purtând urm ele a patruspre­
zece lo vitu ri de cuţit... Calea Moşilor, No. 53. — T o lo fn No. 3 8 1 /8 2 C it iţ i Adevărul Liltf
 (Septembrie 1930 R E A L I T A T E A IL U S T R A T Ă

fo ic M N IL Q P
m DiN INO1if0tiiL£ Dt COM
•\ FAŢA Universităţii din Cluj, pe strada KogSlniceanu, în centrul
|1oraşului, se află o puşcărie de cop ii. De aifară, nu se văd decât zi-
¡■durile galbene, o poartă blin d ată, ca de pension săsesc de dom.ni-
pe, şi firma cu alură şcolărească:
[ „Institutul preventiv de m in o ri” . C rezi la început că e vorba d e un
slilul de instrucţiune şi educaţie, de o şcoală. Dar ide îndată ce baţi
ikpoarta groasă, începi să ai im presia ipuşcăriei. O ferestru ică, un „g h i-
p', se deschide în poartă, şi, dinăuntru, doui ochi te scrutează.
Sue interesant pentru cititor, m ijlocu l prin care aim reuşit să pătrund

— Am ucis.
—- A i ucis? D ar eşti un copil...
— Am ucis d in g elo zie, pe amicul
fem eei ipe care o iubeam . A bia acum
îm i dau seama ce este fem eea; e o p ros­
tie să fi gelos şi o nebunie să ucizi
pe nitnu o fem ee. D ar acum e prea târ­
ziu... Atunci, credeam că dragostea e
totul...
— Iţ i pare rău?... îl întreb.
— Iimi pare foarte rău că am ucis.
La vârsta aceea, dragostea a fo st ca o
v ije lie . M ’a m ustrat conştiinţa. M ’a mus­
trat atât, încât am m ărturisit şi altă
crim ă pe care am (făcut-o.
- A i ifăcut două c rim e ?
Da. T o t din gelozie. In tr ’o zi, s’a
găsit un cadavru în tr’o râpă. S’au făcut

kincinta acestei închisori de c o p ii. In prim a curte, în loc d e pedagogi

pprofesori, m’au întâmpinat gairdieni, şefi-gard ien i şi g re fie ri. A ci sunt
pleurile, — instalate în corp u ri d e case albe — şi atelierele.

UN C A D A V R U , I N T R ’O R A PA ...

i 0 nouă poartă se deschide şi pătrum lem în a doua curte, unde se

Hi, de jur împrejur, d orm itoarele
larcerile.
| Inturte, câţiva co p ii şi adoiles-
#»|i. Sunt deţinuţii. N u n i se p e r ­
iile să-i fotografiem. N u ni s’a dat
aplicaţia acestei o p relişti. C r e d că
uisura aceasta poate să a i b ă d o u ă
wtive: deţinuţii m in o ri isunt îm b r ă -
fiţi ta vai de ei, în h a in e şi c ă m ă şi
jdecite, unii cu ipicio arelc g o a le ;
iii motiv pare a fi că p r in t r e ei se
li copii de o condiţie c e v a .m ai
ani, a căror fotografiere a r d is p lă -
a poale familiilor.
Deşi sunt cu severitate ţin u t la
&u|i de ei, reuşesc să î n d u p le c
m cerberi şi să obţin o m ă r t u r is ir e cercetări, dar nim eni nu şi-a putut în ch ip u i, că un co p il ca
un adolescent d eţin ut. m ine iLa ucis. E ra un om pe care îl iubi a ea... Am sărit asupra
I—Ce ai fătuit? Dece te-au adus lui, în tr ’o noapte, când am d e s c o p e rit că-1 iubia, şi 1-aim înjun­
ghiat cu sete. Am sim ţit apoi o ră co rire a sufletului... D ar de
atunci, numai chin...
— Şi cine e fem eea aceea fatală, pentru care ai ucis doui oa­
m en i? O artistă d e cin em a, o fem ee din lumea m are?
•—- 0 servitoare. Eram s e rv ito ri amândoi... M ’ a înşelat... Era
prim a mea dragoste... De unde să ştiu pe atunci, cum sunt fe ­
meile?...
Trib u n alele pedepsesc pe m in o rii ucigaşi, — fie ch ia r u cigaşi
(C o n tin u a re în pag. 12)

F o to g ra fiile p u b lica te în această pagină, re ­

p rezin tă :
1) T in e r ii d eţin u ţi, scoţând apă pen tru ne­
voile in s titu tu lu i. 2 ) Z id u l a fost spart, ca să
poată f i sărit. 3 ) M in o r ii la p liv itu l ie r b ii din
cu rte, 't) Capela şcoa lei de o rfa n i d in C luj. 5 )
U n c o p il d eţinut în t r ’un in stitu t de c o re cţie .
6 ) C o rid o ru l c e lu le lo r in s titu tu lu i. 1 ) —ei lu ­
crează 200 jugăre...
 10 R E A L I T A T E A IL U S T R A T A 4 Septem briill

O L I M P I A D A m u A

R IB U L răsb oin ic al B on tocilor, care trăeşte

T în nordul m u n ţilor insulei Luzon, s’a
transform at sim ţitor. în că acum 30 and,
când m ai trăiau sub stăpânirea sp an iolilor, erau
cei m a i a p rig i vân ători de capete, şi satele alătu­
rate erau v e c in ic în răsboiu unele cu altele. N u­
mai m ulţum ită d is c ip lin e i introduse de Uniunea
A m ericană, s’ a putut transform a acest p o p o r săl­
batec, în tr’unul s ilito r şi aproape civiliza t.
Ocupaţia ziln ică, la care sunt şi acum ob ligaţi
bărbaţii, este cultura orezului, care este totuş în ­
treruptă, spre a li se da libertatea, pentru practi-

carea jo c u rilo r s p o rtive. Mi-a fost dat sălii

o olim p ia d ă neagră şi am fost profund miri
am biţia ce depuneau, spre a câştiga di«
curse ş i concursuri.
Se găsia întotdeauna unul care voiasi|
nească înaintea semnalului dat de arbitri
această cauză, trebuia să se repete semuV
şase o ri, spre in dign area nespusă a specii
negri. P u ţin ii albi aflaţi prin mulţime, sui
saltaţi cu în trebări. Am depus destulă ■
până când căpetenia, — care se crede ta
im portantă persoană pe o rază de cel puţin
klm., — s’ia docis isă procedeze după rţ
sportului european. Acum sunt cu toţii pţ
punct: niu numai fiin d că -i amuză, dar fiind!
instituit p rem ii în valoare de.... 50 cenţi pi
2 d o la ri. Galanţi m ai suntem!
Program u l este atât de variat, încât foarli
îl p oţi deosebi de acel al olympiadei erei
alergări pe 50 m., trasul frânghiei, arunci!
lancia, sărituri, gim nastică la inele. Aceşti:
m ai au in să o specialitate, — un sport pq
O m onedă de cin ci cenţi, e fixată în vii
nei p ră jin i şi acel care ajunge primul*
însuşeşte banul. B ineînţeles că această te
dă loc de certuri, din cauza că fiecare caii
şi doboare concurentul, care e cu câţiva(
m etri înaintea lui.
Studenţii din O x fo rd practică şi ei aeesls
B ineînţeles însă că la ei decurge intr'm
mult m ai c iv iliz a t. Este însă grozav de ai*
să p riveşti acele tru p ri negre, care in gcate
ajunge p rim ele, se înghesue şi se ceartă.
Dr. KARLII

D reapta: C a m pion u l.

A rb itru l
 1 Septembrie 1930
i sună parcă şi-acum în ure-
vocea minusculă, prinsă de
' care a anunţat la co n ic:
ri a încetat din viaţă la Los
, celebrul actor de cinem a,
Chaney“.
Mirlurisesc c’ara avut o em oţie
folernică. Ştirea căzuse ca iin
Hmet în timpanul u rech ilor
iele....
Amurit Lon Chaney ! Să fie a-
iirârat ?... Parcă tot nu-mi vine
tred!...
Cucâteva zile mai ’nainte, citi-
ia intr’o revistă străină amănun-
* ssunra ultimului film al actoru-
ki „cu o mie de măşti“ . Citisem
părerile lui Chaney asupra cinem a-
ipfului vorbitor, activitatea lui
intensă in studiourile dela H olly-
*ood, proectele pentru v iito r şi
popularitatea de care ajunsese să
«bucure, în toată lumea.
! Era vedeta înălţată la culmea
jloriei, dupăce parcursese acelaş
t a spinos, pe care-1 străbătuse
odinioară şi Rudolph Valentino.
Sici unul dintre actorii de c i­
nema n’a întâmpinat atâtea mi-
itrii. atâtea răutăţi din partea oa-
itnilor, atâta lipsă de concurs,
Lon Chaney in p rim u l său film
Hrbitor, Jos: Lon Chuneij in t r ’un
Imiestl de bătrână.
R E A L IT A T E A IL U S T R A T A 11
L o n Chaney
până la afirm area p rin p ro p riile lui m ijloace...
L on Chaney s’ a născut la C olorad o Springs
în anul 1883. P ă rin ţii lui erau surdo-m uţi şi
trăiau din m ila cunoscuţilor. A stfel că dela cea
m ai fragedă vârstă, m icu l L on a fost n evoit să
muncească spre a-şi câştiga pâinea zilnică...
Mai întâi s’ a angajat să spele vesela unui m ic
restaurant. A p o i, a fost văzut, rând pe rând,
ca: vân zător de ziare, băiat de s erviciu la
vestiare, decorator, grădin ar, m aşinist, sobar,
agent de transporturi al unei com p an ii tea­
trale, figu ran t, corist, dansator şi maestru ma-
q u illeu r.
In calitatea aceasta a reuşit să pătrundă în
studiourile dela H o lly w o o d , ca peste câţiva
ani de efortu ri (p r in 1923) să debuteze în faţa
obiectivu lu i.
Faza debu tu rilor a fost însă chinuitoare p en ­
tru el. T im p de câţiva ani nu i s’ au în c re d in ­
ţat decât figu ra ţii de prim plan sau m ic i r o ­
lu ri episod ice. T o ţi re g is o rii îl descurajau,
sfătuindu-1 să se apuce de altă m eserie de­
oarece — pretextau ei — ■ nu posedă n ici fiz i­
cul şi n ic i talentul pentru cinem atograf.
C haney a perseverat totuş. A perseverat cu
riscul de a m uri de foam e, căci pierzândinşi
tot tim pul cu colin d ă rile pe la d iversele stu­
d iou ri, în căutarea angajam entelor, nu se mai
putea ocupa cu n im ic altceva, care să-i asigu­
re existenţa. Z ile de-arândul se sbătea în ch i­
nurile foam ei, de câteva o ri fiin d ch iar r id i­
cat de pe străzi în nesim ţire.
Chaney avea şi o am biţie in coru p tib ilă : ţinea să
nu in terp reteze decât ro lu ri de com p oziţie grea şi
cum pentru asemenea rolu ri se caută întotdeauna
numai actori cu reputaţie stabilită, era firesc ca re­
g is o rii să-i n eglijeze preten ţiile.
Lansat, în sfârşit şi rid ic a t v ertig in o s la rangul de
mare vedetă, L on Chaney n’a uitat greutăţile prin
care a trecut. E ra cel dintâi personagiu al studiou­
rilo r care încuraja tin erele elem ente, u neori cu bani,
alteori cu sfaturi înţelepte...
In.tr’o zi a observat în tr’un colţ al studioului pe un flăcăiandru care se
căsnea să se m achieze şi nu reuşia să obţină o faţă în con form itate cu ce­
rin ţele regisorului. Tân ăru l era disperat. N im en i nu-i venea în ajutor. A-
tunci Chaney s’ a aprop iat de el şi s’ a o fe rit să-l m achieze... D atorită fa rd u ­
r ilo r corect aplicate de m arele actor, proba de fotogen ie a tânărului a ieşit
im pecabilă. A fost angajat. A z i e vedetă cu renume... Se numeşte G ary
Cooper....
Fără a m ai pom eni de extraod in ara artă de a se m achia, care va ră­
mâne unică în analele cin em atografu lu i şi pe care toată lumea a rem arcat-o,
Lon Chaney avea o putere de muncă cum rar se întâlneşte...
Tăcut, preocupat şi-aproape v e c in ic posac, el nu trăia decât pentru r o ­
lu rile în credin ţate. N icio d a tă n’ a acordat un in te rv ie w unui ziarist şi n ici
n’a căutat pe alte căi să^şi lanseze reclam ă.
Cum părăsia studioul, se în drepta spre locuinţa lui de pe E dgem ont
Street, se încuia în cam eră şi ore în tregi, până noaptea târziu, făcea ex er­
c iţii, în faţa o g lin zii, pentru scenele ce urmau să se turneze a doua zi.
Un am ic intim , care a avut p rile ju l să petreacă un w eek-end în com pa-
 12 R E A L IT A T E A IL U S T R A T A 4 Septembrii ÎWO

Revolta orfanilor n ile cercetăşeşti străine, asistente

la Jam boree. 5 ) T re ce re a în revis­
tă a c o h o rte lo r. 6 ) O şezătoare la
V A R I A
B A B Y FORD
(C o n tin u a re d in pag. 11-a) lu m in a fo c u lu i de tabără. 7 ) „R ea­
în clip e de d ezech ilibru p rovocat dactică, având în frunte p e un pe- litatea Ilu stra tă ” este în p erm a n en ­
U P Ă ştirea dată de ziarul
de tu rburările pubertăţii, — până
la la am de închisoare.
dagog...
D0J M IN O R I CA.SAPI D E O A M E N I
ţă la d atorie, c h ia r şi în râ n d u rile
ce rce ta ş ilo r. 8 ) La fo c u l b ivu a cu ­
lu i. 9 ) Cercetaşe d in B otoşani. 10)
D „L a journée industriel^,
Henri/ Ford inlenlmià
să pună pe piaţa europeană, unmo­
M IN O R II DORM P E P O D E L E ! La Institutul p reven tiv se află C oh orta Fântânele din C luj, care
şi-a adjudecat cele m a i m u lte p re ­ del m a i m ic de automobile, inimi.
deţinut şi m in oru l Dobrescu, cel te „Baby F o rd ” .
V izităm ateliere de tâm plărie, care, în c o m p licita te cu Trotu, a m ii cercetă şeşti şi s p ortive, a p r i­
m it pen tru anul acesta, d rapelul In acest scop se construcţie*
unde se fa b rică m ob ile. ucis la Adjud, în 1925, pe so ţii M i­ cum o fa b rică pe malurile ¿finului,
Legea p retin d e o seriaţiune a chel şi N atalie S ch eîfer. Vă am in­ J a m b oreei N a ţion a le. 11) C on cu rs
cercetăşesc, pen tru co n fe cţio n a re a aproape de Colonia.
m in o rilo r, în grupe selecţionate tiţi fap tele: cei d o i m in o ri au in ­ A u tom ob ilele vor fi mai micip
după starea m orală şi socială a fie ­ trat în cârcium a soţilor S ch effer, cea m a i rapidă a u n e lte lo r şi o-
b ie c te lo r cele m a i utile. 12) P r in ­ m u lt m a i ieftine. Această lubrici
căruia. Această îm p ă rţire în grupe cu in ten ţia să-i prade. Au cerut de va f i singura sucursală a /imti
nu se poate însă face, deoarece în- băut. La plată, T rotu a dat o lo v i­ c ip e le N ico la e şi com a n d a n ţii c e r­
ceta şilor, asistând la e x e r c iţii. 13) F o rd , care să confecţioneze mit
tr’un local de 70 deţinuţi, au fost tură d e cuţit în ceafa bătrânului to m o b il în întregime. Fabrica o
înghesuiţi 181 m in o ri! E i nu dorm M ichel, care căzu ca itrăznit, sco­ O fanfară o rig in a lă a c o h o rte i din
Cluj. avea la început 1000 de lucrM
în celule, ci câte 20, clae peste ţând un ţipăt în fio ră to r la auzul
grăm adă, în cam ere cu 4— 5 pa­ căruia sosi baba d in tr’o cameră
tu ri!
Mulţi dorm pe jos, fiin d c ă nu
vecin ă. Cu o bardă şi un cuţit, cei
doui p re c o c i asasini, i-au căsăpit
C H A R L O T .. F ru m o a s ă
au paturi. Cred că în n ici o în c h i­ o rib il. Baba p rim i 15 lo vitu ri. in tre cele mai frumoase m fi
soare nu s’a m ai p om en it aşa ce­ O asem enea fe ro c ita te la doui cin e va întrebuinţa neîntnail
va. Su pravegherea e d ific ilă în a- c o p ii, -— T rotu avea 19 ani ia r D o­ C R E M A L A U R A No. 1 pentru edi
sem enea con d iţiu n i, prom iscu ita­ brescu 18, — e în t r ’adevăr ceva felarea şi albirea tenului fi iVo, !
tea creşte. extraordin ar. pen tru curăţirea coşurilor, buloii
In aceste cam ere nu se în tre­ A zi, T rotu se află în închisoarea lor, eczem ei. 100 lei borcanul li
buinţează sistemul „h ârdău lu i” . dela Aiud, iar Dobrescu în în c h i­ toate fa rm a ciile şi drogueriile,
F ieca re cam eră are un closet se­ soarea de c o p ii dela Cluj, unde a D epozit en-gros Parfumeria „Ei-
parat. deven it un bun tâm plar. E ciudat c elsio r” , Calea Moşilor 78
Supravegherea e m ai grea... cât d-e bin e se poartă acum.
Din lipsă de spaţiu, ch iar b ise­ T rotu însă e m ai sălbatec şi de O K A T I S ! alc.ata l?au!I1?1
articolelor li
ricuţa are două în treb u in ţări: Du­ aceea a fost izolat în tr’o în ch isoa­ parfumerie şi toaletă trimite
m ineca e biserică, în zilele de lu­ re cu un regim m ai aspru, cum
cru sală de clasă. M in o rii de aci P A R F U M E R I A MARC"!
este cea dela Aiud.
sunt puşi să în veţe carte. E i lu ­ Bucureşti - Str. Mihai Vodă - Bucureşti
S. V.
crează 200 ju găre; institutul îişi Expediţie în toată |ara
produ ce zarzavatul în regie p ro ­
p rie, şi prim eşte 12 le i pe zi alo­ A murit Lon Chaney
caţie pentru fie c a re m inor.
D oui p reoţi şi doui în văţători (C o n tin u a re d in pag. 9-a) Femeile la 50 dt
vegh iază la reeducarea acestor ti­ nia lui, povesteşte că, auzind peste
neri deţinu ţi. noapte sgom ot în cam era lui, a a-
vut curiozitatea de a p r iv i pe gau­
ani au posibilita­
ra ch eii. L-a văzut atunci pe Cha­
tea să nu parămai
C U C E R IR E A N O U L U I L O C A L
ney — să fi fost ora 2 noaptea —
D in cauza lip sei de spaţiu, se îm brăcat în gentilom moda 1840,
pare că institutul acesta a cerut un cu fa v o riţi lungi, cu pălărie c ilin ­
local m ai m are. I s’a dat localul d rică şi baston de argint, făcând
şcoalei de m eserii, a o rfa n ilo r, reveren ţe în faţa oglin zii... A doua
mult de 30 deai,
cari evacuaţi, a>u p rovoca t cunoscu­ zi dim ineaţa, a apărut în sufragerie
tele evenim ente. cocoşat, desfigurat, p aralitic vârând
Am v izita t localu l acestei şcoli spaim a în biata m adam ă care le
evacuate: e ca în urma unei de­ prep a ra gustarea...
vastări. Cel m ai fru m os institut de T ra n sfo rm ă rile şi studiul m a­
pe vrem ea u ngurilor, e azi o ruină. chiajului constituiau m ania lui...
P rin taivan plouă. Z id u rile se :nă- Pentru film u l v o rb ito r Chaney ...dela Neptun
ruesc, gra tiile dela ferestre au fost prepara o nouă surpriză spectato­
în p a rte scoase, sunt zeci d e gea­ rilo r : d. G. Stănescu Trestia n , s’a im pus
m uri sparte, o adm irab ilă seră de Un ro l de ven trilo c, care vorb ia, ca un fru m o s talent de com ed ie,
flo r i, parcă a fost bom bardată! fără să m işte un m uşchiu al feţii, p r in a d m ira b ila cre a ţie pe care a
C o n flictu l d in tre institutul p re ­ pe şase tonuri d iferite. fă cu t-o d in im ita ţia lu i C h a rlot, pe
ve n tiv şi şcoala de o rfa n i, e acut. Succesul nu se ştie dac’ar fi fost scena T e a tru lu i N eptu n .
Grave în v in u iri de am bele părţi. prea m are s’au dacă n’ ar fi căzut
C ând institutul a pus un gardian în categoria sp ectacolelor de băl-
la poartă, dupăce a ocupat localul ciu.
Concursul nostru
şcoalei, o rfa n ii au v en it să ia cu Judecând însă, după crea ţiile lui
asalt şcoala, au lo v it cu berb ecele de până acum, se poate spune că
cinematografic
în zid u ri, ca în tr ’o cetate şi au reu­ cin em atografia p ierd e, odată cu In num ărul nostru trecut,
şit să facă nişte găuri ¡în zidu l în ­ m oartea lui Chaney, pe cel mai
am publicat în paginile 2 şi
conjurător, pe unde au sărit în mare in terp ret al ro lu rilo r de com ­ Surprinzătoarea
curte şi, alungând p e paznic, au poziţie. 27, o serie de artişti de cine­
recu cerit, în urale, cetatea lo r di- JOSEPH DE SAXA m atograf, instituind un con­ de frumuseţe
curs, al cărui text nu l-am a Dr. K a r l Stejskal, protesor la t a

J a m b o r e e a d ela P.-Neam ţ putut însera, din cauza lip­

(E xplicaţii la paginile 14— 15)
I n t r ’un cadru im p re s io n a n t au
avut lo c la P ia tra -N . m a rile serb ă ri
cercetăşeşti ale p r im e i noastre ¡am -
boree naţionale, în prezenţa p r in -
c ip e lu i N ico la e , com and antul c e r-
cela şilor.
În a ltu l com andant al cerceta şi-
lo r, p rin c ip e le N icolae, în s o ţit de
a gh iotantul său, d. com andor Păiş,
au sosit în P ia tra -N „ la 24 August,
p en tru a lua parte la serbările în
cepute d in ziua de 21 August.
In gară au fost p r im iţ i de către
d -n ii general Manolescu, a ju toru l
p rin ţu lu i, lt.-colonel Sâm boteanu,,
d ire c to ru l cereeţăşiei, p re fe c tu l ju -
d eţu lu i d. D. Isăcescu, lt.-col. La-
zăr: com and , ga rn izoa n ei, m aior
Ionescu A n d rei, p rim a ru l oraşului
şi lt. I. G. M arinescu.
D escin zâ n d d in vagon, oa sp eţii
şi în s o ţito r ii au p le ca i cu m a şin ile
spre dealul C ârlom an. La sosirea
în tabără, p rin c ip e le a p r im it ra-
p o rtu l c o m is a ru lu i specia l al Jam-
b o re e i naţionale, d. lt.-colonel Pa-
naitescu, trecâ n d a p o i în revistă
ce rce ta ş ii d in întreaga ţară.
J o c u rile ş i e x e r c iţiile cercelăşe-
şti, au urm at a p o i în t r ’o ord in e
perfectă , d in n a in te stabilită.
F o to g ra fiile pe ca re le pu b lică m
în p a g in ile l i — 15 ale acestui nu-
m ăr, sunt câteva instantanee ale
trim is u lu i nostru specia l şi re p re -
zin tă :
1. P r in c ip e le N ico la e dem ons-
trează ce rce ta ş ilo r, cum se taie un
lem n în ce l m a i scurt tim p . 2)
C on cu rs p en tru cea m a i rapidă
fie rtu ră . 3 ) P r in c ip e le N ico la e , în
costum de cercetaş. \ ) D elega liu -
sei de spaţiu.
Revenim azi asupra lui, in ­
dicând următoarele condi­
ţiuni:
Cititorii ne vor indica n u ­
mele artistului şi artistei pre­
ferate, arătând şi num ărul de
răspunsuri pe care-1 va pri­
mi candidatul votat de ei,
precum şi num ărul răspun­
surilor primite la redacţie
pentru fiecare artist în parte.
Răspunsul care va fi cel
mai apropiat de realitate, va
fi premiat cu sum a de lei
5.000, următoarele două pre­
mii fiind acordate în valori
de 2.000 şi 1.000 lei.
G A R A N Ţ IE ! WUI00.— DE FR.VVQ
tatea de M edicină din Viena şi emili
specialist in dermatologie
ÎN T R E B U IN Ţ A Ţ I SĂPUNUL
DE FRUMUSEŢE:
T O K ALON
C r e m a T o k a ln n este preparaţi
că tre C o m p a n ia „TOKALONPARt
P a r is , şi se găseşte in comerţ
d o u ă fo rm e : una absolut neprasl
a lta pu ţin g r a s ă ; ambele conţinIffi
cele m a i preţioase ingrediente tir
co n trib u ie cu succes la tnfrumw
ta re a t enul ui şi la reîntinerire.
P r o fe s o r u l dr. Stejskal iletliii
„ C r e m a T o k a lo n , aliment pentrupie
le, va h r ă n i pielea Dv. în locul
a ţi în tre b u in ţa t o. Crema |iroaî|il
şi ul ei ul de mfi«line, gălbenuşul
o u ă şi extr act el e vegetale emuli»
tiate ce se gă se sc în Crema Totali:
« u nt repede absorbite de către pil
t r a n s fo r m a t e în celule ?l ţiuitul
v ii
4 S e p tem b rie 1 9 3 0 R E A L IT A T E A IL U S T R A T A 13

Sus: mansarda h o te lu lu i ,,Palace” d in Capitală a fost distrusă

de un in ce n d iu . Stânga: la ştrandul K is e le ff au avut lo c săptă­
m ânile trecu te m a ri co n c u rs u ri de în ot. In fo to g ra fie şi în m e­
dalion, vedem două s ă ritu ri im p resion a n te. Stânga jos: A m ira lu l
Davies şi suita sa au depus o jerb ă pe m o rm â n tu l E ro u lu i N e c u ­
noscut. Dreapta jo s: A m ira lu l D avies c o b o râ n d treptele m uzeu­
lu i m ilita r d in P a rc u l C arol, îm p reu n ă cu d. C om a n d or Bălă-
nescu, d in m arele stat m a jo r al m a rin e i.
 REALITATEA It

(V e z i e x p lic a ţiile in pag. 12)


Florence. — N u e o poveste, d a r nici
fenomen... C ă B uster K e a to n n ’a fost
văzut niciodată râzân d e adevărat. S ă
n u credeţi însă că s’a născut astfel!...
Ş i -a propus şi el, la început, să creeze
un tip comic o rigin al şi a găsit nim e­
rit să realizeze u n film , în care să nu
râ d ă de loc. „G o a n g a “ — cum spun
actorii — a prins şi iată-1 pe M alec
supranum it „om ul care nu râ d e nicio­
d a tă “. D e-atu n ci, ca s ă -ş i fa c ă şi m ai
m u ltă reclam ă, n u l - a m ai văzut n i­
m eni zâm bind, nici în viaţa pa rticu ­
la ră — a fa r ă bineînţeles de soţia lui
care, probabil, l- a văzut... şi plângând.
C eva m ai mult, a mers p â n ă la a insti­
tui u n prem iu im portant pentru acela
care-1 v a face să râdă. Ş i n ’au reuşit
nici cei m a i irezistibili comici am e ri­
cani... A ctualm ente se a flă în F ranţa,
u n d e -şi face cu ra pe p la ja delà B ia r ­
ritz, îm preu nă cu soţia lui, N ath alie
T alm adge.
Const. Petrescu. — T rim iteţi şi în
caz că v a fi b u n ă se v a publica. C o n -
diţiunlle n u pot fi puse în discuţie,
m ai înainte de a ne da seam a de v a ­
loarea m anuscriselor.
Joe Auberque. — O urăşti pe G re ta
G a r b o şi m ă ’ntrebi dece a devenit cele­
bră!... O iubeşti pe Jenny Jugo şi vrei
să ştii dacă şi ea te -a r iubi!... T e în ­
trebi apoi de ce om enirea n u se în-
c lv n ă în fa ţa lui C h arlie C h ao lin !..
P en tru prim ele două chestiuni îm i re­
zerv dreptul de a te trim ite la plim ­
bare prin locuri răcoroase... (L a î n -t
toarcere s ă -m i spui cum te sim ţi). Cu
lu m ea n u se închină lui C h arlie C h a-j
plin e fo arte explicabil: acesta estej
si el un om şi n ’are nim ic comun c u ;
B u d h a sau cu v re -o altă zeitate. T e -a i
lămurit?...
Nino. — D a , am orim it la timp. s a ­
lutările şi ţi-am răspu ns instantaneu
cu reverenţe dem ne de un L u do vic-
rege. P ropu n erea cu. trim iterea foto­
grafiei n u prea o găsesc genială. D e
ce să te privezi d -t a dela un portret,
ca să ni-1 trim iţi nouă, când aici, la
redacţie, ne sosesc zilnic zeci de foto­
g ra fii s'm ilare? C â t pentru pseudonim,
te felicit!... C u celălalt începusem să
capăt migrenă...
Liza, A dri, Era. — Condiţiunile care
se cer unei debutante în cinem atograf
au fost scrise adeseori în coloanele
noastre. 2) P rin snortu/ri practicate cu
chibzuinţă. 2'* SS v5 mfl.ritati. e sin­
gu ra soluţie... 4) O femee em ancipată
pentru noi bărbaţii, e ceva prim ejdios
— m^i ales în cazul dv. 5) T o ţi aceia
c*>ri nu i-a ţ i citit dv... L a ce bun
să vă en u m ăr eu scriitorii contim po­
rani? V ’aş putea. cp I mult, recom anda
au tonfl unui... abecedar.
J lgolo-Iaşi. — A d re s a ti-v ă redacto­
ru lu i nostru dela P aris, d. Oportro T P e -
odorescu, 1, P assa ge de l’Elysée des
B e a u x Arts. E l se ocupă cu asem enea
lucruri şi — rec om a n d â n d u -v ă din
o artea m ea — veţi avea toate indicaţi­
ile dorite.
R E A L IT A T E A IL U S T R A T A 4 Septembrie IM
La Sport si Joc
întrebuinţaţi Cremă N ivea. Căci graţie conţinutului ei de
Eucerită, care se găseşte numai în Cremă Nivea, pătrunde
uşor în piele, şi numai Cremă pătrunsă poate să dea un
rezultat binefăcător.
CREMĂ NIVEA
evita efectul uscarei pielei în aer; întăreşte efectul bron-
zărei a luminei şi razelor solare, chiar şi pe vremuri no-
roase, şi evită pericolul arsurilor solare.
Lumina, aer şi soare • si pe lângă aceasta Cremă Nivea!
D oze: Lei 1 6 . - , 3 4 . - , 7 2 .— . T u b u ri: clin c o s it o r cu ra t: L e i 3 0 . - , 45.-
Jester Ly. — E vorba să se în fiin ţe­ 3) O lg a Tschechow a e căsătorită. 4) tindeni. Eu, cel puţin, n’am făcutn
ze acum o societate serioasă pentru H an s A d alb e rt von Schlettov locueşte n.ciodată, deci reproşurile nu mi s
producţie de film e rom âneşti. M u lţu ­ la B e rlin O., G ro sse F ra n k fu rte rstra - cuvin mie, ci autorului respectiv... Ni
mesc pentru u ră ri ,dar nu m ai colabo­ sse 4... 5) D e ce naţionalitate sunt eu?.. răspu n d personal decât de rubrica |
rez la film u l an u nţat, din motive pe Congoleză... articolele sem nate de mine.
care le voi an u n ţa ulterior p rin presă. O lg a N ordeli. — „D in m ica m ea co­
V iitorul as al ecranului. — Cil*
M iss P redeal. — Puţin tică răbd a re pilărie am vrut ca să m ă fa c ă artistă“...
dispunând de oarecare avere, nu p#
şi se va puJblica şi m ult aşteptata fo ­ Ş i eu -ţi ră s p u n d : E o prostie!... M a l
avea nici o garanţie de reuşită inti
tografie a concurentei căreia i s’a de­ bine fă-te... cam eristă!...
nem atogxaf. T otul e in funcţie de
cernat titlul de „M iss U n iverse 1930“. T ara n tu la. — F a ci foarte bine că ci­
să şi de talent. 2) Ivan Mosjoukine t
N u uitaţi că fo tografiile sosesc cu p o ­ teşti orice volum ce -ţi cade în m ână.
film a t p â n ă in ultimul timp pentr
şta nu p rin radio... E o autocultură sănătoasă, a fa r ă de
U fa . Su m a exactă cu care a fost plât
C etitor-B ucureşti. — L a această r u ­ cazul cân d a i avea predilecţie num ai
pentru fiecare film n’o cunosc... Si
brică se răspunde, pe m ăsu ra spaţiului, pentru rom anele de aventuri.... 2) S ă
născut în an u l 1892 la Penza in Sus
tuturor cititorilor fă r ă nici u n cupon trăiască R u do lph Valentino?... Se poate
şi a tu rn at p â n ă acum in peste 15li
special. P ro b a b il că n u s’au prim it scri­ să fie cineva atât de n aiv încât să
me. 3) P a t şi Patachon au filmat pa
sorile dv. Este sin gu ra explcaţie... creadă!?
tru diverse case de producţie, dana
N in o n -c o p il precoce. — D a c ă n u -m i O dyle de Reveaux. — W a lt e r R illa
şi germ ane.
precizezi titlul acelui film , m i-e im po­ s’a născut la 22 A ugu st 1896 în orăşelul
sibil s ă -ţ i răspund, neştiind despre ce Neunkirchen. A profesat m ai întâi z ia ­ M icu. — F a ci observaţii foarte just
e vorba. 2) N ils A sth e r s’a născut la ristica, apoj s ’a consacrat ecranului — p â n ă la u n punct, dar începi să le ea
17 Ian u arie 1900 la M alm o. E căsăto­ prin an u l 1922. Locueşte la B e rlin W ., gerezi ad ucân du -m i atâtea elogii ni
rit cu o actriţă, a l cărei num e îm i sca­ W ach o lderw eg, 6. 2) G a r y Cooper e Scrie fiecare cum poate şi dacă rubii
pă. 3) Ş i-acu m , vrei u n leac, ca să căsătorit, d a r n u cu Lupe Velez. ca aceea este acum prost redactau
n u -ţ i m ai rozi unghiile?... C o piază u r ­ M a x -G a la ţ i. — Costul abonam entului revista respectivă n ’are decât să şuier
m ăto area reţetă şi p rezin tă-te cu ea se poate trim ite ad -ţie i noastre prin consecinţele... D u p ă cum vezi, am lui
la fa rm a c ia tatălui d -ta le : Iam ădep ăr, m an dat poştal. V edeţi preţul în corpul dispoziţia să m i se culeagă paginai
1 kg.; E x tra s de m inte 500 gr.; P u l­ revistei. ceasta cu cea m ai mică literă, ca s
bere de u nghie b ă trâ n ă 0.5 gr.; Sirop N e -J en . — P u neţi în discuţie o che­ satisfac şi pe aceia care nu mai i
de doliu 10 gr... D in acest am algam stiune foarte interesantă. E adevărat unde se ad resa decât la noi. 2) In li
să iei o lin g u ră la ceas. că m u ltă lum e are obiceiul ca la p re ­ m ul despre care te interesezi, dup
G h . P. Nicolescu. — A d re s a ţi-v ă C la ­ zentare să -şi m orm ăie num ele în mod câte m i-am intesc, au jucat: Emil Jai
rei B ow , în lim ba engleză la P a ra m o - imperceptibil. E u u nu l condam n proce­ nings şi D ia n a Karenne.
u nt studios, H ollywood. Cal. V. S. A. deul acesta. D eaceea e prezentare ca Julietta. — M ii de bombe!... Eşti'
P oale l«nsri... etc. — W e m e r Fuette- să ştie om ul pe cine are în fa ţă, in d i­ fa t ă delicioasă şi am să-l rog pe Mi
re r are 1.85 m. înălţim e. N u e nici o ferent dacă e vo rba de utn Popescu, chel A n gelo s ă -ţi toarne o statui k
greşeală însem nată, d a c ă -i pronunţi Ionescu sau Cantacuzino. C â n d cineva călţată cu papuci de bae.
num ele aşa cum se scrie. se prezintă singur, e frum os să p ro ­ N a to lis-V erg a. — Vrei să faci cini
O cititoare-Loco. — S u n t actori de nunţe răspicat: ,.Num ele m eu este....“ ma... Eşti în clasa V -a de liceu?... şt
teatru al căror num e n ’a fost m enţio­ C â n d e prezentat de cineva, este de ce? U rm e a z -o şi p e -a V l-a, poate intr
n at nicăiri. C u nespus regret că n u -ţi datoria aceluia s ă -i pronunţe numele, timp ai să renunţi la gloria ecranului
pot fi de folos!... fă r ă a m ai fi însă nevoe s ă -l repete A h. d a c -a i ştii d -t a pe câte mizeriii
V. Melopee. — B u n venit sim patică şi el, pentru fiecare ins în parte... P rie clădeşte această glorie!
si veche prietenă anonim ă!... Ţ i-a m tenul d -ta le îţi face observaţii absurde D - r a V era. — Pluralul dela .şcoali
recunoscut scrisul dela distantă, deşi şi le m otivează în tr’un m od fo arte pe­ se scrie „şcoli‘‘ şi „şcoale“. Pânâ I
nu-1 m ai văzusem de mult... W o lfg a n g riferic p rin acel „nu să fa c e !“ D a c ’aş m om entul acesta n ’avem un dicţiou
Zilzer s’a născut la 20 Ian u arie 1904 avea spaţiu, ţi-a ş docum enta eu, că din care să precizeze forma.
în oraşul C încinnati (A m e ric a ). Este cele m ai vechi tim pu ri ale civilizaţiei,
T rip le sec. — Nevasta-ţi, fără terni
fiu l celebrului artist u n g u r M a x Z i l­ dăin ue obiceiul corect ca la prezenta­
fu g it -a cu un grec... Ş i-a dat, probai»
zer... A debutat în teatru la vârsta re, persoanele — de orice gen — să-şi
seam ă, că eşti un triple... sec. Dar di
de 6 an i şi pu ţin m ai târziu a apărut pronunţe num ele clar... C â n d cineva
că peste-o lună, se ’ntoarce şi-o pii
si în fata ob'pcitfvului. 'Primul lui film m orm ăie, am im presia s ă -i v ăd cazia-
meşti. s ă -ţ i spun eu una bună: D
a fost ..Bărbierul din P ilm ersd orf“ da*- rul la poliţie... cu fu n dat în bezna f a p ­
patru ori sec eşti !...
n ’a fost lan sat cu ad evărat decât de telor urâte.
rpffisorul R o b ert Lan d, în producţia sa M itite lu -T u n ari. — Elizza la P o rta ____ J. deji
. D eşteptarea P rim ă v erii“. D u p ă mme, primeşte corespondenţa la B e r lin -C h a r
e u n actor de talent. 2) îm i e im po­ lottenburg, K u rlăn d erallee 1. 2) I n fi l­
sibil să cunosc toţi actorii cari in ter­
pretează rolu ri secundare. R aţionează
m u l acela au ju ca t: C h arles F a re l şi
Janet G ayn or.
V asile Năstăsescu. — P en tru R am on
Institut Cosmetic M eU
puţin si-m i vei d a dreptate... (Institut de îniramus«t*n)
P etrică Meleşeni. — Iv a n Mos.iouki- N o varlo ad resaţi la M e tro -G o ld w y n - Ştlrbel-Vodă No. 34. Tel. 311*
ne a debutat în mici film e ruiseşti, r e ­ M a y e r studios, H ollyw ood C al. U . S. A.
A bonam entele se prim esc la a d -ţ ia D r. F. KOVACS
alizate înainte de răsboiu. O d a tă cu
noastră. D a r nu" văd la ce i - a r folosi Specializat la Viena
revoluţia din R u sia a plecat în stră in ă­
tate. C u chiu. cu vai, a aiu n s la P aris, s ă -i trim iţi d -t a revista noastră, când Boli de piele şi cosmetică. Diater-
unde nu-1 cunoştea nim eni, d a r unde el o prim eşte regu lat la studio, aşa mie, Raze ultraviolete, Fizioterapie,
n rin talentul şi fizicul său s’a lansat, cum o prim esc de a ltfe l toate vedetele îngrijirea fetei. Distrugerea radlaU
în scurt tim p. A d resa: B e rlin W . K u r - de fru nte ale ecranului. a părului de prisos, sbârdturi, negi,
fiirstendam m 195. 2) P rin tre com patri­ Etoile. — E u n u adm it, e adevărat, coşuri, pistrui, semne de naţtere.
oatele care se bu cu ră de reputaţie în ca cineva să povestească subiectul unui Tratament de întinerire. Curl de
studiourile străine sunt: Elizza la P o r ­ film în tr’u n articol cu alt titlu şi s ă -l slăbire locală şi generală, varice,etc
semneze apoi, fă r ă a m enţiona sursa — Vânzarea produselor proprii -
ta, E m m i L y n (E m m y Ş e’n e a n u ), A -
lice Cocea. P o la Ile ry şi L ly Nigrim. inspiraţiei. D a r se obieinueşte pretu ­
 R E A L IT A T E A IL U S T R A T A 17
August 1930

Prin fjo rd u rile

N o rv egie i
U n g ru p num eros de in te le ctu a li rom â n i,
d o r n ic i de o şi m a i largă in s tru ire , au p o rn it
în tr ’o m inunată excu rsiu n e spre Capul N o rd ,
spre ţara a u ro re i boreale, spre p a tria zile i de
şase lu n i şi a n o p ţii aşişderea.
In drum spre extrem ita tea n o rd ic ă a E u ro ­
p ei, va p oru l — p lecat din H am burg, — a tre ­
' ! Lvie m
11 cut şi pe lângă coastele A n g lie i, op rin d u -se
Vi*
«i 1 p en tru o z i la E d in b u rg , unde un soare m i­
nunat, a p e rm is luarea u n o r fo to g ra fii de p r i­
m u l o rd in .
în to r ş i din m elea gu rile N o rd u lu i, au păstrat
o a m in tire excelentă, despre această e x cu rs iu ­
ne, care i-a p lim b a t p rin fjo r d u r ile N o rv e g ie i,
stăpânite pe v re m u ri de V ik in g ii legendari.

Publicăm in această pagină, o serie

h/olografii, prinse de a m a tori din
pipul excursioniştilor ro m â n i, in
lomegia.
Sus: vedem un ad m irabil apus de
mu, fotografiat de pe puntea de c o ­
rnii u vaporului cu care s’u orga-
Bl excursiuneu.
La dreapta, prima fo to g ra fie , re-
rt:inlă pe un m ilita r-m u zica n t sco­
ta, in costumul de m are ţin u tă şi
i cimpoiul tradiţional al ţin u tu lu i.
Laextrema dreaptă, vedem d ou i bă­
iat pescari din Bergen, ie ş iţi desi-
ft la pensie; se’ncălzesc la soarele
ita al Nordului, pe o b ic in u ita lor
tacă de lemn.
Iar jos vedem întregul g ru p al ex-
mioniştilor români, fo to g ra fia ţi pe
mita superioară a vasului, im preu-
«j cucomandantul şi unul d in tre o fi­
liri.
Treke să remarcăm cu această o-
tarif, minunata execuţie a fo to g ra fii-
k, alese la întâmplare, d in tr ’un mare
număr, primit la redacţie.
 ÎS R E A L IT A T E A IL U S T R A T A 4 Seplemii/it Iii

P rim a ru l în m ijlo c u l aleselor şi a funcţiona■

r ilo r s u p e r io r i; Jos: C om itetu l soc. „Voim/of,
p u b lic şi alesele în cu rtea p rim ă riei.

C om itetu l soc. „ V o in ţa ” a lu c r ă to r ilo r tip o ­

gra fi, a organizat D u m in ic ă 24 August o ser­
bare de vară, in p a rcu l „V la d Ţepeş” din B-dul
F erd in a n d .
L a această p e tre ce re a asistat şi p rim a ru l
s e cto ru lu i de n e g ru , d. A l. R . P ro to p o p e s cu ,
care a presidat şi ju r iu l p en tru alegerea ce le i
m ai frum oase fete d in sectoru l II.
In aclam aţiunite nesfârşite ale p u b lic u lu i,
ju riu l, — după lu n g i desbateri, a p rocla m a t
alese pe d -re le :
Anişoara D u m itrescu ,
Steluţa N egoescu şi
A rg en tin a Ia n c o v ic i.
A doua zi, L u n i, cele tre i alese au fost p r i­
m ite de d. A l. H. P ro to p o p e s cu , la sediul P r i ­
m ă rie i de N egru , unde au fost fotog ra fia te.
Ilu s tra ţiu n ile p u b lica te în această pagină,
rep re zin tă câteva clişee p rin s e cu această oca-
ziune.
Sus: d. p rim a r P ro to p o p e s cu , la masa de
lu c ru ; dr.: d-ra Steluţa N egoescu, una d in a-
lese.
 I !l August 1930 R E A L IT A T E A IL U S T R A T A

I r o i n e i e

flerului
Prunele, Sbura taure.
¿J12 S a c r if ic iu peíztr¿L
■*
6 d ràé óste.

Stanga: P răbuşirea
m ortu lă a d -n ei B lan­
chard.

tBINTRE descoperirile m oderne

P (înţeleg prin vorba m odern, pe
■ — acelea care sunt u lterioare se-
I (olului al XVII-lea), puţine sunt care
I săfi avut în omenire un răsunet m a i.
I considerabil ca descoperirea aviaţiei.
I Cercetarea diferitelor în cercă ri, fă-
I rate înainte de secolul al X V III-le a
I ne-ar duce prea departe şi ne-ar de-
I pârta de subiectul nostru.
I La 5 Iunie 1783, fra ţii M on tgolfier,
f făceau la Annonay, prim a experien ţă
| ileridicare în văzduh, cu ajutorul ae­
rului dilatat, prin în călzire.
I Numai în 1783, în ziua de 15 Oc-
! tombrie Pilâtre de R o z ie r şi m archi-
iul de Arlande avură în drăzn eala de-a
¡e urca într’o nacelă, suspendată dedesubtul unui balon um flat di-
nairrte, şi să se înalţe astfel, în m ai m ulte rân du ri, la vre-o două sute
de metri deasupra păm ântului. Entuziasm ul sp ectatorilor fu atât
mare, încât îndrăzneţii n a viga tori ai aerului v o iră să în cerce o ascen­
siune şi maî primejdioasă.
La 21 Noembrie urm ător, plecân d din castelul la Muette, se r id i­
cară cam la o sută c in c ize c i de m etri şi după ce plu tiră p rin aer ate-
risarălazece kilom etri, depărtare de punctul de plecare, după ce tra­
versară Parisul.
Im!; Johnson în c e rc u l fa m ilie i, după în a p oierea ei
dinraid.
Primejdia te îndeamnă să te avânţi în p rim e jd ii mai
marUncurajat de această în cercare, P ilâ tre de R o zier
voi să facă o faptă şi mai tem erară. Cu o îndrăzneală
admirabilă pentru epoca aceia, el târî pe am icul său
Romain, într’o aventură care-i costă, pe am ândoi viaţa.
Ei nădăjduiau să traverseze Canalul M ân ecei! Fură svâr-
liţi însă pe malul abrupt al Bodoniei, la 15 Iu n ie 1785.
La 1 Decembrie, Charles şi R o b ert făceau la rândul
lor prima experienţă şi în sfârşit la 7 Ianuarie, Blan-
dwrd isbuti să treacă fără acciden t Pasul de Calais. Cu
câte-va luni mai de vrem e, o altă în cerca re a fost făcută
in Anglia, de către căpitanul italian V icen te Lu n ardi
cavalerul Biggni şi o fem ee, d-na Sage, cea din tâi cam ­
pioană a sexului ei, pe tărâm ul aviaţiei.
Balonul lor se înălţă în faţa unei m ulţim i extrem de
emoţionate şi cu in im ile p alpitân d de soarta aeronau-
jilor şi pluti deasupra L o n d re i pe la o re le unu după a-
miază. Se coborî apoi fără n ic i un in cid en t la câte-va
mile de Hanow, în M idlesex, după ce parcursese, în
două ore, douăzeci şi cin ci de k ilom etri. Aterisarea ti­
nerei femei provocă m an ifestaţii extraord in are. După
cum se poate vedea d in tr’o gravură a tim pului, d-na Sa-
Sus: In m ed a lion Elisa G a rn e rin ; stânga: devota m en tu l că p i­
ta nului H a rris ; sus în dr.: d-na Sage în nacelă.
ge îm brăcase pentru acest even im en t o elegantă toaletă care
ar face să zâm bească pe a via toa rele din zile le noastre. Dar nu
trebuie să uităm că d-na Sage nu era decât o pasageră şi nu
avea de făcut n ic i o m işcare, niciun efort, afară de acela de-a
trim ite bezele şi saluturi cu mâna a m ic ilo r răm aşi pe pământ.
Cu totul alta fu atitudinea d-nei Blanchard, in trép id a to­
varăşe a inventatoru lu i b ărcei zburătoare. In vechea uliţă Ta-
raune, azi con topită cu bulevardul Saintj Germ ain şi ch iar în
curtea hotelului unde locuia, B lanchard făcu p rim ele în c e r­
cări ale aparatului pe care avea să-l arate tuturor în ascen­
siunea făcută la 4 M artie 1784, din Cham p de Mars. ¡El mai
construise şi o pereche de a rip i pe care şi le aplica pe corp şi care-i
perm iteau să se rid ic e la op tzeci de m etri în ălţim e prin m ijlocu l unei
de contra-greutăţi. După m ulte în cercă ri nereuşite, B lanchard isbuti în
cele din urmă să adapteze barca lui sburătoare la balonul cu gaz h y ­
drogen, ceeace-i îngădui să facă ascensiunea din Cham p de Mars.
Curând, după ce-şi p erfecţio n ă aparatul, B lanchard, repetă în as­
censiunile lui publice, deasupra p a ris ie n ilo r u im iţi, experien ţa execu ­
tată de L en orm an d (in ven tatoru l paraşutei) la M on tpellier.
E l ataşă de o vastă um brelă d ife rite anim ale pe care le
aruncă din balon şi care ajunseră nevătăm ate la pământ.
E x p erien ţele lui B lanchard fură u rm ărite cu pasiune de
soţia lui, care î l în soţi foarte des în sborurile sale.
C elebritatea fu recom pensa în d ră zn elii acestor doui
tovarăşi de viaţă, care nu în târziară a se îm bogăţi.
D ar tocm ai când ¡norocul le zâm bia m ai mult Blanchard
căzu din balon pe când sbura deasupra oraşului Haga, în
anul 1809. Dupăce strânsese o avere considerabilă, n e fe r i­
citul aeronaut avusese tim p u l să o şi piardă în specula-
ţiuni nenorocite.
Cu câteva zile în ain te de accidentul care-1 costă viaţa
el spunea soţiei lui, pe un ton glum eţ: „Scum pa mea,
dupăce v o i m u ri eu, tu nu v e i avea alte resurse, decât
sau să te în n eci sau să te spânzuri....”
D ar Sophie A rm an t văduvia lui F ra n ­
cois Blanchard, gustase din fructul is­
p itito r al g lo rie i. Ea — • decât să m oară
de foam e — p referă să sboare şi să tra­
gă din ascensiunile ei, ven itu rile ce p ie r­
duse.
M ai întâi, toate păreau că zâm besc a-
cestei făp tu ri curajoase.
Sbură la M ilan o, la T u rin , la Rom a, la
Lon d ra, la B erlin, aproape pretutindeni.
(C o n tin u a re în pag. 20)
Sus : Miss
H uth E l­
d e r; dr-ta:
M arge B as­
ti e.
 ‘20 R E A L IT A T E A il u s t r a t ă 4 Septembrit 1!J

Căpătase o asemenea îndem ai.a- torat salvarea decât eroism ului iu­
re în meşteşugul ei în cât i se în ­ bitului ei. Ea 'dispăru din lume şi
tâmpla să doarm ă noaptea în na­ nu mai reîn o i n ici odată cruda
cela cea strâmtă şi să aştepte sus­ experienţă.
pendată între cer şi pământ, apa­ M ai fe ric ită fu soarta E lizei Gar-
riţia zilei, ca să coboare. nerin nepoata lui Jacques Garne-
In ascensiunea pe care o făcu rin. Acesta, prim ise 30.000 de fr.,
deasupra m u n ţilor Piem ontu lu i, în de la (guvern spre' a organiza ser­
1812 îndură un frig^atât de grozav bări aerostatice.
încât ţurţuri de ghiaţă îi acoperi- Dar căzu în ziua de 17 D ecem ­
ră m â in ile şi faţa. brie 1904 pe câm pia B racciano,
Aceste p rim e jd ii nu reuşeau de­ după ce zburase d ’asupra R om ei.
cât să-i m ărească ardoarea. După m oartea lui, E liza nepoa­
In 1817, ea execută la Nantes a ta sa, îi urmă cariera. Ea m uri li­
c in cizeci şi treia ascensiune a ei, niştită, după numeroase ascensiu­
când, v o in d să coboare pe .câm­ ni şi c o b o rîri, cu o paraşută p ro ­
pie, căzu în tr’o mlaştină. Cum ba­ prie.
lonul i se agăţase de nişte arb ori, T im p u l trece insă, aducând m e­
ea ar fi p ie rit la sigur dacă nu i-ar reu descop eriri noui.
fi sosit ajutoare la tim p. In 1905, p rin c ip iu l a via ţiei e gă­
Dar m oartea o pândea totuşi. La sit şi fra ţii W rig h t fac să alerge
6 Iu lie, 1819 Sophie Blanchard se la Chartres m ii de oam eni din toa­
înălţă în tim pul unei serbări ce tă lumea, ca să-i vadă sburând.
avea lo c la T iv o li în strada Saint- Curând şi fem eile v o r la rândul
Lazare. Ea ducea cu dânsa o para­ lor să stăpânească văzduhul! Iat-o
şută în cercu ită de o cunună de pe cea dintâi pe d-na iPeltier, care
flă c ă ri de Bengal, destinată să dea a avut atâtea im itatoare încât ne-ar
publicu lu i unui foc de a r tific ii ce fi im p o sib il să le cităm pe toate.
ar cob orî din văzduh.. De n’ar fi decât să pom enin pe
Ţ in ea in mâna o lancie cu fo c, cele m ai îndrăzneţe, pe baroana
ca să-şi aprin dă piesele de a r tifi­ l.aroche, victim ă a curajului ei,
cii. pe Sophie Blanchard, pe M aryse
O m işcare greşită puse o r ific iu l Bastie, ziaristă şi aviatoare, pe gra
balonului în contact cu lan cia cu ţioasa T itayn a, rep orteră strălucită
foc. Gazul se aprinse. tot odată, pe am ericana Ruth E i­
îndată, o im ensă coloană de foc der, care era să piară traversând
se rid ică deasupra balonului în ­ Oceanul şi tot am putea vedea cât
grozin d pe num eroşii spectatori de repede şi în ce chip strălucit
adunaţi la T iv o li şi în cartierul şi-a făcut loc fem eia în dom eniul
M ontm artre. aviaţiei.
Se văzu atunci lăm urit cum d-na Şi pe măsură ce sboară tim pul,
B lanchard în cerca să stingă in cen ­ n ovicele departe de-a se descuraja
diul com prim ând o rific iu l in terio r de sfârşitul tragic al câte unei ca­
al balonului; apoi recunoscând i- marade, se avântă, din zi în zi
nutilitatea s fo rţă rilo r ei se aşeză mai îndrăzneţe, din zi mai hotări-
în nacelă şi aşteptă. te să în ved ereze că şi ele sunt ca­
Gazul arse m ai multe m inute fă­ pabile să îndeplinească efortu rile
ră a com unica focu l în velişu lu i • pe care viaţa actuală le cere o ri
balonului. R apiditatea co b o rîrei cărei făpturi demnă de-a le în tre­
era foarte m oderată şi e n eîn doios prinde.
că dacă vântul ar fi în d reptat spre A vem astfel pilda tin erei en gle­
câm pie balonul, d-na Blanchard ar zoaice, Miss A m y Johnson, care a
fi ajuns la pământ fără accident. bătut toate reco rd u rile sborului în
Balonul însă se abătu asupra P a r i­ etape, din A n glia până în Austra­
sului. El căzu pe acoperişul unei lia, stârnind adm iraţia întregei
case din strada Proven ce. N acela lumi.
alunecă pe panta acoperişului Şi suntem siguri că p erform a n ­
clin spre partea străzei. ţele aviatice fem in in e, nu se vo r
— A ju to r! strigă d-na Blanchard. o p ri a c i........
Acestea fură ultim ele ei cuvinte.
mavaj
Alunecând pe acoperiş nacela în-
tâlni un câ rlig de fie r: ea se o p ri
brusc şi în urma acestei sguduiri,
n efericita aenonaută fu p recip itată
afară din nacelă şi căzu cu capul
pe pavaj. Fu rid icată cu craniul
sdrobi t.
Balonul, cu totul g olit atârna din
vârfu l acoperişului până’ n stradă.
E ra a şaizeci şi şaptea ascensiune
a curajoasei fem ei. Parisul i făcu
o înm orm ântare demnă de ea..
* * *
O altă aerouauta din dragoste,
nu m ai puţin îndrăzneaţă, a fost
frumoasa am ică a nefericitu lu i
H arris, Clara L.... P O M P E AUTOMATE
Această tânără fem ee, care apar­
ţinea unei n obile fa m ilii engleze,
se înam orase de un o fiţe r de m a­
rină, căpitanul H arris, unul din
p io n ie rii avia ţiei în patria lo r co ­
mună. Clara, însoţia pe o fiţe r în f^ V ara gSste pentru
că lă toriile sale fără să fie speriată
de vre-un p ericol. La 8 Mai, 1824,
In voiaj rid ic a re a apei la ori«
perechea plecă din Vaux-H all din
Lon dra pe un tim p senin.
în exeu rsiu n i în ă lţim e
H arris, după ce plană câteva B P o m p a r e a dela oriei
Ceasuri la o m are înălţim e, v o i să
se coboare, dar supapa nu mai
în v io re ază , a d â n c im e
funcţiona. Dânsul găuri atunci ba­ răcoreşte, funcţionând singure la întou-
lonul. Gazul eşia însă prea repede,
acum şi n efericitu l dorin d să evi- u şu re a z ă cerea o rcă ru i robinet
't e tovarăşei lui o m oarte
se aruncă în spaţiu, ca să opreas­
atroce,
d igestia
că coborârea vertigin oasă a b alo­ PRODUS: GENERAL MOTORS
nului.
A m ica lui îl văzu învârtindu-se B U CUREŞI I
un m om ent apoi sdrobindu-se de
pământ, pe când balonul, uşurat,
HIDROELECTRICA S t r . C â m p im in ill
T e l e f o n N o . 368/29
se cobora încet. Clara nu şi-a da­
 <Septembrie 1930
Hr. Alphonso Jaydes, com isarul dis
actului, lăsă din mână telegram a pe
n o citise, apoi îşi strigă secreta­
ri negru.
|- Citeşte — îi strigă el aru n cân d
Ma pe jos.
! Secretarul îşi înfipse tocul în p ă -
d des Şi creţ., ridică h â rtia de pe jos,
a cat mai multă dem nitate putea,
toi simţind că gestul făcu t ca să
i plece ii deranjase solem nitatea
linelor europene îşi trase in jos ves-
m I. işi aranja ochelarii...
¡-Citeşte, îţi spun, u rlă comisarul.
Ii te mai răţoi ca un păun.
Secretarul citi hârtia, cu o expre­
sede om insultat, apoi zise:
Soseşte intr'un m om ent prost te-
jpina asta, domnule.
-Ce tot vorbeşti? E o infam ie, nu
:nefte prost. Gâscanul care a scris-o,
is’a mişcat de pe m alul m ării în
r«a lui, de îndrăzneşte să m ă înveţe
l mine cum se tratează indigenii,
ibar n’are de ce se petrece în înte­
ţii, e un simplu conţopist şi ştie n u ­
ni să scrie. Districtul acesta e cel
;sai bine administrat din colonie, nu
! »?a?
■Da, domnule,
■E vreun şef m ai m ulţum it de
¡strict in ţara asta părăsită de D u m ­
ei?
-Domnule, ţara asta nu e p ărăsită
a Dumnezeu — răspunse secretarul
taretăcea parte dintr’o m isiune creş-
m - dar şeful tribului A b b assu e
(irisit de Dumnezeu*. E l zice că n ’are
tui să plătească taxele şi ca s ă -l aş-
iptam un an. De aceea, zic că tele-
jtama asta soseşte prost.
i timp ce comisarul căruia ii ife-
aa ochii din cap de furie, era gata
14 pradă unui atac de ap ople-
se,secretarul citi din nou telegram a:
„Dacă se mai întâm plă cazuri de
¡isutordonaţie in districtul d u m n ea-
rastrâ, veţi primi o vizită a E x ce­
DE P R E C I Z I E
PDNTHU
TO A T Ă V I A Ţ A
IIIIOIECA TECHNICÂ
Au apărut u rm ă to a re le v o lu m e
1| M a te m a tic ile T e c h n i c i
inului (4 volum e) p r e ţ u l le i 160.
2) Mecanica lei 2 40 — 3) T e c h
nologia m a t e r i a l e l o r d e c o n
strncţie lei 120.— ; 4) U z i n i
centrale e l e c t r i c e 8 0 lei.
A se cere la p rin c ip a le le lib r ă r ii
din ţară sau c o n tra r a m b u r s la
Biblioteca T e c h n i c ă , B u c u r e ş ti
(2), Str, Ion M incu N o . 8.
R E A L IT A T E A IL U S T R A T Ă
lenţei sale G u vern ato ru lu i, care va
rap o rta la oficiul colonial”.
M r. Jaydes înţelegea că situaţia e
serioasă. Ş e fu l tribu lu i A bbassu nu
era uşor de liniştit. H o tă rî deci să
plece în persoană, să trateze cu el.
âi m '4
t so Jaydes greşi şi de d a ta
r it f a
— Citeşte, îţi spun, u rlă com isarul
C u tot dispreţul lui pentru m ilitari,
era o bligat de regulam ente, să ia cu
el o escortă co m an dată de un ofiţer.
C u râ n d i se prezentă sublocotenentul
M a rk R oper, u n nou venit, care avea să
com ande escorta.
— D um n ezeu ştie ce cauţi d u m ­
n e ata ou m ine, zise com isarul; n u eşti
* REPREZENTANŢA
ODEON
OESCHIDE IN 15 SEPTEMBRIE a. c. |
vastele sale m agazine din
STR. LIPSCANI 94
cu următoarele mari raioane:
RADTO, GRAMOFOANE, PLĂCI, INSTRUMENTE
MUZICALE, PARFUMERIE, GALANTERIE, ARTI­
COLE DE CADOURI, SPORT, CÂRUCIOARE,
BICICLETE, MAŞINI DE CUSUT
VIZITAŢI ACESTE MAGAZINE, similara marelor întreprinderi din Occident
DOMNIŞOARA!
nu uitafl că pentru d-voaslră a apârul
ALBUMUL CUNCURSULUI DE FRUMUSEŢE
cu suie de f o t o g r a f i i ale a le se lo r diu
B u c i i reşt, Sin aia ş i din în treaga { <ră. Este
cea mai fru m oasă podoabă in on c e casa.
bu n de nimic. S ă ştii că dacă m ă în ­
curc de dum neata, te trim et înapoi,
cu toate prevederile regulam entului.
Sublocotenentul n u ripostă. P e drum
m erg ea cu soldaţii în u rm a m ân io­
sului comisar, cu care n u m ai dădu
ochii decât seara, la m asă.. C â n d se
aşezară să m ănânce, com isarul îi
spuse:
— D a c ă eşti vorbăreţ, poţi să te
duci să m ăn ân ci în a ltă parte.
O fiţeru l n u răspunse. I n tot tim pul
m esei ascultă cu răbdare, o lu n g ă d i­
sertaţie despre felu l cel m ai potrivit,
UZINELOR \
P R E ţU L 80 LE I
21
de a trata indigenii. D a r cuim m asa
era copioasă, către sfârşit, com isarul
districtului se îm blân zi p â n ă în tr’a -
tâta. încât binevoi să vorbească ironic
tân ăru lu i R oper. A cesta suportă şi i -
ronia, am u zân du -se cu nişte cărţi de
joc, cu care făcea scam atorii.
— U ite popa. n u e popa! zise d.
Jaydes. C a s ă -ţ i reuşească trucul a -
cesta a r trebu i să um bli m ai repede cu
cărţile.
— Tocm ai, m eşteşugul e să fa c i să
se p a ră că um bli încet, răspunse R o ­
per, cu m u ltă am abilitate în glas.
— Ehe, m are prost a r trebui să fie
cineva, ca s ă -l poţi p ăcăli cu înceti­
n e ala dum itale, răspunse comisarul.
U ite de exem plu acum a p o pa e aci...
S e opri încurcat, căci pusese m ân a
pe trei de pică.
— I a m ai f ă odată, zise el brusc.
R oper m ai am estecă odată cărţile
a tâ t de încet, încât orice confuzie p ă ­
re a im posibilă. Totu ş m arele A lp h o n ­
aceasta,
ceea c e -i închise gura.
A doua zi, câ n d aju n se ră la două
m ile d epărtare de satul răsvrătit, o -
fiţeru l se apropie de h a m ac u l în c a ­
re v o ia ja com isarul ş i-i spuse:
— A ju n g e m în curând, domnule.
A veţi vreun ord in special de dat?
D . Jaydes tocm ai se deşteptase din
som n şi n u era m a i bine dispus de­
cât de obiceiu. D e aceia răspunse:
— D a , dom nule: doresc ca du m n ea­
ta şi soldaţii dum itale să v ă ţineţi cât
m a i m u lt posibil la o parte.
— A m înţeles, răspu nse R oper. şi
fă cu u n sem n discret sergentului:
o pt soldaţi care aşteptau la o parte
dispăru ră în tufiş.
E ra evident că sosirea lo r în sat
fusese aşteptată: nici picior de om n u
se z ăria pe dru m u l dintre colibe. C o ­
m isarul se dădu jos m ajestos din h a ­
mac, în fa ţ a casei şefului. Pu se sol­
daţii să b a tă toba, d a r n u a p ă ru d e -
RIOAUPjUb» PA*tS
Deslegările se primesc până la 10
Septembrie 1930. Fiecare joc acordă
dezlegătorilor un num ăr oarecare
de puncte. Cel care obţine num ărul
cel m ai mare de puncte prin des-
legarea celui m ai mare num ăr de
jocuri din numerile 184, 185, 186
şi 187, va prim i un prem iu de
1000 lei. Prem iul al doilea 500 lei.
Prem iul al treilea 200 lei. Urm ăto­
rii şapte deslegători, primeşte câte
un volum. Prem iile se vor distri-
hui la 20 Septembrie 1930.
Cupon pentru jocuri
No. 188
N um ele şi p r o n u m e le -------------------
A drasa
 22
cât o b a b ă prăp ădită, care începu să
se văicărească:
— M ă ria voastră, şefu l nostru o să
fie nenorocit când o a fla că aţi venit
în lipsa lu i: e plecat în tr’un loc, care
e la p a tru zile de dru m de aici şi nu
ştim cân d se întoarce.
— Ch iam ă-1 pe aju to ru l lui, p o ru n ­
ci Jaydes.
— V a i vai, se boci fem eia, toţi o a­
m enii din sat sunt plecaţi departe,
departe! Ş i tot bocindu-se, se întoarse
în colibă şi închise uşa. D a r din jo ­
sul drum ului ap ă ru ră p a tru soldaţi,
cari aduceau între ei pe şeful absent şi
pe aju to ru l lui. Aceştia nu ştiau cum
s ’o întoarcă.
— M ă rit a ta, zise şeful, dacă aş fi
b ă n u it vizita aceasta, ţ i-a ş f i p re g ă ­
tit o prim ire strălucită.
— Ce v a să zică asta? întrebă J ay ­
des încruntându-se.
— P a tru soldaţi de-ai mei, explică
Roper, se găsiau din întâm p lare în ca­
p ă tu l cellalt a l satului, când dom nii
aceştia se pregăteau să plece. Ş i aşa
i-a u oprit şi le -a u spus că excelenţa
voastră vrea să le vorbească.
C om isarul îşi aduse am inte de „o r­
dinele speciale” ş i-ş i m uşcă buzele :
nul era obiceiul ca indigenii să fu g ă
la apropierea lui, d a r de astă dată,
dispoziţiile pe care le luase ofiţerul
se nim eriseră bine. C o n statân d în ­
toarcerea şefului, oam enii începură
să se ivească de p rin colibele unde e -
ra u ascunşi. P rin tre ei se distingea
u n tân ăr, ru d ă cu) şeful, care privia
pe albi cu m u ltă în drazn eală şi că ­
ru ia i se citia în ochi obrăsnicia.
— M a jestatea sa îm p ăra tu l, an u n ţă
Jaydes, este fo arte s u p ărată pe şeful
tribu lu i Abbassul.
— Ş e fu l tribu lu i A b bassu e fericit
că M a je sta te a sa a a fla t de existenţa
lui, răspunse şeful.
C om isaru l îi p rivi cu severitate, d a r
nici o u rm ă de ironie n u se vedea pe
fa ţ a indigenului; de aceia Jaydes con­
tinuă. E l a r ă tă că refuzu l de a d a tri­
butul, este răsv rătire pe fa ţă, apoi de­
c lară că d a că i se d a u im ediat banii,
el v a interveni pentru iertarea reb eli­
lor. Ş efu l îl asculta cu m are atenţie,
R E A L IT A T E A IL U S T R A T A 4 Septembrit IM
dâ n d din cap în sem n de aprobare. voi despăgubi de pierderea suferită — îm i miroase a bani! Ilustreset,
— Cuvintele stăpân u lu i nostru sunt pentrucă sunt credincioşi şi suipuşi. voinicii tăi au minţit. Iţi voiudaia-
pline de înţelepciune, zise el apoi. A L a auzul acestei propuneri n eruşi­ poi ceeace ţi se curvine.
le u rm a este a m erge pe calea cea nate, com isarul sim ţi că se sufocă. A p oi îi lu ă de mână pe negrul«;
d reaptă şi a atinge fericirea. D a r vai, D a r, înain te de a putea da drum ul t â n ă r şi începu să-l smucească adia-
nu putem să le u rm ăm ! fu rtu n ii de ocări, care se strânsese în t r ’o direcţie aci într’alta, până câtl
Com isarul, care era încântat de e - pieptul lui, sublocotenentul R o p e r ieşi m işcarea imperceptibilă pe careoli
fectul vorbelor lui, se încrun tă acum, în fa ţ ă şi, fă r ă să se uite la d. Jaydes, cu ră mulşchii aceluia ii arătă teu
auzind că indigenii n u voiau s ă -l as­ i se adresă şefu lu i pe lim ba lu i: în care trebue să caute bănit Et»
culte. D a r şefu l continuă: — Eşti sigur că voinicii dum itale au ce scam atorii numesc transmit««
g â n d irii sau telepatie. Aşa dar Rţe
tărî du pă el pe bietul negru pânăfe
g ă casa şefului. Comisarul, carelat-
ceput fusese sufocat de amestecul o-
filerului, d ar numaidecât îşi f c
seam a de avantajul pe care-1 puia
trage din intervenţia aceluia, obsem
că fa ţ a şefului se învineţise Ata
strigă brusc:
— S taţi! E vizibil că ofiţerul «
spune adevărul. Voinicii 1-au insei
pe şef. D a r când ofiţerul a spus ai
să dea înapoi şefului banii asemţu
fă cu t o făgădu ială pe care n'o p»
ţine: legea spune că banii carea
în gro paţi in pământ fără ştirea p»
prietaruilui sunt ai guvernului, ian
zecea parte se cuvine cui i-a găsit.
Ş efu l se făcuse cenuşiu. In tiiţt
acesta, R oper mai scoase cu unp
neglijent, o monedă din urecheaţii
ru lu i care era mai mult mort ied
viu de spaim ă. Cu toată firea luis
părăcioasă, Jaydes nu era lipsit dec
băcie. Polosindu-se de situaţie, elit
— O şef a l Abbassu-ilor, ia-ţt»
nii deoparte şi cere-le să spună#
...Alte câteva monede căzură din nasul negrului
vărul. D e u n de nu. ofiţerul meati
— Stăpâne, acesta e adevărul. A m spus adevărul? U ite tân ăru l ăsta (ş i-l găsească toţi banii, şi-i vom lui r
fost pedepsiţi pentrucă am ascultat ară tă pe cel cu m u tră o bra sn ică), cum Ş efu l fu .bucuros că i se ofemi \
de ordinul guvernului. N u ni s’a dat se face că m ai are b a n i la el ş i-i ţine portiţă de scăpare. Peste un ceas,® i
ord in să n u m ai în gro păm banii, ci în nas? trupa se întorcea cu banii ina* j
s ă -i ducem la ban ca oam enilor aibi? Ş i lu ân d în m â n ă casca, scoase o pentru impozite, Jaydes ii făflilaîi
Dar fu rtu n a î-a prins pe oam enii m onedă din nasul negrului, care căzu per cel m ai înalt compliment ptc
noştri când treceau un râu , şi cutiile in cască. T ru cu l bine cunoscuit de sca re-1 p u tea face:
cu b an i s ’au înecat. Ia t ă de ce nu m atori, fusese executat cu a tâ ta m ă ­ — Tinere, zise el solemn, voia
putem plăti birul. D a r acum a s tă p â ­ iestrie, încât indigenii încrem eniră. trecerea dumitale, la autoritateai
n u l nostru Jaydes, n e -a adus u şu ra­ A lte câteva m onede căzură din nasul vilă.
rea : dacă m ajestatea sa a a fla t de e - tân ărului, în casca lui R oper, spre U n u rlet fioros se auzi in spiţa
xistenţa noastră, desigur că v a a fla m are a spaim ă a privitorilor. A poi r i­ lor. T o a tă populaţia satului titj
ce s’a în tâm p lat şi va zice: copiii mei dicând capul, închizând ochii şi su- du pă tân ăru l obrasnic, căuitândSa
s u fă r pentru că m i-a u ascultat po ru n ­ flâ n d pe nas in toate direcţiile, o fi­ scoată ban i din el; şi cercetărUeItri
ca. D e aceea îi voi ierta de b ir ş i-i ţerul zise în m ijlocul tăcerii generale: se rezum au numai la nas!

EU INTREBUINTEZ NUMAI CUNOSCUTA

C R EM A
PUDRA s.LAPTELE de CRIN
ONOB.DOAMNE5
DOMNIŞOARE A2
C O N V IN G E Di

•FLORA*
lin CARI A L B E S C S I C A T I-
FELEAZA TENUL . 0 Periculoasă
PARUL IL I N T R E T I N
CAPI LOG EN
CU
Inieclie a Picioarelor ÎNGRIJIREA RAŢIONAU

CONTRA
IA R
TRANSPIRAŢIEI
a contaminai Tara A OBRAZULUI, PĂRULUI
S I M ÂINILO R
E xam in aţi dacă aceste
ANTIODDRUL sym ptom e se prezintă intre
P REŢUR I CONVENABILE
I I GĂSESC CEL HAI BUKI d egetele D om niavoastră.
Este o infecţie neplăcută, cauzată de
un germene, pe care îl neglijăm cu uşu­
rinţă, dar care devine periculos dacă-1
neglijăm prea multă vreme : ştiinţa îl
Ondulaiiune Permanenfă J
PENTRU Aplicafiune r u K e n n e *
numeşte Ţinea Trichophyton. De obicei
apare între degete. Symptomele sunt
următoarele : pielea divine umedă şi ade­
sea se crapă sau produce băşici, care CEREŢI NOUL CATALOG
dau loc la măncărime. Uneori pielea se I A IN STITU TU L
în grijirea Tenului înroşeşte şi se inflamează, său arsă. se DE
tnălbeşte, se întăreşte sau chiar se sidefează.
Vizitaţi Salonul de Coafură V Mirosul este adesea dezagreabil. Exam i-
naţi-vă picioarle chiar în această seară
Special pentru Dame şi dacă descoperiţi unul din aceste symp­
tome, reacţionaţi imediat. Puneţi Saltra-
Serviciul strict hygienic şi conştiincios tul Rodell în apă, pănă ce oxigenul
degajat va da apei înfăţişarea unui lapte
P ro p r. MILO QUELLER gras. C.ănd veţi pune picioarele în această
baie lăptoasă, oxigenul pătrunde adănc
B -d u l I. C. B rătian u Nr. 41 în pori şi omoară germenul, care produce
boala. E l mai calmează oboseala şi sen­ R E D A C Ţ IA Ş I ADMINISTRAT.
sibilitatea picioarelor şi moaie induraţiunile B u c u re ş ti, str. Const. Miile 7,Et
şi bătăturile atăt de mult, încăt puleli
să le scoateţi în întregime, cu rădăcină T E L E F O N 306/67
O n o r a t e D o a m n e ţ i D - ş o a r e . Sunt rugate a
vizita Salonul de Coafură Institut de Beaute L e o n cu tot.
Saltratul Rodell, se vinde de toate D ir e c to r redacţional:
Calea V ic to iie i N o. 18, Tel. 382/74. U N IC în văpsitul farmaciile şi drogheriile cu garanţie
nărului cu H K N N E veritabil, ondulaţii P E R M A N E N T E N IC . CONSTANTIN
de înapoierea banilor în caz de neefica-
Lucrări artistice de păr, coafat, manicure, ondulaţii cu citate. Preţul lui este derizoriu. P R E Ţ U L ABONAMENTBLC1
apă: aplicaţii cu H E N N E face personal Dsnul L E O N
Pe un a n ...................... Leii
masage facial face specialistă din străinătate.
Pe şase l u n i ................. „I
P refu ri N. B Aranjamente
co n v en a b ile pentru mirese închiriem
C itifi „R AD IO Pe trei l u n i ....................
Pentru străinătate . . . .
1 I Stpttmbrie 1930
PRINTRE L E P R O Ş I
Pţil’LORATORUL are ocazia
să capete cunoştiinţe de o d ire c ţia Iun trei spre corabie, p re ­ cu un bătrân in fecta t d e lepră, ca­ doctorul îm i arătă o căsuţă izo la ­
P bogăţie şi precizie, la care zenţa acesteia se sim ţia în m od p e­ re im ed iat fu trim is Ja lazaret. Stă­ tă, făcând im p resia celui m ai dră­
|npo(i ajunge, oricât te-ai în co ­ n ib il.
lţii asupra cărţilor.
! Camulţi aliţi, am citit o ciudată
ifcrare a poetului englez S w im -
Ssrne, care tratează iu birea unui sfârşitul ex p ed iţiei. D ezolare şi nul m uri d e tuberculoză. După a- sit de em oţie, al unuia ce repetă o
iiir, pentru o femee leproasă —
ievul mediu, tocmai, când lepro-
ş tran trataţi cu o extrem ă cnu-
« — şi descrie fe ric ire a aceş­
tia. când, in cele din urm ă, isgo-
litpentru totdeauna din sânul so-
«lă|ii, îşi poate alătura soarta,
ieaceea a ferneei condam nate.
Atonei, am considerat lucrarea,
hpt un simplu produs al im a gi­
nai şi n’am stat o clipă la îndo-
ilă, că in realitate aşa ceva ar fi
bi! imposibil.
Acum in să v ă d că Sw im burne
(facoperise u n fapt destul d e sur-
■RDiâtor: le p r a exercită o fa sci-
nţie m orb id ă, de neînţeles, asu-
fra persoan elor de sex opus.
Sb intenţionez să în tristez ceti-
ferii cuo descripţie a lep rei în ul-
paek-i faze, numai spre a le spu-
le ceeace probabil ştiu, că e cel
iii groaznic spectacol pe care-1
¡«ale prezenta o boală.
Ca toate recentele progrese ale
wdicinei, am auzit că e în că in-
rarabiiă, deşi dacă e luată din v re ­
ţi, prin injecţii cu Chaulm oogra
riadecă maladia, perm iţând pă­
tatului să moară 'de altceva, m ai
ikscând se duce în tr’o clim ă tern­
aralâ.
Multe din insulele P a c ific u lu i, a-
itvărate paradise naturale, sunt
iadirate pentru tratarea b o lii.
Deşi ezit s’o spun, pentru că nu
ifire rezonabil, în m are parte, fa-
[tsla atracţie a insulelor d in ocea-
¡al de sud, numită de germ an i
fapptn-Wahnsinn, ce se exercită
itât de puternic asupra oam en ilor
i i , făcându-i să-şi părăsească pa-
tria, familia şi afacerile, spre a pradă lor. T o t astfel e terib ilu l fa r ­
lâncezi sub un palmier, nu e în-
blJtauna frumuseţea naturei, ci o
ten şi încă o femee leproasă.
Debarcând la Tahiti în oceanul
M ic de sud, găsii corab ia „Pau- al păm ântului, unde totul pare nu­
lolii" — însărcinată de guvernul
hicez cu adunarea le p ro ş ilo r de bucată de pânză în jurul şalelor,
pe insule şi ducerea lo r în colon ia n’ai nevoe de alte vestm in te; unde
Iepe Tahiti — gata de iplecare.
Holărli să iau parte la această
apediţie, spre a vedea ceeace pre-
iiaţiam că avea să fie , deşi peni-
bil. unul din cele mai ciudate spec natura e am ăgitoare. Frum osul n i­
Spre uşurarea mea, lep ro şii erau
taţi intr'o luntre enorm ă, legată
iepartea dinapoi a corăbiei şi p ă ­
liţi de gardieni tot leproşi. N e o-
jrirâmîn diferite insule, având a
mdin fiecare mai mulţi boln avi.
Uesea refuzau să vie şi atunci era
ieroe să se facă uz de forţă .
Problema era dintre cele m ai
iile, întrucât m arinarii fra n cezi,
isărcinaţi ou ridicarea lor, nu-i
hImu atinge, fiind în p e r ic o l de
ontaminare. Aruncau cu îndem â-
ire o bucată de muşama asupra
olnavului, îl legau şi-l repeziau
i luntre, unde era luat în p rim ire
e fraţii săi întru suferinţă.
Ardeau apoi casa leprosului şi
itceeace-i aparţinuse. In urma a-
islei operaţii, m arinarii şi docto-
i îşi muiau încălţămintea în tr’o
ie dezinfectantă de form aldeh yd,
roarece se crede că boala se tras- franceză, jum ătate in digen ă.
ile mai ales prin in term ediu l pă-
intului.
In oursul unei luni s’au adunat
i leproşi, mare parte în ultim ele să” , răspunse el, „d a r nu pentru
R E A L I T A T E A IL U S T R A T Ă 23
d e T I T A Y N Â , B a r o a n ă d e IVidolair
faze şi de câte o ri sufla vântul din multă vrem e. Am găsit-o m ăritată In m ijlocu l unui crâng în flo rit,
rui să-l însoţească, deşi ştia că gălaş cuib de dragoste, ce se p oa ­
Nenum ărate alte detalii îm i nă­ n’ar m ai fi avut voe să iasă de a- te im agina.
p ăd iră sufletul de o nespusă tris­ colo. II în g r iji trei sau patru ani, — „ A c i trăeşte un tânăr am eri­
teţe, totuş, trebui să rămân până la cu devotam ent, până când b ă trâ ­ can“ , în cep e doctorul cu tonul lip ­
desgust: iată ce produce vederea ceasta, făcându-i-se ob icin u ită exa- poveste vech e. „S e în drăgosti de o
fată in d igen ă dar la gândul lovitu-
rei ce ar fi dat-o resp ectab ilei sale
fa m ilii din Boston, nu se putea de­
cid e s’o ia în căsătorie. T o c m a i a-
tunci se d escop eri că era contam i­
nată de lepră, dar atât de uşor, în ­
cât un străin, n ic i n’ar fi bănuit-o
•—• şi con form le g ii e dusă în co lo ­
nie, ia r tânărul se întoarse la B os­
ton. F a m ilia mulţumea cerului că
boala se ivise tocm ai la tim p spre
a îm p ied eca o căsătorie atât d e ne­
p o triv ită . Num ai că se cam p rip i.
Şase luni m ai târziu tânărul dis­
păru, se întoarse şi clădi această
căsuţă, unde trăiră fe r ic iţi. Uite-1
ch iar v in e “ . E ra în ultim ele faze
ale b o lii.
Un bătrân fo a rte o rig in a l ce-şi
zicea droghist, mi-a spus m ulte lu­
cru ri interesante despre lep roşi.
Făcea com erţ ou opium , m o rfin ă ,
cocaină, heroină, haşiş şi cu m inu­
natul stupefiant m exican peyotl.
Fum ai, adică sim ulai că fum ez o-
pium şi-l în trebai care e după pă­
C olib a un u i lepros. rerea sa cel m ai p u tern ic stupe­
leprosului unei persoane sănătoase m inare m edicală, ar fi putut pără­ fiant. „S ocietatea le p r o ş ilo r ” răs­
şi cu toate acestea vă spun că e- si lazaretul, dar nu vrea să audă punse el. Un cu ltivator, îm i v o rb ia
de aşa ceva. V iaţa în colon ia le ­ odată de un tânăr ch in ez fo a rte
x ercită o te rib ilă fascinaţie.^ Fără
în doială, acest fa p t e de neînţeles. p ro ş ilo r exercita asupra ei o fa s c i­ in teligen t pe care-1 avusese în ser­
v ic iu l său. Curând descoperi că a-
Dar viaţa în sine e adesea de ne­ naţie irezistib ilă .
înţeles. Nu p ric e p i cum m olia, du-
pe suferinţa avută din contactul
cu flacăra, se repede din nou acolo
unde o aşteaptă m oartea: cum pa­
sărea se lasă în jos, d e bună voe
spre gura hidoasă a şarpelui. Mai
de nepătruns ne pare fa p tu l că oa­
m en ii foarte avizaţi asupra n en o­
r o c ir ii stu pefian telor cad totuş
m ec al le p r e i: e de necrezut ş i to­
tuş foarte real.
Corabia ancoră în cele din u r­
mă la T a h iti, cel mai frum os colţ
mai zâmbet, unde în afară d e o
o colib ă te adăposteşte foarte b i­
ne şi hrana creşte aproape ne în ­
grijită . Apa sărată şi caldă a g o l­
fu lu i, străluceşte îm bietoare, dar
sip e populat de creatu ri m arin e: Inlăturâ gălbeneala
teram ee şi nohu a căror înţepătu­
ră e otrăvitoare. N oaptea nu poţi produsă de futun
înnota sub razele a rg in tii ale lunii,
KOLYNOS împiedică formarea tartru-
din cauza unor peşti a căror muş­
cătură e m ortală. Pe păm ântul cald lnl şi decolorarea datorită nlcoiinei,
şi în aerul parfum at, 'pluteşte acel dând dinţilor albeaţa şi strălucirea lor
m isterios viru s al lep rei, care sca­
pă încă le n tile lo r m ed icin ei.
naturală. Distruge bacteriile periculoase
Marea colon ie de lep ro şi depe
cari produc caria si boli In genera«.
Incercafi pasta KOLYNOS. Ea e deli­
T a h iti ocupă o vale separată de
restul insulei, p rin tr’un lanţ de cios de împrospătăioare. Uu centimetru
munţi în alţi şi p rin tr’un lac a r tifi­ pe periuţa uscată şi aspră o suficient.
cial de ocean.
L e p ro ş ii sunt lăsaţi lib e r i în a- CREMA DE D IN Ţ I
ceastă vale d in care le-ar f i fo a rte
KOUNOS
greu să evadeze şi din care n ic i ei
nu ţin să iasă. D octoru l, colon iei,
un fran cez, m i-a p o vestit o m u lţi­
me d e cazuri ciudate:
Fur izorul C u r ţ i l o r K e g a l e a Komîniei şi Spaniei.
E ra acolo o fem ee tânără şi fo a r­
te drăguţă, de o rig in e jumătate Furniz. Curţei Princiare a A. S Prinţul de Galles a Angliei
— „N u pare să aibă c e v a ” , şop ­
tii doctorului văzând-o.
— „N u , acum e p e rfe c t sănătoa­
 24 R E A L IT A T E A IL U S T R A T A 4 Septembrie IU

cesta intrase în tr ’o colon ie de le ­ că intenţiona să m ă reţie în tim pul ru o indigenă vo in ic ă şi drăguţă. in d igen i cari preschimbauowiii
proşi. Se îndrăgostise d e o in d ig e ­ n opţii. Ce era d e făout? D in d ife ­ A vea o cheie şi din asta dedusei în animale...
nă gra v atinsă d e această boală. ritele planuri de scăpare, ce m i se că venise să fum eze cu artistul şi Cu timpul, francezul câw
F iin d re la tiv bin e şi capabil să p erin d au prin m inte, cel mai bun, să-i uşureze pe cât putea singură­ tr’un somn letargic. Începui si ai
se îngrijească, chinezul avea o că­ era să-l lovesc în cafr cu pipa lui, tatea. R epede mă rid ic a i în întâm ­ rog de Teena să-mi dea drumi
suţă con fortab ilă cu grădiniţă. şi să-i iau cheia din buzunar. In pinarea ei. Mult tim p refuză să calce ordini
Scoase fem ee a din spitalul lep ro şi­ acela« tim p însă, o m ilă nespusă — „C e cauţi a ic i? ” m ă întrebă stăpânului său.
lo r şi o în g riji cu devotam ent. Cul­ mă paraliza. cu o c h ii scăpărând de gelozie. A tu n ci mă hotărîi să-i vorti
tivatorul, văzându-1 aci, avu o — „V e i fum a cu m ine o p ip ă ” , — • „V reau să p lec” , îi răspunsei dela fem ee la femee pe intelesulti
strângere de inim ă la gândul că o- spuse el rugător, „e singura noa­ „dă-m i drumu” . — „A cest om s’a îndrăgostii4
mul acela tânăr şi aparent sănătos, stră plăcere a ci” . In acest m om ent, eaptorul meu m ine, după cum cu siguranţă
avea să aibă un sfârşit atât de tra­ Ştiam că vo rb ia de opium . E im- deschise och ii. văzut” , îi spusei. „Eu insă nu-li
gic. . besc. Dacă voi rămâne aci, vo»
— • „E şti foarte puţin atins” , îi deven i şi eu leproasă şi voiuM
spuse el. „C red că aş putea aranja cu el, ia r tu vei fi gonită”,
să fii retrim is în C hina“ . Se gândi un moment, apoi fc
— „N u fără ea” , răspunse aces­ cuiă uşa.
ta şi o repeta cu încăpăţânare o ri — „E şi afară!” îmi şueră eaii
de câte o ri i se făcea propunerea. • ureche, atât de ascuţit, încât »
In tr’o după masă, vizita m insula zui că asurzesc, şi dacă te veim t
şi cum treceam pr in tr’o secţie un­ înapoia vreodată la el, î|i voiaii
de se aflau situate cele m ai bune
ia gâtul.
colibe, fui oprită de o voce ce mi Nu i-am dat niciodată aceasti
se adresa în franţuzeşte: razie, dar dacă mai sunt in ti#
-— „D oam nă, o vorbă numai vă am bii, pariez că încă i-e frici
ro g ” , Mă găsii jyi faţa unui bărbat 1111 revin şi să-i răpesc leprosul*]
care altă dată parea să ifi fost fo a r­
bit. 1
te bine. Acum era între două v â r ­ Cât despre mine, mulţi anini
ste şi ra va giile boalei pentru care obsedat părerea că-mi văd pecuj
se afla aci erau foarte evidente. pete albe şi adesea în mijlocului
Pe un ton de irezistib ilă im p lo ra ­ tii, consultam dermatoloşi spt»
re, mă p o ftii în coliba sa drăguţă lişti. Acum încă, mă mai visei
şi foarte bin e m obilată. N iciod ată
neori leproasă cu
în viaţa m ea n’am d orit m ai puţin
cioacele căzute.
să intru în casa unui bărbat, totuş L ep ra e un adevărat mister,C#i
mă p om en ii porn in d şi acceptând stă în tr’o descompunere a ţes*
un scaun. D ece? Pentru că un re­ rilo r care cruţă organele vita
fuz ar fi însem nat: astfel că bolnavul trăeşte amJ
„A h , nu; eşti le p r o s !” zile, putrezind de viu. E moli»
Nu mă indurai să-l fac să gân­ toare, însă nu se ştie cum sep»j
dească asta, pentru că era adevă­ pagă. C o p ii trăiţi între lepri
rat. contractează maladia, cei im
E ra am om cult, un artist, care
d in lep roşi scapă clacă sunt izoW ;
cu câţiva ani înainte r ven ise pe
insulă să picteze şi ca mulţi alţii im ediat. M
La O rofaro am văzut o hm
căzuse pradă boalei. Se interesă de
compusă din doi bunici, şasefl
activitatea artistică din ultimul
căsătoriţi şi 36 nepoţi atinşi «
tim p a Parisului şi ştiu să imă în-
m od groazn ic de lepră. Bit*
treţie, făcându-m ă să p ierd din re-
creaturi se adunară în jurul «
pulsiunea dela început. Statui o
şi le luai o fotografie, lin d»
jumătate de oră având g rijă să nu
inent rem arcabil care însă nup»
ating n im ic şi tocm ai mă pregă­
te figu ra decât într’o lucrare *
team să mă retrag, încredinţată că
nu m ă p ericlitasem : dicală. j
In firm ie re le ce îngrijesc sute
— „N u pleca în că” , zise el im ­
zii în ultim ele faze ale bolii,soi
perios şi aprins totodată şi spre
dupe m ine, cele mai eroice temi
neliniştea mea, încuia uşa. punând
Multe d in ele contractează M
cheia in buzunar. Continuă să v o r ­
şi totuş muncesc cu ardoare. Sil!
bească curtenitor, era d e o vervă
m em brele unui ordin al diacon*
sclipitoare. Pentru un m om ent, nu
făcu n ici o m işcare să m ă atingă, lor. . . j
Ştiinţa a făcut cateva incert®
totuşi din cap până în tălpi mă
de tratare a maladiei cu injecţii»
străbăteau fio ri de groază.
Challm oogra, care (lupă ,raport«
Nebună, decât să ating suscepti­
lui S ir Leonard Roggers, dela»
bilitatea unui lepros, preferam să
eiaţia pentru ajutorarea leproşi»
mă p rin d atât de stupid în această
din im periu l britanic, vindeca*
sinistră cursă.
tă la sută din cazurile recentei
Clădirea adm in istraţiei era prea lep ră şi 30 la sută din cele mi*|
departe de colib ă pentru ca stri­ mult încuibate.
gătele m ele să fie auzite şi în aju­ Totuş, efectele drogului nu ■I
torul celorlalţi lep roşi nu puteam — E ş i afară, îm i şueră ea lu urech e.
sigure şi bolnavul la apariţia *1
nădăjdui. Sunt abilă şi mai p u ter­ posib il să opreşti lib era circu laţie — „ îm i aduce ştiri de acasă Te- n istrelor pete albe, nu ştie daca«l
nică decât m ulţi bărbaţi. Cu ace­ a narcoticului, pe insulă populaţia ena. în cu ie uşa şi aşează-te. va „cu răţa” , cum spune biblia,«
sta ştiam că nu aveam de luptat; m uncitoare fiin d form ată numai In d igen a mă p r iv i, ezită, dar fă­ va trece prin toate fazele boliir
d in tr’o lovitu ră l-aş fi doborît. din chinezi. cu cum i se spuse. Era geloasă şi s’a declarat.
D ar la gândul că m âinile lui m ’ a.r P rim ii, cu gândul să evit a fuma mă suspecta. D ar respectă ordin u l UITAYNA
fi atins în tim pul luptei, recăzui şi sperând să se ivească o şansă stăpânului său... N e depănă un
fără puteri pe scaun. drogul tim p p oveştile insulelor. N e vo rb i
de scăpare în tim pul cât
Dacă în acel m om ent m ’ar fi cu­ va lucra. N e trântirăm pe perne, de m ari grăm ezi de giu vaeru ri ale
prin s în braţe, n’aş fi fost în stare con form regu lei. Când pilula fu v e c h ilo r regi, de puterile v ra c ilo r
Citiţi „Adevărul Liten
să opun vre-o rezistenţă. coaptă, m ă observă de aproape,
îm i dădui atunci seama ce sunt astfel încât nu putui evita să iau
bietele păsărele când se dau pradă pipa între buze şi trebui să trag în
şarpelui sau p isicii. E ceva în toc­ piept fumul am ar al opiului cu el
mai ca bolnava tentaţie de a te a- poate şi lepra.
runca de la o m are înălţiime. Cea m ai p en ib ilă parte, venea a-
Mai era totuşi .speranţa, că da- cuin.
că-1 puteam ţine destul de vorbă, Leprosul, sub acţiunea drogului,»
s’ar fi băgat d e seamă lipsa m ea la devenea tot m ai intim . C lip ele tre­
cartieru l gen eral şi ar fi trim is o ceau grele şi terib ile. La lumina
patrulă în căutare. slabă şi trem urândă a lă m p iţe1,
Continuai să vorb esc cu v io ic iu ­ p riveam strania figu ră a tovarăşu­
ne, simulând nepăsare, în tim p ce lui meu.
el d even ia tot» m ai fam iliar. U n eori se pleca spre m ine, alte­
M ă m ir cum de n’am albit în a- o ri în ch idea och ii, surâzând v e d e ­
cea noapte. n iilo r sale. Făcui sforţări să-ini
Soarele cob orî, urmat de scurtul păstrez calmul.
am urg tro p ica l şi apoi, în tu n eric, Deodată, îm i păru că aud un /W W u/eaAz
n ici o altă lum ină, afară de opaiţul sgom ot la uşă... In m om entul ur­
cu ulei al leprosului. Era evid en t m ător, se deschise şi în prag apă­
 '(Septembrie 1930 R E A L IT A T E A IL U S T R A T A

M m m MULLTON

M & d îv u l T pevdp O & e , va, Suc/sulă, ca6& a2% Ş u cS a. C B z a s ^d .

ZDIATUL C A P IT O L E L O R ran , succesorul lu i O ’B anion, se tem ea I n adevăr, alibiul acesta, dovedia că —• Iată , — relu ă d -r u l B link, — cât
PRECEDENTE de puterea invizibilă a Scorpionului la ora 12 — o ra crimei, — R in o n u se de deosebită e am p renta acuzatului
roşu!... a fla în flo ră ria lui O ’B a n io n ; pe când din fa ţ a d-voastră, de am prenta ad e­
utilul Dean O’Banion, a fost am prentele culese de doctorul Blink, v ăratu lu i R in o A lfieri, de pe fişă. Pe
M ile necunosciili, în flo ră - PROCESUL dovediau că acuzatul fusese în florărie, când am p renta asasinului de aci, e
ttlin Chicago. contrar tăgadei acestuia. A tunci din absolut identică cu cele ridicate la
dorul Hlink, şeful s e rv ic iu lu i D octorul B lin k în a in tă un raport, două u n a: sau personalul hotelului era florărie.
kili/icare, descoperă pe d oi i- în care dovedia, p rin identitatea a m ­ complice cu Rino, sau am prentele erau — Repet, zise R in o A lfieri, că nu
lijino Alfieri şi L u g A ld ore, prentelor, că R in o A lie r i e ra asasi­ exact cu ale sale, şi totuşi erau ale a l­ am in trat în florărie. Ş i totuşi, a m ­
prentele însân gerate de pe zid, sunt
trecuseră la ora c rim e i, p rin nul şi cerea im ediata sesizare a ju s ­ tui om.
tiţiei P arla m en tu l votase de cu rân d — S u n t oare am prentele digitale o ale mele, deşi n u am atins zidul! Şi
ţarinei; ei au fost văzuţi de legea accelerării ju decării gan gsteri­ urm ele de paşi lăsate de ucigaş, sunt
probă matematică?...
k¡licenian. lor, adică a ban diţilor din Chicago. A d ic ă : Este exclusă posibilitatea a ale mele, şi ţesătura hainelor!
ţiamprentele culese pe cada- R in o A lfie ri şi fem eea care se da doi indivizi cu aceleaşi amprente? — F a lşu l R in o are p â n ă şi dintele
mi identice cu ale lu i R in o drept L u g A ldore, în contum acie, — — N u sunt o p ro bă m atem atică ci rupt, c e -a lăsat u rm a din m uşcătura
ri, loluş acesta neayă că ar fi fu ră judecaţi, cu o procedură sum ară. o pro bă fizică, răspunse Blink, aşa ce cadavru l avea la m â n ă “ — spuse
ÎM vreodată în floră rie, si p ro - Se dădu lui R in o, asistenţa unui a - cum este şi m oartea. N u ştim dacă se d -r u l Blink.
mi chiar un alibi. vocat din oficiu, M iste r R o b ert M a - vor găsi vreodată două am prente i- — D a r n ’am m uşcat eu acest ca d a­
lory. O r, acesta îşi lu ă rolu l în serios, dentice, cum n u ştim dacă va exista vru! zise R in o înebunit.
[liderul asasinării lui O’B an ion
şi, bazat pe alibilu l lui R in o A lfieri, vreodată u n om care să n u m oară. C eru o lu pă şi confrun tă încă odată
ptile prin declaraţia flo ris te i care dovedea absen ţa sa în florărie la D ar, dat fiin d că p â n ă acum n u s’au am prentele dela florărie, cu propria
n fious.se/, care afirm ă că tre i o ra crimei, ceru ach itarea acestutia. găsit am prente identice, nici oam eni sa am p rentă:
pi:i numiţi au atacat pe pa- Dai- depoziţa d -ru lu i B lin k fu sdrobi- nem uritori, avem tot dreptul să cre­ — T o ate liniile, toate buclele şi in ­
piil ei Dean O’Banion, în flo ră - toare pentru acuzat: dem că probele acestea fizice, sunt suliţele .acestor am prente sunt la fe l
*, In clipa încă când se pregă- — R in o A lfieri, zise acesta, m inte suficiente justiţiei. G a lto n a calculat cu ale m ele! m orm ăi el. Ş i totuş, R â -
con/runtarea ei cu A lf ie r i şi cân d declară că nu a Intrat în flo r ă ­ că a r trebui 64 de m iliarde de dacti­ mos a stabilit că a r trebui 4.660.337 de
«, ilari/ Roussel e răpită!... rie, căci am prentele lui dovedesc că logram e ca să poţi găsi două asem ă­ secole ,ca să se găsească doi oam eni
el a fost acolo. nătoare. cu am prentele digitale asem ănătoa­
ili/ia constată că Lug A ld ore e P o rta ru l hotelului E splanade şi o A m prentele acestea au ava n taji'l re !...
Ea reuşeşte să evadeze. pa rte din perso n alu l aoef.tiii liotei, că sunt inalterabile de timp, pe cale — S u nt absolut identice! N u există
* * susţineau însă că R in o A lfie ri şi L u g chim ică sau fizică, sunt invariabile nici o deosebire microscopică! zise
iWse duce la teatru, B ugs M o ra n A ld o re se a fla u în hotel la ora când la aceiaşi persoană dela vârsta de Blink.
■pari bilete pentru 5 — 6 scaune s ’a comis crim a! câteva luni p â n ă la moarte, şi nu sunt D - t a eşti asasinul.
Ijnl locului său. In ju ru l lui, g ă r ­ Judecătorul Lin d say care prezida identice cu altele. — N u sunt eu !
i i personală ia loc în stal şi ve- şedinţa, întrebă: Ia tă , de pildă, cât de deosebită e M ister M alory, ap ărarea, ceru a m â ­
■L — S ă fie ad evărat oare că nu exis­ am p ren ta asasinului R in o Alfieri... narea procesului, pentruca poliţia să
JCapone, zis Scorpionul roşu, era tă doi oam eni, cari să aibă am prente­ — P ardo n , zise avocatul M a lo ry : po ată identifica precis pe acuzaţi:
"înnl oraşului... Chiar B u g s M o ­ le digitale la fel? ..acuzatul“ A lfieri, n u „asasinul*-... R in o A lfie ri nu e R in o A lfie ri ,iar fe -
 26
m eea n u e Aldore. Cine sunt aceşti o a­
meni?
D e asem eni .susţinea M alory, sen­
tin ţa trebue am ân ată, p â n ă se va des­
coperi cum şi in ce scop a d ispăru t flo -
rărea sa M a ry Russel. I n adevăr, nu
era oare ciudat, că M a ry Russel a dis­
părut, tocm ai în clipa când trebu ia să
fie co n frun tată cu acuzatul, şi să d o ­
vedească astfel că R in o A lfie ri n u era
printre cei trei asasini ai lui O ’B a -
nion?
— D a r această confruntare, între­
rupse B lin k , putea dovedi m ai de­
gra bă, că R in o A lfie ri e ra unul dintre
cei trei asasini .Aldore altul şi poate
dactilografu l era a l treilea...
— Observ, zise aspru M alory, că
doctorul B link, deşi n u este de cât un
şef de laborator, un au x iliar ,se sub-
stitue aci procurorului, aşa cum în
tim pul prim elor investigaţii, a con­
dus toată ancheta.
D u p ă a p lan area acestui incident,
M ister M a lo ry continuă p ledo aria sa:
— C e r să nu se dea u n verdict g r ă ­
bit, ci să se aştepte c a poliţia să des­
copere pe asasinii dactilografului, ai
acelui individ care a atras pe acuzaţi
spre flo ră ria lui O ’B anion, în ziua cri­
mei. O n o rata C u rte n u vede oare că a -
ceste evenim ente: atrag erea lui A lfie ri
şi A ld o re spre florărie, crim a din
N o rth State Street, dispariţia flo ră re -
sei şi asasinarea dactilografului, sunt
în legătură?
C u toată sfo rţarea avocatului, ju d e ­
cătorul L in d sday im puse ju raţilo r să
dea u n verdict im ediat, bazaţi fie pe
alibiul ce dovedia nevinovăţia lui R in o
A lfieri, fie pe identitatea am prentelor,
ce dovedia vinovăţia lui.
R in o A lfie ri fu condam nat, du pă o
deliberare de cin<rt ore, la m oarte, pe
scaunul electric!
Pem eea „Lu g A ld o re“, complice şi
tăinuitoare, fu condam nată, în contu­
macie, la m u nca silnică pe viaţă.
R in o A lfie ri n u fu de loc im presio­
n at de acest verdict.
Publicul, îm părţit în două tabere
TESTA
COM BATE
D U R E R I DE C A P M I G R E N E
N E V R A IG IID U P E R I DE
SLĂBIŢI Şl RĂMÂNEŢI SLABE
întrebuinţând produsul fr a n c e z
EMBRODANYA
Usaj extern. Fără gimnastică, dietă, băi sau medicamente. Fără
pericol. întrebuinţarea foarte uşoară. Puteţi slăbi repede orice
parte a corpului. Pentru informaţiuni adresaţi-vă la Repr.
G-rală p. România „ F a r m a c i a B r u s ’S Bucureşti 1, Cal.Vic-
toriei 36. Succese obţinute de mulţi ani în toate ţările Eu­
ropei. M ii de certilicate doveditoare la cerere.
R E A L I T A T E A IL U S T R A T A 4 Septembrie IM
adverse, urla. O parte sări să linşeze vului Olson, reeşea că b a n d a lu i A l. opusă a curţii, ca să atragem«¡¡j
pe ju raţi, h u id u in d u -i; cealaltă îi o - Capon e a r vrea să aju te pe deţinut gardieni, şi să te putem salva li*
v aţiona şi sări să linşeze pe acuzat. să evadeze, aşa cum pro babil o rgan i­ T o varăşii noştri au spart acoloî i-
I n cele din urm ă, aceste două tabere zase şi evadarea lui „Lu g A ld o re“ . n a m ită un zid, şi aiu provocat ok-
se încăerară, şi fu nevoie să se ordone Se adm ise ca execuţia lui A lfie ri să căerare între deţinuţi cari vor sitţ
evacuarea sălii, cu forţa. aibă loc ch iar a doua zi. şi gardieni.
In adevăr, săbiile de lumină ale^
EVADAREA
s. O. s. ectoarelor tăiau noaptea numai H
In celula sa, R in o A lfie ri dorm ia cu recţia opusă punctului pe unit î|
N ou ile alegeri com unale aduseseră 0 linişte uim itoare. M o ra n şi tovarăşii săi din banii £
în fru n te a oraşului pe p rim aru l T h o m ­ O m ân ă îl bătu pe umeri. D eţin u tu l N ord, cari răpiseră pe Alfieri, si"i
son. se trezi calm, d ar o expresie de m irare zidul, in câmp...
A cesta declară că asasinatul din 1 se în tipări pe fa ţ ă : în celula sa nu U n autom obil îi aştepta, dupi
W e st S ide trebue să m archeze sfârşi­ se a fla gardianu l, ci un om înalt, ras, boschet. S ăriră în maşina care¡¡e
tu l luptelor dintre ..gangsteri“ : în făşu ra t în tr’o lu n g ă pelerină neagră. fa ru rile stinse prin noapte şi ei
— Suntem în p re a jm a unui m are — V in o după m ine! porunci necu­ m oţul motorului amortizat.
războiu civil! ad ăo gă el. noscutul lui Rino. In aceiaşi clipă însă, lumiM
O raşu l întreg era terorizat de m i­ — M ă duceţi la scaunul electric? în ­ proector se fix ă asupra lor, orbia
tralierele şi bom bele celor două bande, trebă acesta. M itraliere nevăzute răpăiră m ii
dela N o rd şi Sud. A sasinatele se ţineau — Nu... Iţi dau libertatea. gloanţe in ei... Automobilul, cupo
lanţ. — A m fost gra ţia t ? de acceleraţie apăsată brusc, fir.
Cele dou ă ban de se o rgan izară în — L a dracu!... strigă necunoscutul. s alt înainte, ca un cal cravaşaţi
secţiuni: secţiuni de bootleggers, cari H aid e odată şi n u m ai trăn c ăn i! S unt geros.
fa b ric ă clandestin alcool m e t ilic ; B u gs M o ran , urm aşul lui O ’B a n io n şi — M ik e G enna, strigă Moran«
secţiuni de rackteers cari pu n m ân a şeful B a n d e i din N o rd ! din tovarăşii săi, dă toată vita
pe incţustrii întregi prin ş a n ta j; secţii Spre m are a surprindere a lui B ugs N e -a u văzut... Coteşte, ca să
pentru cu m părarea conştiinţei m agis­ M o ran , A lfie ri se cram pon ă de p a t: pădure...
traţilor şi poliţiştilor; de ucigaşi cu — N u vreau să es de aci !... A lfie ri îşi aminti că Mike 0«
bom ba, cu m itraliera... — D a r .idiotule, m âine în zori te vor era unul din cei şapte fraţi lu
Ch icago deveni C a p ita la Crimei. electrocuta. u rm ăriţi fă r ă succes de zece ac:
I n t r ’o b u n ă zi, p rim aru l Thom son, — A sta nu e treaba d -ta le ! poliţia din Chicago.
disperat, a rb o ră pe acoperişul p rim ă­ — A i înebunit!... Iţi poruncesc să m ă — O m aşină ne urmăreşte!
riei drap elu l negru, de doliu! urmezi!... N u e tim p de pierdut. celălalt bandit.
B an d ele din N o rd şi S u d am eninţă B u g s M o ra n scoase revolverul. I n a - I n adevăr, în urma lor venia a
să invadeze centrul. P a n ic a fin an ciară cela ştimp, doui indivizi s ăriră asu pra m ai m are viteză, un automobili
începu. lui R in o A lfie ri ş i-l lu a ră pe sus. liţiei, prevăzut cu puşti mitralieri
I n plin centru, B u g s M o ra n sau o a ­ C u m R in o se sbătea, M o ra n îl potoli M ik e G enn a, fabricant de ale»;:
m enii săi, ucid pe L o m bard o cu gloa n . cu un form idabil pum n în Cap: tilic la periferia oraşului, scoase
ţe de revolver. B an d iţii u m blă în zale, — C e idiot!... P re fe ră să fie electro­ volverul şi începu să tragă in u
sub h ain e; de aceea, toţi ucişii sunt cutat!... ce-i urm ărea. Gloanţele poliţiştii
loviţi în cap. T rec u ră astfel p rin culoarul pustiu, cursa aceasta nebună, le şuerau)i
Ferestrele zgârie norilor sar în ţ ă n ­ unde u n ga rd ia n zăcea în sânge. Se urechi, ciuruind capota autoimti
d ă ri: o nouă bom bă a exploadat... strecu rară pe o poartă. S ă riră u n zid — Ţ in să protestez, strigă Rin
fieri că vă amestecaţi in triti
* * * în curtea închisoarei. P e zid fusese le­
A doua zi după proces, doctorul gată din vrem e o frângh ie. mele şt că m ă faceţi să evadez, a
B lin k în ain ta un nou rap o rt urgent, D in p artea opusă a curţii se auzia voinţei m ele!
p rin care cerea im ediata executare a p â ră it de m itraliere şi ră b u fn iri de — Ţ i-e frică de mitralierele|
sentinţei de m oarte dat fiin d că b a n ­ granate. ţiştilor? îl întreabă Bugs Moran,i
ditul R in o A lfie ri este fioros şi în stare — N e vor prinde, şopti R in o A lfieri, ban diţilor din Nord. Preferi scaii
să evadeze. trezindu-se du pă lovitura ce primise. lectric?...
In adevăr, din cercetările detecti­ — N o i am provocat lu pta în partea — Va urma —
D o riţi s a a v e ţi o pastă
d e d i n i i c a r e c u ra tă
p e r f e c t d a n t u r a Bî ?
Întrebuinţaţi Pasta de dinţi G E LLÉ FRÈRES. Această paşti
activă pătrunde şi îndepărtează im purităţile care provoacă dis­
trugerea în acele locuri greu de ajuns unde nu poate pătrunde
peria de dinţi. M eritul pastei G E LLÉ FRÈRES constă în faptul
că e un den tifrice superior. Aceasta se explică prin popularita­
tea sa mondială. E întrebuinţată şi recomandată de medicii den­
tişti mai mult de cât orice altă pastă de dinţi cunoscută.
Este den tifriciu l protector cu acea aromă minunată, accep­
u tat de ştiinţă ca având o putere de pătrundere mai mare de cil
oricare altul din den tifricele de frunte.
Puterea activa şi antiseptică a P A S T E I GELLÉ FRÈRES
distruge literalm ente bucăţelele de plimente dăunătoare şi depo­
zitele de mucină aşezate în despărţiturile în care nu poate pi-
trunde peria de dinţi, înm uino şi dislocând resturile impurili-
ţilor cu putere ca o undă ce curăţă totul.
Dacă până acum n’aţi întrebuinţat încă PASTA GELLÊ
FRÈHES o încercare e suficient spre a vă convinge de efectele
sale şi o veţi adopta pentru totdeauna. Tubul m ic Lei 34, Tubul
mare L e i 51. Borcanul de porcelan L e i 65,50.
La farm acii, droguerii şi parfum erii.
 ¡tptembrie 1930 R E A L IT A T E A IL U S T R A T Ă 27

locurile „Realităţii Ilustrate“
loc de cuvinte încrucişate
,,B e e t h o v e n “
|10 puncte) de
V ir g il G rig o riu -Giurgiu
M. S. Regina M aria. 21) In terjectie. Operă religioasă compusă tot d e el.
22) A lim en t. 23) A rtic o l. 2 4 ) ' Şi 112) Operă de B eethov :n, după o o-
(n e m ţ.). 25) P a rticu lă negativă. peră compusă de Shakespeare. 17)
26) Plantă. 27) O perele lui au fost V itre g (f ig . ). 18) Pronum e. 20)
scrise în tr’un anumit... 30) Măsură U nde s’a năsicut Beethoven ? 24)
chinezească. 31) Pronu m e. 33) Şorecar. 28) Una din cele mai
Plec. 34) Este cea m ai m are neno­ bune p rieten e ale lui B eethoven.
ro cire pentru un m uzicant, atunci 29) Sonată celebră, inspirată după
când devine... 36) C erere. 42) Li­ „ V ije lia ” lui Shakespeare. 31) P r o ­
nul din p ro fe s o rii lui. 45) In terj. nume. 32) Măsură. 35) B eethoven
46) M uzica este urî... d iv in ! 47) s’a..., însă opera lui a rămas. 37)
T r e i consoane din răsfrânt. 48) S im fon ie celebră. 38) Pronu m e.
Plec. 50) Sunet neplăcut (în gra­ 39) Pronum e. 40) Strigăt de v ic to ­
m a tică ). 51) îm p ărat germ an. 53) rie. 41) F erm ecă tor vis, al unei zile
Conjuncţie. 54) F em ee ceebră p rin de vară (s im fo n ie ). 43) A nim al.
sp iritu l şi frumuseţea sa. 56) Rege 44) In terjecţie. 47) Operă m agis­
d in tr’o tragedie d e Shakespeare, cu trală de Beethoven. 49) Cum se
care-1 asemueşte Iulius B enedict numesc bucăţile de m uzică instru­
pe Beethoven. 58) Ce ţine de o m entală, întâlnite atât de mult în
şcoală filo z o fic ă (fe m .). 62) In co ­ opera lu i? 52) Proem in en ţă. 53)
mun. 63) O jumătate de tătară. 64) Num e de ifemee. 55) Greutatea
L o g o d n ica lui Beethoven. 66) Râu m ă rfu rilo r, după scăderea am bala­
în Franţa (in v .). 67) S im fon ie de­ jului. 55-a) Arenă. 56) Zeul căm i­
dicată lui N apoleon Bonaparte. 68) nului. 57) Beethoven a foist neno­
Cetate bretonă. 69) Ceas. ro cit în... 59) Pronum e. 60) Idem .
V E R T IC A L : 1) H oră m untenea­ 61) C am pion. 62) E p itet pe lângă
scă. 3) Ceeace am putea spune des­ titulatura b o e rilo r rom âni. 65) L o ­
pre statura lui Beethoven. 4) U rs i­ calitate în Franţa.
tă (f i g . ) . 5) N otă m uzicală. 6) P r e ­ N. B. Datele p riv ito a re la viuţa
p oziţie. 2 ) Zeitate. 7) In firm . 8)
Una din u vertu rile cele m ai fru ­ in tim ă a lu i B eethoven sunt luate
moase, compuse de Beethoven. 9) după un studiu de R. R olla n d .

Jocul stelelor
(10 puncte de M. si S. B ru im a n -S orocu

iZONTAL: 1) Cântăreaţă b er- Localitate în Franţa. 15) T r e i lite-

, inspiratoarea lui. 2) D iv i- re din răsbunare. 16) A rd eiu roşu,
Kteatrală. 10) Sigant. 11) Ad- pisat mărunt. 17) Pron u m e. 19)
bre. 13) Oraş în Peru. 14) Culoare. 20) Castel, proprietatea

In locu l fie c ă ru i punct negru se de rom ane de aventuri (1818—

va pune câte o literă, astfel ca să
se obţină cuvinte cu urm ătoarele
sem n ifica ţii: __
I — 2 = A s u p re s c (fig . ) ; 2— a—
Foarte dulce; 3— 4 = H ra n a oam e­
n ilo r; 4— 5 = U n a din cele 12 con-
telaţii, p rin care trece calea apa­
rentă a soarelui; 5— l= C e t a t e ocu­
pată de T u rci.
G__ 7 = B u ca tă de m uzica pentru
două v o c i; 7— 8 = E x p re s iu n e în-
trebuintată în sens figu ra t; 8 9
Constelaţie lângă „T riu n g iu l aus­
tra l” (om on im cu o p a s ă re ); 9— 10
= P re o t italian (1515— 1595); 10—
6 = P reo t evreu;
IIEMIâT li : I I — 1 2 = C o n stela te din em isfe­
ra boreală; 12— 1 3 = P la n ta cu care
ÂZUMIôCo. LTD. ţărancele vopsesc ouăle de Paşte;
9SAKA ( J A P O N I A ) i3 — 1 4 = R o m a n c ie r englez, autor
1883); 14— 15 = A flu en t al A dria-
tic ii ; 15— l l = L e x i c o g r a f fran cez
(1755— 1841):
16— 1 7 = U ltim u l descendent al
casei Iui D a vid ; 17 1 8 = N u m ele
dat tuturor astrelor, aifară de soa­
re şi lună; 18— 1 9 = G o lf la nordul
m ării N e g re ; 19— 20=B u m bac dă-
răcit şi mătăsos; 20— 1 6 = C ân tăreţ
străvechiu la G reci ( p l . ) ;
21 -2 2 = P ă s ă ri de curte; 22— •
2 3 = Z e u l răsboiului, la v e c h i G ali;
23— 2 4 = R ă m â n pe lo c ; 24— 2 5 =
Constelaţiune aşezată a.proape de
polul b oreal; 25— 2 1 = A u to m o b iI
(fa m .).
L iterele din vâ rfu l stelei din
m ijlo c (2— 10— 13— 16— 24— 2) dau
numele celei m ai strălucitoare stele,
din constelaţiunea Câinelui.