Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Clasificare științifică
Regn: Plantae
Diviziune: Magnoliophyta
Clasă: Magnoliopsida
Ordin: Fagales
Familie: Fagaceae
Gen: Castanea
Nume binomial
Castanea sativa
Philip Miller
Modifică text
Exemplar de castan comestibil crescut la marginea unei păduri în Germania.
Cuprins
1Descriere generală
o 1.1Fructele
2Castanul comestibil în România
3Utilizări
4Galerie de imagini
5Vezi și
6Note
7Legături externe
Utilizări[modificare | modificare sursă]
Denumirea de castan comestibil se referă desigur la fructele acestui arbore care sunt
comestibile, fiind considerate în anumite rețete de preparare (vedeți piure de castane)
chiar o delicatesă. Există, desigur, și alte modalități de mâncare a fructelor, dintre
care castanele coapte sunt foarte cunoscute.
Castanul comestibil este cultivat în multe zone ale Europei, fiind cunoscut și cultivat
încă de pe vremea Romei antice, când a fost introdus treptat în regiuni mai nordice
decât arealul său natural. Mai târziu, începând cu Evul Mediu timpuriu, castanul
comestibil a început să fie cultivat de călugări în grădinile mânăstirilor. Astăzi, în afara
livezilor, exemplare vechi de sute de ani pot fi găsite în întreaga Europă,
din Anglia până în România și din Italia până în Germania.
Fructele, care sunt foarte gustoase, sunt utilizate ca ingredient ales de către fabricanții
de ciocolată și delicatese, fiind frecvent coapte sau prăjite. Sub forma lor prăjită sunt
foarte apreciate în Franța, Italia și, mai ales, în Corsica. Coacerea sau prăjirea se pot
face fie integral, fie sub formă granulară, obținându-se un fel de făină, din care se
realizează piureul de castane. Există o varietate de mămăligă corsicană
(denumită polenta sau pulenta) care folosește ca ingredient de bază făină dulce de
castane comestibile.
Lemnul arborelui este frumos și durabil, fiind folosit la confecționarea
de mobilă, butoaie, material pentru garduri sau chiar ca material
de grinzi pentru acoperișul clădirilor, așa cum ar fi în Alpujarra, Spania. Datorită
tendinței lemnului de a crăpa în lung și de a se curba accentuat în timp, folosirea sa la
piese mari de lemn este limitată. Coaja arborelui este o sursă importantă de tanin.
Apă g 50-63 11
Vitamina A mg 12
Vitamina C mg 6–23
Magneziu mg 31–65
Sulf mg 48 126
Calciu mg 18–38 56
Fructe coapte.
Castanea sativa
Note[modificare | modificare sursă]
1. ^ Biologie. Mohan Gheorghe, Gabriel Corneanu, Ardelean Aurel, Manual pentru clasa a IX-a Editura
Corint 2004 p.45
2. ^ Stephan Hahn: Die Esskastanien. Nahrungsquelle und bedrohte Naturressource. Book on Demand
GmbH, Norderstedt 2004 p. 133-250, ISBN 3-8224-2194-4
3. ^ Pictura castanului Castagno dei Cento Cavalli de Jean-Pierre Houël (1776-1779)
4. ^ Imaginea castanlui Castagno dei Cento Cavalli în anul 2006
5. ^ Marco Conedera, Mauro Jermini, Alberto Sassella, Thomas N. Sieber: Ernte, Behandlung und
Konservieren von Kastanienfrüchten. Merkblatt für die Praxis 38, 2004. WSL
Birmensdorf, ISSN 1422-2876 (PDF 570KB)
6. ^ Giancarlo Bounous: The Chestnut: A Multipurpose Resource for the New Millennium. In: C.G. Abreu,
E. Rosa, A.A. Monteiro: Proceedings of the Third International Chestnut Congress. Acta Horticulturae,
volumul 693, 2005, p. 33-40, ISSN 0567-7572