ROMÂNIA ŞI ŢĂRILE UE –INTERDEPENDENŢE GEOGRAFICE, ECONOMICE ȘI CULTURALE

PROBLEMA ENERGIEI ELECTRICE ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ ȘI ROMÂNIA

A. ROMÂNIA CA PARTE A U.E.

 Suprafaţa: 238.391 kmp - locul 8 între Italia şi Marea Britanie – țară de mărime mijlocie-mare
 Numărul de locuitori: 21.5 mil - locul 7 între Polonia şi Olanda - ţară de mărime mijlocie
 Poartă de intrare în UE – contactul dintre Europa Centrală şi Europa Estică
 Caracteristici:
a. dimensiunile teritoriale şi demografice însemnate
b. existenţa unor resurse naturale semnificative la nivel european
c. legătura geografică cu Europa Centrală (Carpaţii, Dunărea)
d. poziţia geografică la extremitatea U.E.
e. populaţia neolatină
f. deschiderea spre Marea Neagră – rol geostrategic major
g. poziţionarea dificilă a ţării sub raportul fluxurilor migratorii internaţionale

B. ROMÂNIA ŞI ŢĂRILE UE

I. Interdependenţe geografice (elemente geografice comune cu alte state U.E.):

a. existenţa lanţului carpatic (România - țară carpatică) - structuri geologice, tipuri de roci, etajarea
biopedoclimatică similare
cu Ungaria, Slovacia, Polonia
b. Câmpia Dunării de Mijloc (Panonică) – România, Ungaria
c. fluviul Dunărea (România – țară dunăreană) - leagă 10 state (6 aparținând U.E) și 4 capitale (3 aparținând
țărilor U.E.);
canalul Dunăre-Main-Rin care leagă Rotterdam de Constanța – axă de transport și economică însemnată a Europei
d. Marea Meagră (România – țară pontică) – element comun cu Bulgaria – rol geostrategic major la granițele
estice ale U.E.

II. Interdependenţe umane şi culturale

1. Europa de expresie latină - 1.7 mil. kmp, pe care trăiesc 200 mil. loc (România - insulă de latinitate într-o
mare slavă)
2. confesional – România are o populaţie majoritar ortodoxă la contactul cu Europa catolică şi protestantă
3. dinamica teritorială a populaţiei, exprimată prin migrații consistente în spațiul occidental european – schimburi
culturale
însemnate
4. păstrarea identităţii naţionale în contextul globalizării și occidentalizării

III. Interdependenţe economice

 existenţa unor obiective economice comune şi a unui sistem economic unitar (politică economică
comună a țărilor membre U.E.)
 România este prezentă în U.E. prin specialiști în domeniul economic (în organismele U.E.), dar și
prin forță de muncă necalificată sau calificată
 Dezvoltarea economică accelerată în ultimii ani prin sprijin financiar de la U.E. (fonduri
structurale)
 România, prin poziția geografică, se află pe axa de transport a hidrocarburilor dinspre Marea
Caspică și Caucaz (pentru reducerea dependenței U.E. de gazul rusesc și pentru a atenua crizele
multiple ale petrolului apărute în Orientul Mijlociu)

C. PROBLEMA ENERGIEI ÎN UE ŞI ROMÂNIA

  Resursele energetice clasice sunt modeste pe teritoriul României, dar și al U.E.
 Problema energiei este dependentă de cantitatea şi calitatea materiilor prime => toate țările U.E. sunt
nevoite să recurgă la importul a cel puţin o categorie de combustibil (mai ales gaz natural din
Federația Rusă)
 Resurse energetice mai importante:
Cărbuni - Germania, Marea Britanie, Cehia, Polonia (huilă)
Petrolul şi gaze - Marea Nordului (Marea Britanie, Norvegia, Olanda), Marea Neagră - România
Uraniul - Suedia, Franţa, Cehia
 Tendinţe:
1. diminuarea şi chiar excluderea cărbunilor din balanţa energetică (poluare intensă prin arderea acestora
în termocentrale)
2. creşterea ponderii energiei atomice
3. realizarea unor conducte noi care să transporte, spre țările U.E., petrol și gaz natural din țările
caucaziene
 România are resurse energetice modeste, dependenţa energetică a României de importuri este de
40% din totalul necesar (în principal gaze naturale din Federația Rusă)
- în balanța energetică a România, ponderea resurselor energetice prrprii (resurse consumante pentru a produce
energie electrică) este: 15% petrol; 15% cărbune; 24% gaze naturale; 6.5% hidroenergie şi atomoenergie

D. ALTE PROBLEME COMUNE

1. Creşterea demografică redusă şi scăderea proporţiei Europei în populaţia mondială (15% la 11% -în 2018)
2. Păstrarea unui ritm alert al imigraţiei
3. Modificarea mediului înconjurător
4. Amenajarea spaţiului în persepectiva unei dezvoltări durabile
5. Productivitatea activităţilor agricole
6. Utilizarea unor resurse energetice neconvenţionale