RAȚIONAMENTUL

(INFERENȚĂ/ARGUMENT)

DEFINIȚIE= este o formă logică complexă ce presupune operații logice cu propoziții

TIPURI DE RAȚIONAMENTE (INFERENȚE)

1.RAȚIONAMENTUL DEDUCTIV este argumentul în care concluzia este gândită cu siguranță

plecând de la premise. (exemple: raționamente pe baza pătratului logic, conversiunea, obversiunea,
silogismul). Dintr-un anumit număr de premise este derivată o concluzie care este la fel de generală sau
mai puțin generală decât premisele din care a fost obținută.

În funcție de corectitudinea logică cu care se trece de la premise la concluzie, raționamentele

deductive pot fi:
a) raționament deductiv nevalid (incorect) atunci când din premise adevărate, concluzia este falsă
b) raționament deductiv valid (corect) atunci când din premise adevărate, concluzia este adevărată

În funcție de numărul premiselor, raționamentele deductive pot fi:

a) raționamente imediate când concluzia este obținută dintr-o singură premisă (exemplu: conversiunea
și obversiunea)
b) raționamente mediate când concluzia este obținută din mai mult de o premisă (exemplu: silogismul,
polisilogismul)

2.RAȚIONAMENTUL NEDEDUCTIV (INDUCTIV) este argumentul în care premisele nu susțin în

mod sigur concluzia. Concluzia este mai generală decât premisele din care a fost obținută. Chiar dacă
premisele sunt adevărate, concluzia obținută este PROBABILĂ (exemplu: dacă sunăm pe cineva și nu ne
răspunde, tragem concluzia că nu are telefonul lângă el. Această concluzie nu este sigură, deoarece se
poate ca persoana să nu dorească să ne răspundă sau să nu poată să răspundă.)

În raționamentul inductiv se pleacă de la studiul unor lucruri/evenimente concrete. În urma

studiului lor constatăm că acestea au o anumită proprietate, că ele aparțin unei clase de obiecte și prin
procesul de generalizare, prin inducție, considerăm că întreaga clasă de obiecte are acea
proprietate/caracteristică. De aici, rezultă caracteristicile inducției:

a) concluzia este mai generală decât premisele din care a fost obținută. Inducția are caracter amplificator.
b) concluzia inducției (în general) este probabilă, deoarece nu putem studia toate obiectele clasei despre
care este vorba în concluzie.

În funcție de gradul de probabilitate al concluziei, raționamentele nedeductive (inductive) pot fi:

a) raționamente nedeductive tari = când concluzia este foarte probabil să fie adevărată presupunând că
premisele sunt adevărate
b) raționamente nedeductive slabe = când concluzia este puțin probabil să fie adevărată presupunând că
premisele sunt adevărate

În funcție de numărul cazurilor examinate, inferențele nedeductive (inductive) pot fi:

a) INDUCȚIA COMPLETĂ (totalizatoare) cu următoarele caracteristici:
- studiază o clasă finită de obiecte
-examinează fiecare element al clasei; se constată că fiecare element al clasei posedă aceeași proprietate
și se stabilește că întreagă clasă posedă aceeași proprietate/caracteristică
-valoare de cunoaștere redusă a concluziei; concluzia face doar un rezumat a ceea ce vpremisele au redat
–concluzia este certă (sigură), ADEVĂRATĂ
 Exemplu de inducție completă:
- clasa XII E1 are profil tehnologic
- clasa XII E2 are profil tehnologic
- clasa XII E3 are profil tehnologic
- clasa XII A1 are profil tehnologic
- clasa XII A2 are profil tehnologic
- clasa XII A3 are profil tehnologic
- clasa XII G are profil tehnologic
- clasa XII T are profil tehnologic
- clasa XII E1,E2,E3,A1,A2,A3,G,T sunt toate clasele ce vor susține examenul de bacalaureat în
CEVM Ploiești
Concluzia: Prin urmare, toate clasele ce vor susține examenul de bacalaureat în CEVM
Ploiești au profil tehnologic

b) INDUCȚIA INCOMPLETĂ (amplificatoare) cu următoarele caracteristici:

- studiază o clasă infinită de obiecte (sau un număr foarte mare de obiecte)
- nu pot fi examinate toate elementele clasei (se examinează doar câteva cazuri și se generalizează pentru
toate cazurile)
-concluzia are grad mare de PROBABILITATE (chiar dacă premisele sunt adevărate, informațiile sunt
insuficiente, ele nu sunt un temei suficient pentru adevărul concluziei)
-concluzia are caracter amplificator (trecerea de la premise la concluzie reprezintă un salt de la particular
la general, de aceea ea aduce un plus de cunoaștere

Exemplu de inducție incompletă:

- Brazi este localitate rurală
- Boldești Scăeni este localitate rurală
- Baba Ana este localitate rurală
- Fulga este localitate rurală
- Potigrafu este localitate rurală -
Blejoi este localitate rurală
- Tomșani este localitate rurală
- Ariceștii Zeletin este localitate rurală
- Brazi, Boldești Scăeni, Baba Ana, Fulga, Potigrafu, Blejoi, Tomșani, Ariceștii Zeletin sunt
unele localități din județul Prahova.
Concluzia: Probabil, toate localitățile din județul Prahova sunt localități rurale.