Romana Bac

NOTIUNI RECAPITULATIVE
TRASATURILE GENULUI EPIC
-modul predominant de expunere este naratiunea care este situate
morphologic de prezenta grupului verbal (nr mare de verbe si adverbe)

-naratorul isi exprima in mod indirect sentimentele, ideile, gandurile prin

intermediul actiunii si al personajelor

-prezenta naratorului : obiectiv (se nareaza la persoana aIIIa , naratorul fiind

omniscient si omnipresent), subiectiv(se nareaza la persoana I si aIIa , iar
naratorul este personaj.

-perspectiva narativa

-prezenta reperelor spatio-temporale(cronotopul)

TRASATURILE GENULUI LIRIC

-modul de expunere este descrierea: la nivel morphologic este sustinuta de
prezenta grupului nominal( substantive+ adjective sau substantive +
substantiv)

-eul lyric isi exprima in mod direct ideile, sentimentele, gandurile, trairile
prin iintermediul procedeelor artistice ( imagini si figure de stil)

-prezenta eului lyric se identifica prin intermediul marcilor lexico-

gramaticale ale subiectivitatii ( pronume si verbe la persoana I si a IIa ,
adjective pronominale posesive, substantive In cazul vocativ , interjectii,
interogatii si exclamatii retorice)

-textul este structurat in versuri organizate in strofe

-prezenta elementelor de versificatie (rima, masura,ritm)
 TRASATURILE GENULUI DRAMATIC

-modul predominant de expunere este dialogul , textul fiind o succesiune de

replici ale personajelor

-prezenta didascaliilor (ofera informatii despre starea personajelor si

comportamentul acestora, décor , cronotop , reprezinta o modalitate de
caracterizare si singura modalitate de interventie a naratorului in text)
-este structurat in scene , acte , tablouri

ROMANTISMUL
Romantismul este o miscare culturala manifestata ca reactive impotriva
clasicismului.

TRASATURI
-teme literare romantice : iubirea natura, trecerea ireversibila a timpului,
cosmogonia , conditia omului de geniu, folclorul, istoria

-motive literare romantice: codrul izvorul, salcamul, luna, umbra, zidul, reverie,
demonul, ingerul.

-este promovat lirismul de tip subiectiv

-sentimentul dominant este cel de melancolie , de nostalgie

 -procedeul artistic specific este antiteza.

SIMBOLISMUL

Este un current literar aparut in Franta (la sf secolului al 19lea ) ca reactive

impotriva sentimentalismului romantic.
Denumirea curentului literar apare in articolul intitulat ,,Le symbolisme’’ in
revista ,, Le Figaro’’.

TRASATURI
-cultivarea simbolismului

-teme simboliste: moartea, natura, dezolanta, iubirea neimlinita,

descompunerea materiei, starea de nevroza, conditia nefericita a eului lyric

-motive literare specific: sicriul, corbul, apa, plaia, parcul solitary, ninsoarea,
boala, etc

-valorificarea procedeului artistic al sinestezei( valoridicarea simturilor prin

intermediul imaginilor artisice)

-promovarea unor sentimente de tristete, apasare sufleteasca, dezamagire

 -la nivel structural sunt valorificate tehnica simetriei , tehnica repetitiei si a
versului liber
- se pune accent pe caloarea artisitica a cromaticii si a instrumentelor musicale

-muzicalitatea textului se realizeaza prin refren si verbe la modul gerunziu

MODERNISMUL
Este o miscare culturala manifestata in perioada interbelica concomitant si in
opozitie cu traditionalismul. In ceea ce priveste lirica, modernismul promoveaza
o poezie noua, cu inovatii la nivel prosodic, combate orice forma traditionala.

TRASATURI
-la nivel expresiv , textul lyric modernist promoveaza valoarea artistica a
metaforei( limbaj metaphoric)

-valorificarea lirismului subiectiv

-prezenta tehnicii ingambamentului ( continuarea ideii poetice dintr-un vers in

celalalt, utilizandu-se initiala mca la inceput de vers)

-inovatii prozodice: masura variata datorita alternatei versurilor ample cu

versuri scurte, lipsa rimei, prezenta versurilor libere.
 ,,ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE, INTAIA NOAPTE DE RAZBOI’’
De Camil Petrescu

TEMA SI VIZIUNEA DESPRE LUME

Romanul este o specie a genului epic ,de dimensiuni mari, cu un numar mare de
personaje si o actiune complex ace se desfasoara pe mai multe fire narative.
Romanul ,, Ultima noapte de dragoste , intaia noapte de razboi’’ este un roman
modern, realist deoarece prezinta toate calitatile acestei categori si anume
actiunea este plasata in mediul urban numit Bucuresti, evenimentele narrative
fiind rememorate cu ajutorul introspectiei, iar perspectiva narativa valorificand
gasindu-se in ipstaza de personaj.
Titlul romanului avertizeaza lectorul cu privire la tematica abodradata iar
opozitia ,,ultima’’-,,intaia’’ evidentiaza succesiunea celor doua experiente care is
pun amprenta asupra personalitatii protagonistului, adica iubirea si razboiul.
In roman sunt valorificate doua mari teme literare anume iubirea si razboiul
regasite in cele doua parti ,,ultima noapte de dragoste’’si ,, intaia nopate de
razboi’’ pe langa alte teme ca familia si mostenirea.
Romanul este unul subiectiv, naratorul regasindu-se in ipostaza de personaj prin
valorificarea marcilor subiectivitatii. Romanul este construit din doua parti
impartite in treisprezece capitol cu titlui suggestive . prima parte valorifica
sentimental de gelozie trait de personajul narrator pe nume Stefan Gheorghidiu,
iar a doua parte reprezinta experienta dramatica a razboiului, prin care
protagonistul a dobandit intelesuri profunde ale vietii si ale chinurilor din
constiinta sa stapanita de gelozie.
In incipitul romanului se prezinta repere spatio-temporale, actiunea
petrecandu-se in Bucuresti , Campulung, cat sip e front cuprinzand elementele
traite de protagonist cu aproximativ doi ani jumatate inainte de 1916, anul
intrariiRomaniei in razboi cat sip e timpul acestuia. De asemena incipitul
romanului are un rol dublu, creandu-I protagonistului un portret psihologic
sugerand ca este mai intelligent decat altii fiind singurul ofiter care isi da seama
de superficialitatea pregatirii armatei romane pentru intrarea in razboi.
 Totodata, ofera pretextul rememorarii povestii de dragoste dintre Stefan
Gheorghidiu si Ela, declansandu-se de la discutia la care protagonistul asista
despre uciderea unei femei de catre sotul acesteia acuzate de adulter. Finalul
este deschis lasand loc unor incertitudini, ii cedeaza averea si ,, tot trecutul sau’’
Elei.
Perdonajele sunt prezentate din viziunea protagonistului, iar in conformitate cu
categotia din care face parte romanul, Stefan Gheorghidiu reprezinta tipul
intelectualului atat cat prin statutul sau social, fiind student la filozofie, cat si
prin statutul psihologic, intellectual, lucid, dobandit, prin introspective. In
relatia cu Ela, ea e privita exclusive din perspectiva naratorului personaj. El o
considera eul sau feminine, numele diindu-I sugestiv format din pronumele
masculine ,,EL’’ si partea feminine,,a’’.
Constructia subiectului se realizeaza pe baza unei scene ulterioare care duce la
rememorarea unor actiuni trecute. Dicutia de la popota ofiterilor este pretextul
rememorarii celor doi ani de casnicie dintre studentul la filozofie Stefan
Gheorghiu si Ela, studenta la litere. La baza casatorie statude orgoliul lui Stefan
care fusese flatat de atentia pe care i-o acorda cea mai frumoasa studenta.
Dupa casatorie , cei doi au petrecut cateva luni fericite pana cand o mostenire
neasteptata din partea unchiului Tache a facut ca Ela sa apara intr-o noua
lumina. Ea a intervenit in discutia pentru avere si a inceput sa fie interesata de
moda si de lumea moderna. In timpul unui picnic la Odobesti, comportamentul
nepotrivit al Elei fata de domnul avocet Grigoriade atrage banuieli asupra lui
Stefan. Pe parcursul a mai multor lui cei doi se despart si se impaca fara ca
protagonistul sa aiba o dovada clara a adulternului. Atunci cand e trist la Piatra
Craiului, Ela se muta la Campulung si , in timpul unei permisiuni, Stefan il
intalneste pe domnul G in acelasi oras. Convins ca are dovada infidelitatii, el se
hotaraste sa ii omoare pe amandoi, dar este rechemat pe front. In cea de-a
doua parte sunt prezentate scenele de razboi care sporesc autenticitatea
romanului. Fiind ranit, protagonistul este trimis intr-un spital din Bucuresti
unde primeste o scrisoare anonima drept dovada adulternului.el nu da curs
scrisorii si ii cere Elei divortul, cedandu-I toata averea sa.
Conflictul predominant este cel interior si produce in constiinta personajului
narrator, Stefan Gheorghiu care traieste stari si sentimente contradictorii in
 ceea ce o priveste pe sotia sa, Ela. Acest conflict este generat de raporturile pe
care protagonistul le are cu realitatea inconjuratoarein legatura cu implicarea
Elei iin lumea moderna ceea ce prezinta principalul motiv al ruperii relatiei
dintre Stefan si Ela. Conflictul exterior pune in evidenta relatia personajului cu
societatea accentuand orgoliul respingerii si plasandu-l in categoria
inadaptatului social.
O secventa reprezinta pentru mesajul textuluieste cea in care Stefan Gheorghiu,
stapanit de gelozie, ia hotararea de a-si omori sotia impreuna cu avocatul
Grigoriade, dar se razgandeste , evitand sa faca un gest necugetat si se inroleaza
in armata.
O alta secventa reprezentativa este cea in care protagonistul traieste si
depaseste cu viata ororile razboiului si realizeaza, in final cand iubirea a disparut
, ca Ela ii este o fiinta banala, respingatoare.
Consider ca romanul ,,Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi’’ este
un roman modern , realist intrucat indeplineste toate calitatile acestui tip de
roman, iar viziunea despre lume se suprapune peste viziunea personajului, tipul
intelectualului care isi creaza propriul sistem de valori , vazand in iubire si razboi
doua experiente de autocunoasteresi paradoxala regenerare intrna.
 ,,ALEXANDRU LAPUSNEANUL’’
de Costache Negruzzi
TEMA SI VIZIUNEA DESPRE LUME

,, Alexandru Lapusneanu’’ este nuvela scrisa de Costache Negruzzi, publicata in

anul 1840, in primul numar al revistei Dacia Literara. Actiunea se desfasoara in
timpul celei de-a doua domnii a lui Alexandru Lapusneanul in Moldova.
Este prima nuvela romanticade inspiratie istorica din literature,fiind o
capodopera a specie si un model pentru autorii care au cultivat-o ulterior.
Nuvela este o specie a genului epic , de dimensiuni medii, cu un singur plan
narativ in care accentul cade pe reliefarea personalitatii protagonistului si mai
putin pe actiune.
Nuvela Alexandru Lapusneanu apartine romantismului prin valorificarea temei
literare istoria, prin evidentierea unui personaj exceptional pus in situatii
exceptionale, prin prezenta procedeului artistical antitezei. Regasim creatia
antitetica intre gingasia, delicatetea Ruxandrei si despotismul, tirania lui
Alexandru . Antiteza se constituie intre boierii Spancioc si Stroici(iubitori de
tara, patrioti) si boierul Motoc (tradator, lingusitor)
Titlul face referire directa la protagonistul actiunii, personaj eponim.
Articularea substantivului propriu,,Lapusneanul’’ cu articolul hotarat ,,l’’
individualizeaza personalitatea personajului.
Nuvela are ca tema lupta pentru putere in Moldova in mijlocul secolului al XVI-
lea. De asemenea, se evoca cea de-a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanul
care evidentiaza lupta pentru impunerea autoritatii domnesti si consecintele
detinerii puterii de un domn tiran, crud.
Nuvela se inscribe in orientarea realista prin coordinate spatio-temporale ale
actiunii, prin prezenta unor personalitati istorice.
Naratiunea se desfasoara cronologic , naratorul este omniscient si omnipresent,
relatarea la persoana aIIIa amintind de obiectivitatea si concizia cronicilor.
Incipitul si finalul nuvelei se remarca prin sobrietate. Astfel, paragraful initial
rezuuma evenimentele care motiveaza revenirea la tron a lui Lapusneanul si
atitudinea lui vindicativa. Finalul ilustreaza sfarsitul domnitorului: ,, acest fel fu
sfarsitul lui Alexandru Lapusneanul care lasa o pata de sange in istoria
Moldovei”
Din punct bde vedere compozitional , nuvela are o structura clasica, fiind
constituita din patru capitol cu motto-uri representative, capitolul intai ,, daca
voi nu ma vreti , eu va vreu!’’ reprezinta replica lui Alexandru in momentul
intalnirii cu colia domneasca; capitolul al doilea ,, ai sa dai seama, doamna!’’
reprezinta replica unei sotii de boier decapitat de Lappusneanul; capitolul al
treilea ,, capul lui motoc vrem!’’ reprezinta replica personajului colectiv, dorinta
poporului adunatla portile curtii domnesti; capitolul al patrulea ,, de ma voi
scula,pe multi am sa popesc si eu.” Reprezinta replica lui Alexandru Lapusneanu
in momentul constientizarii calugariei.
Expozitiunea cuprinde momentul intoarcerii lui Alexandru la tronul Moldovei, in
fruntea unei armate turcesti, intalnindu-se cu cei patru boiei: Veverita, Motoc
,Spancioc si Stroici. Intriga este reprezentata de hotararea domnitorului de a-si
relua tronul si dorinta de razbunare fata de boierii tradatori.
Desfasurarea actiunii cuprinde o serie de evenimente declansate de reluarea
tronului de catre Lapusneanu: fuga lui Tomsa, incendierea cetatenilor,
confiscarea averilor boieresti, uciderea unor boieri, interventia doamnei
Ruxandra.
Punctual culminant este reprezentat de uciderea celor patruzeci si sapte de
boieri si a lui Motoc de multimea revoltata.
Deznodamantul cuprinde moartea domnitorului prin otravire . Bolnav de
friguri , domnitorul se retrage la cetate unde este calugarit. Deoarece cand isi
revine ii ameninta pe toti cu moartea, doamna Ruxandra accepta sfatul boierilor
de-al otravi.
Personajele nuvelei sunt conturate in maniera romantic , fiind personaje
exceptionale cu calitati si ndefecte puse in situatii exceptionale.
 Alexandru Lapusneanu este un personaj principal , eponym, romantic,
exceptional, tipul domnitorului tiran, crud, disimulant, vindicativ, abil politic.
Doamna Ruxandra este un personaj secundar, cu character slab, se distinge prin
blandete, delicatete.
Motoc este personajul secundar, tipul boierului tradator, viclean, las si intrigant.
Spancioc si Stroici este reprezentat de multimea revoltata.
La nivelul limbajului, nuveka se distinge prin utilizarea arhaismelor, cuvintelor
populare, folosite cu scopul de a contura atmosfera societatii descries.
Conflictul nuvelei este unul complex si are rolul de a pune in lumina
personalitatea puternica a protagonistului. Principalul conflict este exterior,
politic si consta intre lupta pentru putere a domnitorului si boieri.
Conflictul secundar se contureaza intre domnitor si boierul Motoc, cel care il
tradase in timpul primei domnii. Conflictul social este construit din opozitia
dintre boieri si popor.
In concluzie , nuvela ,,Alexandru Lapusneanu”ilustreaza ideile depre literature
pasoptista si include elemente specific romantismului, recreand , din
perspectiva literara, imaginea unei epoci istorice, pentru a demonstra ca ,,
istoria noatra’’ poate furniza,, sujeturi de scris’’.
 ,, POVESTEA LUI HARAP-ALB’’
de Ion Creanga

TEMA SI VIZIUNEA DESPRE LUME

Basmul este o specie literara a genului epic, de dimensiuni medii cu un numar
mare de personaje , reale sau fantastice purtatoare ale unor valori simbolice,
binele si raul.
,,Povestea lui Harao-Alb’’ de Ion Creanga este un basm cult ce reprezinta
trasaturile acestui gen avand formule specifice basmului(,,amu cica era o
data’’, ,, mai merse cat mai merse’’ , ,, si a tinut veselia ani intregi si mai
tineinca, cine se duce acolo be si mananca. Iara pe la noi cine are bani bea si
manancacine nu, se uita si rabda’’ ) o mstructura stereotipaconcreta (se prezinta
situatiade echilibruin care traiau craiul si cei trei fii ai sai, situatia tulburata de
lipsa unui mostenitor al imparatiei Imparatului Verde, probleme prin care trec
cei trei feciori, dar doar cel mic reuseste sa le dobandeasca, iar in final situatia
revine la echilibrul initial cand Harap-Alb preia imparatia unchiului sau si se
casatoreste cu fata Imparatului Ros’),iar tema literara a basmului promoveaza
lupta dintre bine si rau (confruntarea lui Harap-Alb cu cei doi antagonisti: Spanul
si Imparatul Ros’) constituita pe baza unor motive literare specifice: motivul
superioritatii mezinului ( din cei trei fii ai craiului numai cel mic reuseste sa
treaca de proba tatalui), motivul labirintului (probele la care este supus
protagonistul), motivul obiectelor magice ( puterea calului de a se
transforma,abilitatea de a vorbii, apa vie si apa moarta, cele doua aripe pe care
le primeste Harap-Alb drept multumire de la Craiasa Albinelor si Craiasa
Furnicilor), motivul casatoriei (protaganistul se casatoreste cu fata Imparatului
Ros’).
Titlul basmului avertizeaza lectorul cu privire la continutul textului si anume
,,Povestea lui Harap-Alb ‚’’. De aici lectorul isi poate da seama ca mesajul narativ
transmis este despre viata si evolutia lui Harap-Alb care trece de la stadiul de
novice la stadiul de initiat, dar si numele acestuia care are multe interpretari cu
exinormul ,,Harap-Alb ‚’’: ,, Negru-Alb” ce simbolizeaza probele si reusita sau
,,Sclav –Alb” care face referire la statutul pe care il dobandeste cand este pacalit
de Span si la originea sa nobila precum fiu al Craiului.
Toata literatura este lupta dintre bine si rau cu sfarsit glorios pentru personajul
pozitiv si totodata protagonistul basmului, in mod fantastic deoarece cu ajutorul
obiectelor magice( apa vie , apa moarta , firisoarele de mar)reuseste sa invinga
raul fiind eliminat de catre cal care il ucidepe Span aruncandu-l in vazduh si
lasandu-l liber sa cada.
Perspectiva narativa identificata in text este de tip obiectiv,narandu-se la
persoana a treia, iar naratonul fiind omniscient si omniprezent. Constructia
subiectului se face pe baza conflictelor ce reies din relatiile personsjelor precum
relatia mezinului cu tatal sau , care nevrand sa isi supere tatal,nu mai
indrazneste sa ii ceara permisiunea de a pleca la drum pentru a mosteni
imparatia. Cu ajutorul Sfintei Duminici protagonistul isi biruieste temerile si
reuseste sa plece, trecand cu bine peste toate probele .
Cronotopul basmului este neprecizat , actiunea precizandu-se in spatial sim
timpul perfectiunii.
Relatia incipit-final are la baza starea de echilibru in care se afla personajele.
Inceputul reprezintastarea de echilibru a Craiului impreuna cu fii sai, iar finalul
valorifica imaginea victorioasa a lui Harap-Alb dupa ce a reusit sa treaca peste
toate probele la care a fost supus, sa preia imparatia Imparatului Verde si sa se
casatoreasca cu fata Imparatului Ros’.
Secventa in care fiul Craiului o intalneste pe Sfanta Duminca este un moment
decisiv pentru continuarea actiunii deoarece batrana il sfatuieste sa isi incerce
norocul si ii spune ce ii trebuie, cum sa isi aleaga calul, darv mai intai ii testeaza
bunatatea cerandu-i un ban. Cuprins de sentimentul de suparare si de mahnire,
protagonistu ii ofera banul Sfintei Duminici , exact cum intuise ea , fapt
devedind de modul in care i se adreseaza. Urmarile acestei intrevederi sunt
biruintei primei probe prin care mezinul este supus de catre tatal sau deghizt in
rs si desfasurarea actiunii atunci cand Harap-Alb se intalneste cu Spanul si este
nevoit, pacalit de acesta , sa faca schimb de haine si personalitate,
O alta secventa reprezentativa pentru mesajul textului este cea in care
intalnirea lui Harap-Alb cu cei cinci,,monstrii simpatici’’ acestia fiind: Gerila,
 Setila, Flamanzila, Ochila, Pasari-Lati-Lungila comparativ cu viata reala unde
fiecare om intalneste pe parcursul vietii sale fel si fel de personae .
protagonistul ignora infatisarea fizica a celor cinci si ii ia cu el in calatoria sa spre
Imparatul Ros’ la fel cum noi oamenii , purtam in suflet personae pe parcursul
vietii.
In opinia mea , lumea prezentata in basm este o imagine modificata a lumii
reale prin adaugarea fantasticului, a personificarilor si a imposibilului. Nu doar
actiunea ,dar si fiecare personaj in parte reprezinta ceva symbolic ca imparatia
Craiului mediul protector al familiei, probele reprezinta incercarile la care ne
supune viata pentru a ne maturiza. Spanul si Imparatul Ros’ simbolizeaza
persoanele care ne ranesc, dezamagesc simcare ne vor raul, iar casatoria lui
Harap-Albcu fata Imparatului Ros’ reprezinta fericirea si noul mediu protector
pe care ni-l cream dup ace trecem prin anumite etape ale vietii.
 ,, MOARA CU NOROC’’
de Ioan Slavici

TEMA SI CIZIUNEA DESPRE LUME

Nuvela este o specie a gemului epic, de dimensiuni medii, cu un singur plan
narativ si cu un numar mic de personaje.
Nuvela psihologica prezinta procesul de transformare psihologica a unui
personaj, trecerea de la stadiul de normalitate la nebunie datorita setei de
inovatie.
,,Moara cu noroc’’ de Ioan Slavici este o nuvela psihologica deoarece prezinta
procesul de transformare a personajului Ghita care trece de la starea de
normalitate , un om muncitor si atent cu familia lui, la starea de nebunie unde
isi neglijeaza familia ajungand sa fie un criminal.
Titlul nuvelei desemneaza un reper spatial care marcheaza destinul
personajelor. ,,Moara cu noroc’’ este spatiul pe care il inchiriaza Ghita in
speranta ca vor trai mai bine. In final , moara se dovedeste a fi cu ghinion
deoarece fiecare personaj isi incalca p
erceptele morale si ajung sa cunoasca nefericirea
Din punct de vedere compozitional , nuvela se distinge printr-o constructie
circulara, incipitul si finalul au in comun vorbele batranei, simbol al intelepciunii
si al experientei.
Incipitul reprezinta un percept moral enuntat de batrana,, Omul sa fie multumit
cu saracia sa, caci daca e vorba, nu bogatia ci linistea vorbei sale il face fericit’’
Finalul nuvelei completeaza morala initiala,, se vede ca au lasat ferestrele
deschise! Zise ea intr-un tarziu. Simteam eu ca nu are sa iasa bine, dar asa i-a
fost data!’’ . aceste pasaje constituie un advertisment care, devine o morala
dupa consumarea faptelor.
 Tema literara a nuvelei este destinul care consta in pedepsirea personajelor
pentru feptele lor, valorificata prin urmatoarele teme literare ,, linistea
colibiei’’, ,,soarta’’. Alt motiv al nuvelei ar putea fi norocul ale carui fete
schimbatoare vor marca destinul personajelor.
Perspectiva narativa este obiectiva deoarece se nareaza la persoana a III a,
naratorul fiind omniscient si omniprezent. Constructia subiectului se face pe
baza conflictelor interioare si exterioare pe care le au personajele . Cel mai
important conflict si cel de la care porneste desfasurarea actiunii este cel dintre
Ghita, protagonistul, si Lica Samadaul, antagonistul. Aparitia acestuia face ca
linistea si caracterul pozitiv al protagonistului sa fie perturbate. Drept urmare,
Ghita devine alt om, degradandu-si si incalcandu-si perceptele morale, furand,
jurand fals, ajungand sa fie un criminal omorandu-sim sotia.
Reperul temporal significativ al nuvelei este ziua de Sfantul Gheorghe care
marcheaza sosirea familiei la moara cu noroc, iar cel spatial se regaseste si in
titlul nuvelei care semnifica ghinionul, destinul si nefericirea personajelor.
Protagonistul nuvelei este Ghita, un om simplu , cizmar de meserie. El hotaraste
sa se mute la moara cu noroc in speranta unui trai mai bun. El este prezentat ca
fiind un om harnic , iubitor cu sotia lui, Ana , si copii sai.
Transformarea sa psihologica incepe atunci cand se intalneste cu Lica Samadaul.
Ghita, sub influenta negativa a banului, incepe sa se indeparteze de familia sa si
devine faptas la ilegalitatile lui Lica doar pentru ca avea nevoie de el si de banii
acestuia pentru a-si extinde afacerea. Ana , sotia lui Ghita, nu este de acord cu
tovarasia celor doi, dar intr-un final, impinsa de Ghita in bratele lui Lica, isi
tradeaza sotul si toata familia.
Secventa in care apare Lica Samadaul reprezinta momentul in care actiunea
incepe sa se desfasoare. Atunci cand Ghita se indeparteaza de familia sa sub
influenta negativaa banului isi dezvaluie adevaratul caracter deoarece pune
averea inaintea familiei si al iubirii.
O alta secventa reprezentativa pentru mesajul textului este cea in care
personajele sunt pedepsite pentru faptele lor, ajungand sa cunoasca nefericirea
si moartea, locul fiind purificat prin ardere.
In opinia mea, mesajul textului reflecta realitatea trecuta prin filtrul imaginatiei.
Morala desprinsa din text este ca banul inrautateste inimile bune, desparte
familii si schimba oamenii, iar acest lucru material ar trebuii sa ocupe un loc mai
putin important in viata oamenilor. Iubirea, solidaritatea, increderea sunt mai
pretioase decat orice avere din lume.
 ,,ION’’
De Liviu Rebreanu

Romanul este o specie literara a genului epic, de dimensiuni mari, cu un numar

mare de personaje si cu o actiune complexa ce se desfasoara pe mai multe fire
narative.
Romanul ,,ION’’ de Liviu Rebreanu este un roman traditional deoarece prezinta
imaginea satului ardelenesc din perioada dominatiei austro-ungare , actiunea
fiind plasata in spatiul rural Pripas, principalul personaj, pe numa Ion , se
incadreaza in tipologia taranului, predomina conflictul exterior si este
valorificata perspectiva narativa obiectiva cunoscand un narator omniscient si
omniprezent.
Titlul romanuljui evidentiaza protagonistul actiunii si ofera informatii
referitoare la continutul romanului, fiid vorba despre viata protagonistului.
Morfologic , titlul este un substantiv propriu care determina un nume specific
romanesc, emblematic pentru tipologia taranului.
Din punct de vedere compozitional , romanul este construit din doua parti
distincte, metaforice ,,Glasul iubirii” si ,, Glasul pamantului” care evidentiaza
cele doua obsesii ale protagonistului. Acestea sunt impartite pe capitole avand
treisprezece capitole in total.