p.

79

Evaluarea empirică a capacităților axei M

Un grup de cercetare a dezvoltarii umane, demonstrează că este posibil să se

evalueze aceste 12 componente ale funcționării mentale. Pentru a facilita un diagnostic
clinic util și pentru a conceptualiza cazurile, este necesar ca evaluarea cazurilor axei M să
se facă în așa fel încât să se obțină rezultate care sa fie practic aplicabile și utile pentru
formularea diagnosticului, pentru planificarea si implementarea tratamentului,care sa fie
utilizabile de către clinicienii din toate orientările. Astfel, pentru fiecare capacitate,
oferim o listă de instrumente clinice bine validate care pot ajuta la validare. În general,
favorizăm evaluarea clinică și performanța bazată pe măsurătorile de evaluare, dar în
multe cazuri auto raportările pot completa și îmbogății datele obținute prin intermediul
evaluatorului clinician și bazat pe performanta de evaluare (cantarire).
Aceste liste de evaluări bine validate includ printre altele următoarele:

 The Adult Attachment Interview (AAI; George, Kaplan, & Main, 1985; Main,
Goldwyn, & Hesse, 2002), the Adult Attachment Projective (AAP; George &
West, 2012; George, West, & Pettem, 1997; Jones-Mason, Allen, Hamilton,
& Weiss, 2015), and the Reflective Functioning Scale (RFS; Fonagy, Target,
Steele, & Steele, 1998).
• The Defense Mechanism Rating Scales (DMRS; Perry, 1990).
• The Object Relations Inventory (ORI) and the Differentiation–Relatedness
Scale (D-RS) (Blatt & Auerbach, 2001; Blatt, Auerbach, & Levy, 1997; Blatt,
Stayner, Auerbach, & Behrends, 1996; Diamond, Kaslow, Coonerty, & Blatt,
1990; Huprich, Auerbach, Porcerelli, & Bupp, 2016).
• The Severity Indices of Personality Problems–118 (SIPP-118; Verheul et al., 2008).
• The Shedler–Westen
Assessment Procedure–200 (SWAP-200; Westen & Shedler,
1999a, 1999b), and the related Personality Health Index (PHI, which
provides a single overall index of personality functioning) and RADIO Index
(which delineates an individual’s strengths and difficulties within five key
domains of personality functioning: reality testing, affect regulation and tolerance,
defensive organization, identity integration, and object relations; see
Waldron et al., 2011).
• The Social Cognition and Object Relations Scale (SCORS; Stein, Hilsenroth,
Slavin-Mulford, & Pinsker, 2011; Westen, 1995; Westen, Lohr, Silk, & Kerber,
1985).
• The Structured Interview of Personality Organization (STIPO; Clarkin,
Caligor, Stern, & Kernberg, 2004; Stern et al., 2010).
• The Wechsler Adult Intelligence Scale—Fourth
Edition (WAIS-IV; Wechsler,
2008).

În plus față de aceste măsuri, Rorschach Inkblot Test, scorarea si interpretarea prin
utilizarea Sistemului Comprehensiv Exner (Exner 2003) sau a Sistemului de Evaluare a
Performantei Rorschach (Meyer, Viglione, Mihura, Erard, & Erdberg, 2011), permite
clinicianului să evalueze diverse componente ale personalității, ale capacităților psihologice
și performanță cognitivă. O descriere Rorschach se găsește în capitolul 15 al acestui manual

1
(p 930 – 932). Administrarea necesită mai putin de o ora; notarea și interpretarea ar
necesita aproximativ două ore suplimentare. În ciuda relevantei sale pentru evaluarea
majorității celor 12 capacități ale axei M, am optat pentru a nu include descrieri specifice
celor mai relevante categoriei Rorschach pentru fiecare capacitate mentală, deoarece
administrarea, notarea și interpretarea acesteia sunt destul de complexe și necesită o
pregătire și experiență formala considerabila.
Pentru a obține o imagine mai nuanțată și mai detaliată a funcționării unui pacient
pentru fiecare capacitate, aceste instrumente de evaluare, validate empiric, pot și ar trebui
integrate cu informațiile obținute în alte moduri ( de exemplu interviul clinic, consemnari ale
istoriei de viață, rapoarte de la persoanele care sunt apropiate de pacient ) pentru o gamă
mai largă de instrumente de evaluare și strategii pentru integrarea informațiilor derivate din
aceste instrumente, a se vedea capitolul 15.

p.80

1. Capacitatea de autoreglare (regulation), de atentie si de invatare

(capacitatea de autoreglare se refera la capacitatea de control exercitata asupra gandurilor,

sentimentelor si actiunilor, de exemplu capacitatea de a inhiba o prejudecata) – explicatia
este a traducatorului

Capacitatea de autoreglare, atentie si invatare, acopera o gama de contributii

structurale (constitutionale) si de maturitate in functionarea psihologica globala a
individului, asa cum se manifesta in zonele de procesare auditiva si de limbaj, in procesarea
vizual-spatiala, planificare si secventialitate motorie si modulare senzoriala. Alte procese
implicate in aceasta capacitate includ functionarea executiva, atentia, inteligenta,
prelucrarea (procesarea) semnalelor afective si emotionale, precum si ale memoriei in
diferitele sale forme (memoria scurta, memoria pe termen lung, semanatica, autobiografia/
episodica, si implicita/nondeclarativa). Luate impreuna, aceste functii mentale permit
oamenilor sa participe la procesarea interna si externa a informatiilor, sa-si autoregleze
(adapteze) trairea (experienta) sinelui (selfului) si a mediului inconjurator, sa filtreze intrarile
straine de constiinta atunci cand este cazul, si sa invete din propriai experienta, pentru a
imbunatati capacitatea de adaptare si de copiere .
Pentru a evalua aceasta capacitate, trebuie sa remarcam faptul ca variatiile
predispozitiei genetice, de temperament si de substrat neurobiologic de autoreglare, atentie
si de invatare sunt modificate de contextul social si emotional al persoanei pe tot parcursul
dezvoltarii, incepand cu prima interactiune de ingrijire a copilului (bebe). Individul dezvolta
predispoziții caracteristice și distorsiuni în atenție și în funcționarea executorie ca rezultat al
acestor ( și a altor) experiențe timpurii, iar aceste predispoziții și distorsiuni vor fi evidente în
modul în care el sau ea interacționează cu ceilalți și cu mediul extern mai târziu în viață. Mai
mult decât atât, această capacitate poate fi influențată de starile afective de moment cu care
se confruntă individul ( anxietate, distress, frică și așa mai departe), astfel încât performanța
poate varia în diferite situații și în diferite direcții sau moduri.
Aceasta capacitate diferă intrucatva de celelalte din Axa M, in sensul ca evaluarile
functionarii pacientului in acet domeniu sunt intarite de (și în unele cazuri necesită)
coroborarea externă. Deși concluziile inițiale ale clinicianului despre capacitatea de
autoreglare, atenție și învățare a pacientului s-au bazat inițial pe date de auto-informare și

2
recomandare, atunci când dificultățile sunt documentate în fișele pacienților, în înscrierile
istoriei de viață, sau de către informatori cunoscuți ( de exemplu un frate sau un partener),
încrederea în acuratețea raportului privind un pacient este crescută.

p.81

Scala de evaluare

Pentru aceasta și pentru fiecare dintre celelalte capacități ale axei M, avem o scară
de evaluare în cinci puncte, în care fiecare funcție mentală poate fi evaluate de la cinci la
unu, așa cum este prezentat in Tabelul 2.1 de la sfârșitul capitolului. Sunt descrise punctele
de ancorare pentru nivelurile 5,3 si 1, pentru fiecare capacitate care este prevăzută în text.

5. Individul este în mod corespunzător concentrat, bine organizat și capabil să se

adapteze și să învețe din experiența, chiar și sub stres. Acesta are bună abilitate de
exprimare a gândurilor, a afectelor, și altor experiențe interne, atât verbal cat si nonverbal.
Memoria, atenția și functia executiva funcționează toate, la un nivel inalt, și sunt bine
integrate.

3. individul este în general concentrat, organizat și capabil să se adapteze și să învețe

atunci când este motivat. Atunci când nu este angajat pe deplin, persoana poate prezenta un
declin moderat de la o funcționare obișnuită. Chiar și atunci când funcționează optim
individul de la acest nivel poate fi prezent și se poate concentra doar pentru perioade relativ
scurte și într-o măsură limitată. În condiții de stres, poate aparea un declin semnificativ, cu
apariția unor probleme în limbaj, în procesarea informației, și/sau în funcția de efectuare (de
a face).

1 Atentia individului este efemeră ( trecătoare) și el sau ea este în general incapabilă să

rămână concentrat, organizat și atent. Persoana poate avea dificultăți de adaptare la mediu
de învățare din experiență, și poate fi auto-absorbită, letargica sau pasivă. Capacitatea de
învățare este sever limitată de una sau de mai multe dificultăți de procesare. Expresiile
verbale pot fi compromise, sărăcite sau specifice ( particulare).

Cele mai relevante instrumente de evaluare

Exista o gama larga de instrumente relevante de evaluare pentru autoreglare, atenție

și învățare. Dintre cele mai importante sunt: măsurătorile de (1) inteligență; (2) lucru a
memoriei și a memoriei autobiografice/ episodice; (3) funcționarea neuropsihologica; (4)
capacitatea de învățare și dizabilitatea de învățare ( de exemplu de focusare, de
concentrare); (5) autoreglarea atenției și deficitele acesteia ( inclusiv indicii simptomelor
disociative); (6) funcția de efectuare (secvențiale, filtrare a atenției și așa mai departe).
Evaluarea formală a autoreglării, a atenției și a învățării difera oarecum de evaluările
altor capacități de pe axa M, prin faptul că mulți clinicieni nu sunt complet pregătiți în
administrarea și interpretarea textelor cognitive și neuropsihologice. Mai mult decât atât
multe astfel de măsuratori sunt revizuite și actualizate frecvent, necesitând recalificarea
continua. Recomandăm clinicienilor care au studiile necesare dar și celor care au o
experiență adecvata, să administreze și să scoreze numai acele testele cognitive și

3
neuropsihologie in care ei se încadrează în zonele lor de competență. Atunci când este
necesară o interpretare mai specializată, pacientului i se recomandă un neuropsihologie
instruit corespunzător pentru o evaluare mai avansată.
Testele descrise mai jos sunt exemple de masuratori care pot fi utile în evaluarea
autoreglarii, atenției și învățarii; ele nefiind mei menite să constituie o lista (inventar)
definitivă sau completa.

Scala de inteligenta la adulti Wechsler – Editia a patra

Scara de inteligență la adulti Wchsler – a patra editie (WAIS –IV;Wechsler, 2008) este
cel mai utilizat test de inteligenta. Normat pe persoane cu vârste cuprinse intre 16 – 90 de
ani, include înțelegerea verbală, cu subtestele analoage (privind abstractizarea,
asociativitatea, categoria de rationamente si formularea verbala a conceptului), vocabular
(cunoasterea cuvintelor, vocabularul, memoria pe termen lung), cunostinte (cunoasterea
factuala) si comprehensiune (judecata, cunoasterea conventiilor, standarde de
comportament); rationament perceptiv, cu subteste constituite in bloc (constituirea
conceptului si a rationamentului nonverbal), matricea rationamentului (inteligenta vizuale
larga, clasificare, si abilitate spatiala), puzzleuri vizuale (rationament nonverbal),
completarea imaginii (perceptie si organizare vizuala, concentrare, recunoastere vizuala) si
importanta (pondere, greutate) figurilor ( rationament analogic, logica inductiva si deductiva,
cantitatea de rationament); memoria de lucru, memoria de lucru cu subteste cu cifre lungi
( a invata tocilareste, memoria, atentia, manipularea mentala, imiginatia vizual – spatiala),
aritmetica (atentia si concentrarea, alerta mentala, memoria pe termen scurt, rationamente
numerice, memoria de lunga durata) si numar de litere secventiale (atentia si concentrarea,
memoria spam (amploare), memoria auditiva de scurta durata; viteza de procesare, cu sunt
testele de căutare a simbolurilor ( atenție și concentrare), codare ( învățare, coordonare
vizual- motor, percepție vizuală) și anulare ( atenție și concentrare). Testul se administrează
aproximativ o oră; calcularea si sumarizarea durând aproximativ două ore.

Mini-evaluarea starii mintale modificata

Mini-evaluarea starii mintale modificata (3MS; Teng & Chui, 1987) este un scurt examen de
stare mentală, care extinde testul original Mini-Mental State (MMSE; Folstein, Folstein, &
McHugh, 1975). Oferă o scurtă evaluare de screening a zonelor cheie ale funcționării
cognitive, incluzând atenția, memoria pe termen scurt, orientarea și unele sarcini executive
de bază. 3MS nu este destinat să servească drept înlocuitor pentru bateriile de testare
neuropsihologice mai extinse; mai degrabă, oferă clinicienilor un mod ușor de ecranat
pentru zonele cu deficiențe cognitive grave.

Evaluarea cognitivă Montreal

Evaluarea cognitivă Montreal (MoCA; Nasreddine și colab., 2005) este un test de screening
cognitiv validat, cu durata de 10 minute si un numar total de 30 de puncte, dezvoltat pentru
a detecta o insuficiență cognitivă ușoară la pacienții cu scoruri cuprinse între 24 și 30 de
puncte pe MMSE.
În comparație cu MMSE, MoCA folosește sarcini mai numeroase și solicitante pentru a
evalua funcția executivă, abilitățile de limbaj la nivel superior, memoria și procesarea
vizuală-spațială complexă.

4
Testul de performanță continuă Conners
Testul de performanță continuă Conners (CPT; Conners, 2008; Conners & Multi-Health
Systems Staff, 2000) este un test computerizat orientat spre sarcini, construit prin testare,
asociate cu distractibilitatea, atenția selectivă și controlul impulsurilor. Prin indexarea
Performanța respondentului în domenii de neatenție, impulsivitate, atenție susținută și
vigilență, CPC Conners poate fi utilă pentru a ajuta la diagnosticarea tulburării de deficit de
atenție / hiperactivitate (ADHD) și a altor afecțiuni neurologice legate de atenție.
CPC Conners 3 oferă informații obiective despre performanțele unei persoane în sarcinile de
atenție, completând informațiile obținute din scările de rating.

Test de sortare a cardurilor Wisconsin

Testul de sortare a cardurilor Wisconsin (WCST; Berg, 1948; Grant & Berg, 1948) este o
măsură neuropsihologică, utilzata pe scară largă, a abilităților cognitive multiple, de obicei
denumite „funcții executive”, cu o atenție deosebită la luarea deciziilor și rezolvarea
problemelor. Sarcina participantilor este de a sorta două seturi de cate 64 de carduri de
răspuns pe baza formelor, culorilor și numerelor, care se schimbă pe parcursul sortării.
Participanții trebuie să deducă principiile corecte de sortare cu ajutorul feedback-ului limitat
primit de la experimentator, care spune doar dacă sortarea este corectă sau incorectă.
Scorurile pot fi majorate pe mai multe dimensiuni, dar numărul de categorii atinse și
numărul de erori perseverative sunt rezultatele cele mai frecvent raportate (Rhodes, 2004).

Deficite Barkley în scala de funcționare executivă

Deficitele Barkley în scala de funcționare executivă (BDEFS; Barkley, 2014) evaluează

dimensiunile funcționării executivului pentru adulți.
Versiunea 89 de articole evaluează problemele executive în cinci domenii: probleme de
gestionare a timpului, probleme de organizare, probleme de auto-reținere, probleme de
auto-motivație și probleme de reglare a emoțiilor.
Participanții evaluează fiecare articol pe o scară Likert de la 1 la 4 (niciodată, uneori, deseori,
foarte des).

Testul de memoie comportamentala Rivermead - Ediția a treia

Testul de memoie comportamentala Rivermead - ediția a treia (RBMT-3; Wilson, Cockburn,

Baddeley, & Hiorns, 1989; Wilson și colab., 2008) testează memoria pe termen scurt și lung
pentru informații verbale și spațiale, precum și memoria prospectiva (adică, atunci cand iti
aduci aminte sa faci ceva în viitor), memorie vizuală și amintirea fețelor.
Are următoarele subteste: nume, apartenență, întâlnire, imagini, poveste imediată, poveste
întârziată, fețe, rută imediată, traseu întârziat, mesaj imediat, mesaj întârziat, orientare și
dată.
RBMT-3 include noi subteste concepute pentru a evalua capacitatea de a dobândi abilități și
adaugă o măsură separată pentru memoria implicită.
Deoarece simulează sarcinile de zi cu zi, RBMT-3 este considerat o „baterie ecologică a
memoriei ”.

5
Unele studii au considerat că este un instrument valid și fiabil pentru detectarea deficitelor
de memorie la pacienții cu profiluri neuropsihologice diferite, inclusiv cei cu leziuni cerebrale
(Makatura, Lam, Leahy, Castillo și Kalpakjian, 1999), epilepsie (Pérez și Godoy, 1998), Boala
Alzheimer (Cockburn și Keene, 2001) și modificările cerebrale legate de vârstă(Ostrosky-
Solis, Jaime, & Ardila, 1998). Stabilitatea retestului și fiabilitatea interraterelor sunt bune
(Wilson și colab., 1989).

Test de retenție vizuală Benton

Testul de retenție vizuală Benton (BVRT; Benton, 1974) este un instrument neurodiagnostic
bine stabilit, care evaluează memoria vizuală, percepția și capacitatea de construcție
(Strauss, Sherman și Spreen, 2006). Performanța implică răspuns vizual-motor, percepție și
retenție vizual-spațială, conceptualizare vizuală și verbală, și intervalul memoriei imediate
(Lezak, Howieson, Bigler, & Tranel, 2012). Există mai multe vaiante de administrare pentru
BVRT, fiecare măsurând un aspect diferit al funcționării perceptual-motorii (Strauss și colab.,
2006). Toate variantele folosesc carduri care conțin figuri geometrice și abstracte, pe care
examinatorul trebuie să le construiască sau să le recunoască. Atât varianta cea mai frecvent
utilizată cât și cea mai puțin utilizată testează memoria vizuală. Fiecare card este expus timp
de 10 secunde, după care persoana examinata deseneaza figuile din memoria imediată. În
formatul cu alegere multiplă (BVRT-MC), cardurile de stimulare sunt utilizate cu carduri de
răspuns cu patru alegeri pentru a măsura memoria de recunoaștere.

Evaluarea comportamentală a sindromului Dysexecutive

Evaluarea comportamentală a sindromului Dysexecutive (BADS; Wilson, Alderman, Burgess,

Emslie și Evans, 1996) este concepută pentru a prezice „problemele cotidiene care apar din
sindromul dysexecutive” (Wilson și colab., 1996, p. 4) și evalua tulburările de planificare,
organizare, rezolvarea problemelor și atenție. Sindromul dysexecutive este un domeniu
major al deficitului cognitiv care poate împiedica recuperarea funcțională și capacitatea de a
răspunde la programele de reabilitare. Patru subteste măsoară rezolvarea, organizarea și
planificarea problemelor; sistem de planificare convențional; sistem de atenție de
supraveghere; și evaluarea comportamentelor din viața reală. Este conceput pentru a găsi
atât deficiențe executive generale, cât și specifice. Corelația semnificativă a BADS și a
majorității subtestelor sale cu testele executive standard indică faptul că are o valabilitate
concomitentă adecvată. În ceea ce privește validitatea construcției, este comparabilă cu
testele executive standard în discriminarea persoanelor cu și fără leziuni cerebrale (Norris &
Tate, 2000).

Stroop Color Test și Word Test

Stroop Color Test si Word Test (Golden & Freshwater, 2002; Jensen & Rohwer, 1966; Stroop,
1935) este utilizat pentru a determina capacitatea unei persoane de a direcționa atenția
către informații relevante, în timp ce inhibă informații irelevante. Timpul dintre prezentarea
stimulului și răspunsul comportamental este măsurat. Există mai multe variante de testare în
utilizarea clinică comună, cu diferențe de număr de subtasco-uri, tip și număr de stimuli,
timpi pentru sarcină și proceduri de notare. Cea mai utilizată versiune constă din trei
încercări, fiecare cu 100 de obiecte, prezentate pe 5 coloane de cate 20 de obiecte

6
7