Creația citată „....” este un basm popular, deoarece dezvoltă categoria
estetică a fabulosului, are un singur plan narativ și o acțiune convențională la care participă personaje satistice, neindividualizate definite ca arhetipuri, ca modele morale opuse.
În primul rând, pe parcursul discursului epic se observă prezența unor
motive literare specifice. Astfel, eroul este ajutat de obiecte cu funcție magică și de personaje donator / adjuvante : „...”. Mai mult, se observă prezența împăratului fără urmaș ... . Protagonistul este înzestrat cu calități fizice și morale excepționale. El este viteaz, înțelept, bun. De asemenea, are și puteri supranaturale, deoarece are capacitatea de a se metamorfoza în ..., de a-și demonstra inteligența neobișnuită ..., de a crește într-un an cât alții în ... . În text, se remarcă și prezența cifrelor magice ...(3,7,77,99 ). Eroul este ajutat și de personaje animaliere personificate. În plus, identificăm și personaje fabuloase „...”, întâmplările cu caracter fabulos „...” și povestire.
În al doilea rând, tema operei o reprezintă confruntarea dintre bine și rău.
De aceea, în acțiune sunt implicate personaje pozitive și personaje negative .... . Indicii spațio-temporali au caracter vag, nedeterminat, imaginar și alcătuiesc un cronotop fabulos ... . Opera are caracter popular, anonim, colectiv. Caracterul popular este demonstrat de prezența regionalismelor, arhaismelor, interjecțiilor, a expresiilor populare și a timpului viitor popular ... . Fragmentul se deschide cu o formulă inițială stereotipă, specifică ce plasează lectorul pe un țărâm fabulos „...”. // În text, se remarcă prezența unei formule mediane specifice stereotipe ce menține trează atenția cititorului ... . // Finalul fragmentului este marcat de o formulă stereotipă specifică ce demonstrează caracterul fabulos al operei.
În concluzie, în toate aceste argumente am demonstrat aparența
fragmentului citat la specia literară basm popular.