IMAGINAȚIA

Definiția:
 Imaginația este procesul psihic care constă în obținerea unor imagini sau
produse noi în plan cognitiv, afectiv și motor.

Procesele imaginației:

 Realizarea unui produs al imaginației presupune folosirea unor procedee

specifice, adică a unor modalitați de operare în plan mental, o succesiune
de descompuneri, compuneri, reorganizări, restructurări ale materialului de
care un individ dispune;
 Operațiile fundamentale utilizate sunt analiza și sinteza:
 Prin analiză se realizează o descompunere în părți componente a
imaginilor vehiculate în minte.
 Prin sinteză, reorganizarea acestora într-un nou ansamblu, obținandu-se în
acest fel un produs nou. Operatic de sinteză presupune procedee
specifice.

Procedeele imaginației:

1. Aglutinarea este procedeul prin care se realizează o sinteză mentală a unor părți
eterogene din diferite ființe sau obiecte. Constă în contopirea într-un întreg a
diferitelor părți ale unor obiecte cunoscute;
Ex: Sfinxul, sirenele, hidroavionul, radio-casetofonul.

2. Amplificarea sau diminuarea constă în modificarea exagerată a dimensiunilor.

Procedeul este întâlnit în basme (uriași, pitici) dar și în tehnică;
(microprocesoarele, minicalculatoarele).

3. Multiplicarea sau omisiunea unor părți ale ființelor sau obiectelor;

Ex: În basme apare balaurul cu 7 capete, coloana infinitului in arta.

4. Diviziunea și rearanjarea constau în separarea unui obiect, în părți componente

și modificarea dispunerii acestor elemente in spatiu.
Ex: trecerea de la tracțiunea de pe roțile din spate la cea de pe
roțile din față pentru evitarea derapajelor.

5. Adaptarea constă în modificarea unui obiect în așa fel încât să corespundă unor
anumite situații sau cerințe.
Ex: hidroavionul, materialele hidro și termoizolante.
 6. Substituția presupune înlocuirea unui element (obiect, material, substanță) cu
unul mai avantajos.
Ex: în construcții înlocuirea cărămizilor cu blocuri din BCA
(material cu o greutate mai mică si mai bun termoizolant).

7. Modificarea formei, volumului sau culorii unor obiecte pentru a corespunde

unor noi cerințe.
Ex: botaniștii obțin mereu forme noi prin modificarea structurii
genetice a diferitelor specii de plante.

8. Schematizarea vizează selecția unor trăsături esențiale ale unui element și

eliminarea aspectelor secundare, nesemnificative.
Ex: procedeu folosit în realizarea portretelor robot sau a hărților
geografice.

9. Tipizarea presupune identificarea și contopirea într-un personaj concret a

aspectelor comune unei categorii.
Ex: tipuri literare:avarul, politicianul demagog, parvenitul.

10. Analogia este o formă superioară de comparație prin care se ajunge la inovații și
la descoperirea de informații noi.
Ex: descoperirea structurii atomului prin asemănarea cu cea a
sistemului planetar.

Formele imaginatiei:

Distincție între imaginile memoriei și imaginile imaginației:

 Imaginile memoriei sunt de fapt reprezentări ale unor obiecte, peisaje percepute
anterior, pe care după un timp le reactivam în mintea noastră.
 Imaginile imaginației pornesc de la date anterior percepute, dar în reconstrucția
imaginii intervin date noi, care nu au fost întâlnite în realitate.

Formele imaginației sunt: imaginația voluntară și involuntară.

 Imaginația voluntară preupune un control conștient al actului imaginativ
desfașurat prin prezența efortului voluntar. Formele imaginației voluntare
sunt:
 imaginația reproductivă : constă în posibilitatea noastră de a ne reprezenta
imagini pe baza lecturii unor texte sau pe baza unor relatări verbale;
 imaginația creatoare: se folosesc elemente specifice prin care se realizează o
prelucrare a experienței prezente și anterioare, iar în final se obține o imagine sau
un produs nou;
Ex: invențiile, inovațiile, descoperiri în domeniul ștințific tehnic sau
artistic.
 visul de perspectivă: constă în proiectarea mentală a drumului propriu în viață, a
modalităților de dezvoltare personală în acord cu potențialul de care dispunem dar
și cu oportunitățile oferite de societate;

 Imaginația involuntară se caracterizează prin absența intenției de a

imagina și nu presupune un efort voluntar. Formele imaginației
involuntare sunt:
 reveria: apare atunci când suntem în stare de relaxare si ne lăsăm gândurile să
zboare, dând frâu imaginației, se mai numește "visarea cu ochii deschisi";
 imaginile hipnagogice si hipnopompice: imaginile hipnagogice apar în timpul
trecerii de la starea de veghe la starea de somn, iar cele hipnopompice apar în
timpul trezirii din somn. Sunt imagini de scurtă durată, nu participăm la
producerea lor și nu le considerăm reale;
 visul din timpul somnului: imaginile din timpul somnului au câteva
caracteristici prin care se deosebesc de alte tipuri de imagini; sunt irelale uneori
absurde, lipsește controlul voluntar, visul are un caracter afectiv,iar imaginile din
vis au un caracter simbolic.