Titular disciplină: Lector univ. dr.

kinetoterapeut Anca Jianu

an II KT
MĂSURARE ȘI EVALUARE ÎN KINETOTERAPIE C 12
Evaluarea gleznei

Oasele tarsului posterior :

Calcaneul si astragalul
Aceste doua oase formeaza scheletul posterior al piciorului (tarsul posterior). Sunt masive, mai ales
calcaneul.
Pot fi asimilate cu 2 paralelipipede retangulare suprapuse unul pe celalalt intr-o maniera
��incrucisata��.
Astragalul este orientat spre anterior si interior, in timp ce calcaneul este orientat anterior si exterior.
Oasele tarsului anterior ( regiunea mijlocie a piciorului )
Anterior de calcaneu si astragal se gasesc 5 oase ( unul extern, 4 interne), formand regiunea numita
"gatul piciorului".
Vedere externa. Cuboidul urmeaza calcaneului. Acest os nu-si justifica numele pentru ca are mai curand
forma unei prisme triunghiulare. Pe marginea sa externa prezinta un sant transformat pe viu intr-un canal printr-
un ligament; pe aici trece tendonul muschiului peronier lung.
Anterior se articuleaza prin 2 fetisoare articulare cu metatarsienele 4 si 5.
Vedere interna. Navicularul urmeaza astragalului. Are o forma semilunara cu convexitatea anterioara.
Pe fata interna se observa un tubercul unde se insera tibialul posterior. Anterior se articuleaza prin trei fetisoare
articulare cu fata posterioara a celor 3 cuneiforme.
Oasele cuneiforme sunt 3 oase mici, de forma triunghiulara, ce contribuie la edificarea boltii
transversale a piciorului. Se articuleaza intre ele si cu metatarsienele 1, 2,3 (anterior).
Tarsul anterior este deci o zona formata din multe oase mici si articulatii; minimobilitatile se insumeaza
pentru a forma o regiune destul de supla si maleabila.
Glezna este alcătuită din articulaţia talocrurală (tibiotarsiană, tibioastragaliană), de tip trohlear.
Suprafeţele articulare sunt reprezentate de scoaba tibioperonieră (formată din extremitatea inferioară a tibiei
şi feţele articulare ale maleolelor) şi faţa superioară a talusului.
Mijloacele de unire sunt formate din capsula articulară pe care aderă intim tendoanele muşchilor extensori şi
ligamentele:
Ligamentul colateral intern – format din 4 ligamente:
 Tibio-navicular, tibio-calcanean, ligamentele tibiotalare posterioare (situate superficial) care limitează
abducţia talusului;
 ligamentul tibio-talar anterior (situat profund) care se opune translaţia şi rotaţia laterală a talusului.
1
 Ligamentul colateral extern – alcătuit din:
 ligamentul talo-fibular anterior care limitează inversia excesivă a talusului;
 ligamentul talo-fibular posterior care se opune flexiei dorsale a gleznei şi adducţiei, rotaţiei interne, translaţiei
mediale ale talusului;
 ligamentul calcaneo-fibular care limiteză inversia gleznei.
Mişcările posibile la acest nivel sunt:
1. Flexia plantară - miscare posterioară a piciorului in plan sagital
Amplitudine de mișcare-0-40-45⁰
Muschi principali triceps sural.
Tricepsul sural.Acest muschi este cel mai puternic muschi al gambei, fiind format din 3 corpuri musculare ce se
termina printr-un tendon comun (tendonul lui Achile) pe fata posterioara a calcaneului.Muschii componenti
sunt cei 2 gastrocnemieni si solearul.
Solearul se gaseste profund, avand insertie pe fata posterioara a tibiei si fibulei (portiunea superioara).
Actioneaza asupra articulatiilor gleznei si subtalara.Este acoperit de 2 corpuri musculare (cei 2 gemeni-
gastrocnemieni) ce au fiecare origine pe fata cutanata a unui condil femural (medial si lateral). Actioneaza
asupra articulatiilot genunchiului, gleznei si subtalara.
Muşchi accesori: peroneu lung, peroneu scurt.
Factori limitatori ai miscarii:
- Contactul partii posterioare astragal cu tibia
- Tensionarea ligamentelor anterioare
- Tensionarea muschilor flexori dorsali ai gleznei
Factori stabilizatori:
- Greutatea gambei
Goniometrie
Poziţia iniţială: subiectul în decubit ventral, cu genunchiul extins, piciorul în afara mesei.
Poziţia finală: subiectul în decubit ventral, piciorul se depărtează de faţa anterioară a gambei, până la limita de
mişcare.
Poziţia goniometrului:
 Centrul goniometrului se plasează la nivelul articulaţiei gleznei, pe partea laterală.
 Braţul fix paralel cu linia mediană a feţei laterale a gambei.
 Braţul mobil urmăreşte metatarsianul V.
2. Flexia dorsală - miscare anterioară a piciorului in plan sagital
Amplitudine de mișcare- 0- 20⁰
Muschi principali tibial anterior.

2
Muschiul tibial anterior se insera pe fata externa a tibiei ( 􀀋 superioara) si se termina pe primul cuneiform si primul
metatarsian. Realizeaza flexia dorsala a piciorului, fiind muschiul principal al acestei miscari.
Muşchi accesori: extensor lung degete, extensor lung haluce.
Factori limitatori ai miscarii:
- Tensionarea ligamentelor anterioare
- Tensionarea muschilor flexori plantari ai gleznei
Factori stabilizatori:
- Greutatea gambei
Goniometrie
Poziţia iniţială: subiectul în şezând, cu genunchiul flectat la 90⁰, piciorul în poziţie neutră.
Poziţia finală: subiectul în şezând, piciorul se apropie de faţa anterioară a gambei, pâna la limita de mişcare.
Poziţia goniometrului:
 Centrul goniometrului se plasează la nivelul articulaţiei gleznei, pe partea laterală.
 Braţul fix paralel cu linia mediană a feţei laterale a gambei, urmărind condilul lateral.
 Braţul mobil urmăreşte metatarsianul V.
3. Inversia piciorului - miscarea piciorului prin care talpa devine față medială
Amplitudine de mișcare- 0- 35⁰
Muschi principali tibial posterior.
Muschiul tibial posterior ia nastere pe fata posterioara a tibiei, fata posterioara a fibulei (portiuni invecinate) si
pe membrana interosoasa dintre cele 2 oase. Tendonul sau inconjoara maleola tibiala, trcand apoi prin culisa
cea mai anterioara de sub retinaculul flexorilor pentru a se termina pe tuberozitatea navicularului si prin
expansiuni pefata plantara a celorlalte oase ale tarsului, cu exceptia astragalului.
La nivelul regoiunilor mijlocii si posterioare ale piciorului realizeaza supinatie si aductie; participa la flexia
plantara si are rol in stabilizarea gleznei.
Muşchi accesori: flexor lung degete, flexor lung haluce.
Factori limitatori ai miscarii:
- Contactul oaselor tarsului pe marginea internă
- Tensionarea ligamentelor externe ale tarsului (talocalcanean lateral, calcaneofibular, talofibular)
- Tensionarea muschilor eversori
Factori stabilizatori:
- Greutatea gambei
4. Eversia piciorului - miscarea piciorului prin care talpa devine față laterală
Amplitudine de mișcare- 0- 15⁰
Muschi principali : peronier scurt si peronier lung

3
Muschiul peronier lung se insera superior pe capul fibulei si fata ei laterala; tendonul se formeaza la mijlocul
gambei si coteste de 3 ori:
- posterior de maleola laterala;
- sub tuberculul peronierilor
- la nivelul marginii externe a cuboidului.
Tendonul intra apoi in santul cuboidului si se termina pe baza primului metatarsian si primul cuneiform. Ridica
marginea externa a piciorului si coboara marginea interna, fiind deci pronator. Realizeaza si flexia plantara si
adductia piciorului.
Muschiul peronier scurt se insera pe fata laterala a fibulei in 1/3 inferioara. Tendonul sau inconjoara maleola
externa, trece deasupra tuberculului peronierilor si se termina pae baza metatarsianului 5. Ridica marginea
externa a piciorului (pronator), participa la flexia plantara si la abductia piciorului.
Muşchi accesori: extensor lung al degetelor
Factori limitatori ai miscarii:
- Contactul oaselor tarsului pe marginea externă
- Tensionarea ligamentelor interne ale tarsului (tibiotalar, tibiocalcanean, talocalcanean)
- Tensionarea muschilor inversori
Factori stabilizatori:
- Greutatea gambei