Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cuprins articol
1. Generalitati
2. Factori de risc
3. Cauze
4. Simptome
5. Mecanism fiziopatologic
6. Consult de specialitate
7. Medici specialisti recomandati
8. Investigatii
9. Tratament
10. Profilaxie
Factori de risc
Varsta inaintata este factorul de risc cel mai important. Alti factori de risc pentru
dezvoltarea bolii Alzheimer sunt:
- istoricul familial de Alzheimer, in special daca boala a aparut la rudele de gradul I
(mama, tata, frati) si a aparut la mai multi membrii ai familiei
- prezenta genei pentru apolipoproteina E-4, in special la persoanele din rasa alba sau
asiatici, creste riscul de a dezvolta boala Alzeimer
- sindromul Down, o boala genetica ce determina retard mental
- diabetul, o boala ce se insoteste de glicemie crescuta
- terapia hormonala de substitutie. Un studiu recent a demonstrat ca riscul de a
dezvolta dementa, inclusiv boala Alzheimer este crescut la femeile de peste 65 de ani
care sunt sub terapie substitutiva cu estrogeni si progesteron.
Au mai fost formulate cateva teorii cu privire la cresterea riscului de a dezvolta boala
Alzheimer. Aceste teorii includ urmatorii factori:
- fumatul. Unii cercetatori au sugerat ca fumatul ar creste riscul de a dezvolta dementa
si boala Alzheimer, dar aceste presupuneri nu au fost confirmate
- lovituri ale regiunii cefalice. Exista probe care sustin ca o lovitura in regiunea
cefalica (la cap) urmata de pierdera constientei, poate creste riscul de dezvoltare al
bolii Alzheimer mai tarziu. Sansele de a dezvolta boala sunt crescute in cazul in care
leziunea este severa si la pacientii cu istoric familial de boala Alzheimer.
- nivele crescute in sange de homocisteina. Homocisteina este un aminoacid prezent
in mod obisnuit in cantitati mici in sange. Nivelele crescute ale acestui aminoacid se
insotesc de risc crescut de boala cardiaca. Unii cercetatori sustin ca nivelele crescute
de homocisteina s-ar asocia si cu un risc crescut de boala Alzheimer. Aceste nivele
crecute de homocisteina sunt cauzate de nivelul scazut in sange al vitaminei B12 si
acidului folic.
Expunerea zilnica la aluminiu provenit din oale, cani de aluminiu, deodoranti cu
aluminiu nu s-a demonstrat ca ar creste riscul de a dezvolta boala Alzheimer.
Cauze
Simptome
Pierderea memoriei este de cele mai multe ori prima manifestare a bolii Alzheimer.
Multe persoane in varsta se ingrijoreaza atunci cand apar pierderile de memorie.
Anumite episoade de pierdere a memoriei pe termen scurt la persoanele in varsta de
60-70 de ani este un lucru obisnuit, dar numai unii dintre acestia cu pierderi usoare de
memorie vor dezvolta boala Alzheimer. In cazul in care apar pierderi de memorie este
indicat consultul unui medic specialist.
O persoana care are simptome motorii (slabiciune musculara la nivelul mainilor sau
tremuraturi ale mainilor) sau simptome senzoriale (senzatie de amorteala) probabil au
alta afectiune decat boala Alzheimer.
Boala Parkinson sau scleroza in placi se pot manifesta prin simptome motorii alaturi
de dementa.
Mecanism fiziopatologic
Faza initiala
Faza intermediara
Consult de specialitate
Boala Alzheimer are tendinta de a evolua lent. In cazul in care simptome precum
confuzia sau alte modificari ale abilitatilor mentale se instaleaza brusc, in interval de
zile sau ore, problema poate fi delirium tremens, o boala ce necesita tratament de
urgenta.
Investigatii
Diagnosticul de boala Alzheimer se pune dupa eliminarea altor posibile boli. Medicul
specialist va cauta alte cauze de dementa, inainte de a pune diagnosticul de boala
Alzheimer.
Este important sa se elimine diagnosticul de delirium atunci cand simptomele se
instaleaza brusc, deoarece delirium tremens este o afectiune ce necesita terapie de
urgenta.
Simptomele de genul confuziei si pierderilor de memorie pot sa apara si in
sindroamele depresive. Depresia este relativ frecventa printre persoanele in varsta, dar
este destul de greu de recunoscut. Aceasta poate fi tratata cu succes medicamentos si
prin terapie psihologica.
Boala Alzheimer este diagnosticata in urma istoricului medical si examenului fizic.
Aditional se fac examinari ale statusului mental si evaluarea starii de sanatate
mentala. Aceste examinari presupun actiuni simple pentru verificarea orientarii. De
obicei este indicat ca in timpul examinarii sa fie prezent si un membru al familiei sau
o persoana apropiata pacientului. Membrul familiei poate da detalii asupra vietii de zi
cu zi a pacientului, memoria acestuia si modificarile de personalitate.
Investigatii, ca tomografia computerizata (CT) sau rezonanta magnetica nucleara
(RMN) sunt folosite pentru vizualizarea modificarilor de la nivelul creierului, ce pot fi
legate de memorie si de instalarea bolii Alzheimer. Alte doua investigatii imagistice,
tomografia cu emisie de pozitroni (PET) si tomografia cu emisie de foton (SPECT)
sunt utile in anumite cazuri, dar nu sunt efectuate de rutina.
Teste de laborator
La un numar mic de pacienti dementa are alte cauze decat boala Alzeimer. Teste de
laborator pot fi efectuate pentru a exclude alte cauze posibile pentru simptomele
pacientului. Simptome asemanatoare cu cele din boala Alzheimer pot sa apara in boli
insotite de dezechilibru mineral, boli hepatice, nivele anormale ale hormonilor
tiroidieni, probleme de nutritie ca deficitele de folati si vitamina B12. Tratarea acestor
boli poate produce o incetinire sau o reversibilitate a declinului mental.
Analizele de sange utile pentru a diagnostica aceste afectiuni sunt:
- hemoleucograma, care evidentiaza numarul si tipul celulelor din sange si ajuta la
punerea diagnosticului
- teste functionale hepatice (ALT, AST, fosfataza alcalina, bilirubina) ce
diagnosticheaza afectiunile hepatice
- dozarea acidului folic (folatilor). Acidul folic este necesar in producerea atat a
celulelor rosii cat si a celulelor albe din sange
- concentratia vitaminei B12 in sange. Vitamina B12 este utila in productia celulelor
rosii din sange si in mentinerea sanatatii sistemului nervos
- dozarea electrolitilor si nivelul glicemiei (sodiu, potasiu, creatinina, glucoza,
calciul). Electrolitii sunt utili in mentinerea balantei fluidelor in organism la un nivel
optim si mentinerea functiilor normale (de exemplu ritmul cardiac, contractiile
musculare si functionarea neuronilor)
- teste functionale tiroidiene. Nivele anormale ale hormonilor tiroidieni sunt o cauza
comuna de simptome ca pierderea memoriei, confuzie, letargie si alte simptome de
dementa la persoanele in varsta. Terapia medicamentoasa amelioreaza simptomele la
persoanele cu tulburari ale functiei tiroidiene
- screeningul pentru sifilis. Dementa apare in ultima faza a sifilisului (sifilisul tertiar).
In cazul in care persoana a avut sifilis cu mult timp in urma si acesta nu a fost tratat
corespunzator, boala poate progresa pana la afectarea comportamentala si pot aparea
tulburari ale inteligentei. Desi sifilisul este o boala din ce in ce mai rara, se fac teste
pentru determinarea lui, deoarece aceasta este o boala curabila
- testul de detectare al virusului imunodeficientei umane (HIV). SIDA netratata poate
cauza simptome ca tulburari de personalitate sau probleme de concentrare
Investigatii imagistice ca tomografia computerizata sau rezonanta magnetica nucleara
sunt efectuate pentru a exclude alte cauze atunci cand diagnosticul este nesigur.
Se poate efectua o electroencefalograma (EEG) pentru a monitoriza activitatea
electrica a creierului in cazul in care in istoricul pacientului sunt fenomene
convulsivante.
In unele cazuri se efectueaza autopsia cu examinarea creierului pentru a evidentia
modificarile produse la acest nivel ce pot indica boala Alzheimer. Desi autopsia este
singurul mod de a pune cu certitudine diagnosticul de boala Alzheimer, in fazele
initiale ale bolii modificarile pot sa nu fie extrem de clare pentru a pune diagnosticul.
Autopsia este rar necesara, dar poate fi facuta atunci cand familia doreste sa stie cu
siguranta daca a fost sau nu Alzheimer.
Depistare precoce
Tratament
Desi nu exista un tratament care sa vindece boala Alzheimer, exista multe mijloace de
a mentine calitatea vietii bolnavului si a mentine starea de activitate a persoanei.
Tratament initial
Alt aspect important al terapiei initiale reprezinta detectarea si tratarea altor probleme
medicale asociate bolii Alzheimer. De exemplu, depresia apare la aproximativ 50%
din pacientii cu Alzheimer, in special in primele faze ale bolii atunci cand acestia sunt
constienti de diagnostic si de prognosticul prost. Depistarea si tratarea acestor conditii
asociate ca depresia poate minimiza infirmitatea si maximiza abilitatile restante ale
pacientului.
Tratament de intretinere
Plasarea in camine
Tratament medicamentos
Tratamentul dementei
Tratament chirurgical
Nu exista in mometul de fata tratament chirurgical pentru boala Alzheimer.
Terapii alternative
Alte terapii de genul terapiei cu lumina, aromoterapia si exercitii fizice, pot ajuta la
diminuarea tulburarilor comportamentale de genul agitatiei, dar trebuiesc efectuate
numai sub supraveghere.
De retinut!
Profilaxie
Exista putine dovezi asupra faptului ca mentinerea unei activitati intelectuale continue
ar diminua riscul de dezvoltare al bolii Alzheimer. Anumite activitati ca cititul cu
regularitate al ziarului, cartilor, revistelor, jucatul de carti sau alte jocuri, rezolvarea
rebusurilor, vizitele la muzeu sau chiar privitul activ la televizor sau ascultatul la radio
pot ajuta la evitarea dezvoltarii simptomelor bolii Alzheimer. Desi aceasta teorie de
"foloseste sau pierzi" nu este dovedit ca ar fi eficienta, dar nu exista dovezi ca aceste
activitati de folosire a intelectului ar fi daunatoare.
Pe masura ce se descopera cauzele bolii Alzheimer se vor descoperi si mijloace de
prevenire a ei. Medicamentele ce sunt in momentul de fata in studii folosite pentru
prevenirea formarii placilor de amiloid si a formatiunilor neurofibrilare, pot fi folosite
in viitor la persoanele cu risc de Alzheimer.
Se fac cercetari cu privire la crearea unui vaccin pentru Alzheimer.