Sunteți pe pagina 1din 14

Generalitati

Boala Alzheimer este o boala degenerativa ce afecteaza zone ale creierului ce


controleaza memoria, inteligenta, capacitatea de judecata, limbajul si
comportamentul. Aceasta boala reprezinta forma cea mai comuna de declin mental
sau dementa la persoanele in varsta.
Boala Alzheimer este o afectiune mai grava decat pierderea moderata a memoriei ce
apare la persoanele in varsta. Aceasta boala se asociaza si cu tulburari de
comportament, de personalitate, pierderea abilitatii de a gandi corect si abilitatii de a
efectua activitatile zilnice. Persoanele apropiate, de obicei membrii familiei observa
modificarile la inceput, desi aceste modificari pot fi sesizate si de bolnavi.

Cuprins articol

1. Generalitati
2. Factori de risc
3. Cauze
4. Simptome
5. Mecanism fiziopatologic
6. Consult de specialitate
7. Medici specialisti recomandati
8. Investigatii
9. Tratament
10. Profilaxie

Factori de risc

Varsta inaintata este factorul de risc cel mai important. Alti factori de risc pentru
dezvoltarea bolii Alzheimer sunt:
- istoricul familial de Alzheimer, in special daca boala a aparut la rudele de gradul I
(mama, tata, frati) si a aparut la mai multi membrii ai familiei
- prezenta genei pentru apolipoproteina E-4, in special la persoanele din rasa alba sau
asiatici, creste riscul de a dezvolta boala Alzeimer
- sindromul Down, o boala genetica ce determina retard mental
- diabetul, o boala ce se insoteste de glicemie crescuta
- terapia hormonala de substitutie. Un studiu recent a demonstrat ca riscul de a
dezvolta dementa, inclusiv boala Alzheimer este crescut la femeile de peste 65 de ani
care sunt sub terapie substitutiva cu estrogeni si progesteron.
Au mai fost formulate cateva teorii cu privire la cresterea riscului de a dezvolta boala
Alzheimer. Aceste teorii includ urmatorii factori:
- fumatul. Unii cercetatori au sugerat ca fumatul ar creste riscul de a dezvolta dementa
si boala Alzheimer, dar aceste presupuneri nu au fost confirmate
- lovituri ale regiunii cefalice. Exista probe care sustin ca o lovitura in regiunea
cefalica (la cap) urmata de pierdera constientei, poate creste riscul de dezvoltare al
bolii Alzheimer mai tarziu. Sansele de a dezvolta boala sunt crescute in cazul in care
leziunea este severa si la pacientii cu istoric familial de boala Alzheimer.
- nivele crescute in sange de homocisteina. Homocisteina este un aminoacid prezent
in mod obisnuit in cantitati mici in sange. Nivelele crescute ale acestui aminoacid se
insotesc de risc crescut de boala cardiaca. Unii cercetatori sustin ca nivelele crescute
de homocisteina s-ar asocia si cu un risc crescut de boala Alzheimer. Aceste nivele
crecute de homocisteina sunt cauzate de nivelul scazut in sange al vitaminei B12 si
acidului folic.
Expunerea zilnica la aluminiu provenit din oale, cani de aluminiu, deodoranti cu
aluminiu nu s-a demonstrat ca ar creste riscul de a dezvolta boala Alzheimer.

Cauze

Nu se cunoaste cu siguranta cauza ce provoaca boala Alzeimer, dar ese posibil sa


existe mai multe cauze. Cateva din deteriorarile produse la nivelul anumitor zone ale
creierului sunt legate de pierderea de mesageri chimici ai neuronilor
(neurotransmitatori) in principal acetilcolina, ce permit neuronilor sa functioneze
normal.
Nu se stie cu siguranta cauza acestor modificari, dar se fac cercetari pentru a se
determina aceasta cauza. Desi majoritatea pacientilor cu boala Alzeimer nu au in
istoricul familial aceasta boala, riscul de a face aceasta boala este mai mare in cazul
persoanelor ce au un membru al familiei bolnav de Alzheimer.
Anumite studii au sugerat ca zincul si aluminiul ar avea un rol in declansarea bolii,
dar acestea nu au fost sustinute prin dovezi care sa sustina aceste teorii.

Simptome

Pierderea memoriei este de cele mai multe ori prima manifestare a bolii Alzheimer.
Multe persoane in varsta se ingrijoreaza atunci cand apar pierderile de memorie.
Anumite episoade de pierdere a memoriei pe termen scurt la persoanele in varsta de
60-70 de ani este un lucru obisnuit, dar numai unii dintre acestia cu pierderi usoare de
memorie vor dezvolta boala Alzheimer. In cazul in care apar pierderi de memorie este
indicat consultul unui medic specialist.

Exemple de pierdere normala de memorie includ uitarea:


- unor parti din anumite experiente
- locului unde este parcata masina
- evenimentelor din trecutul indepartat
- numelui unei persoane, dar care revine in minte mai tarziu
- locului unde s-au pus anumite obiecte, de exemplu cheile de la masina

Exemple ale pierderii memoriei cauzata de boala Alzheimer includ uitarea :


- unei experiente in totalitate
- interpretarii ceasului sau condusul masinii
- evenimentelor recente, de genul uitarea faptului ca a lasat aragazul deschis
- unei persoane in totalitate

Boala Alzheimer se insoteste de asemenea, de modificari de comportament, de


gandire sau tulburari de personalitate. In fazele incipiente ale bolii persoana se poate
comporta normal in societate. Membrii familiei si prietenii apropiati observa primii
manifestarile bolii. Semnele de dementa ca dificultatile de gandire sau amintire a
anumitor lucruri sau probleme in activitatile cotidiene, trebuie sa indemne persoana
spre consultul unui specialist.
Simptomele variaza pe masura ce boala progreseaza.

Asociatia pentru bolnavii cu Alzheimer a identificat 10 semne de avertizare pentru


boala Alzheimer. Acestea sunt:
- pierderi de memorie, ca uitarea informatiilor memorate recent, nume sau numere de
telefon
- dificultati in indeplinirea indatoririlor, ca prepararea unei mese
- tulburari de limbaj, uitarea unor cuvinte sau substituirea cuvintelor neobisnuite
- dezorientare temporo-spatiala, uitarea adresei
- tulburari de judecata, ca imbracarea cu haine nepotrivite pentru vremea respectiva
- probleme cu gandirea abstracta, ca imposibilitatea de interpretare a numerelor
- punerea anumitor obiecte in locuri neobisnuite, de exemplu fierul de calcat in
frigider sau ceasul in bolul de zahar
- tulburari ale dispozitiei, ca modificari rapide a le starii de spirit de la calm la plans si
apoi la furie aparent fara motiv
- modificari ale personalitatii, de la confuzie, suspiciune, teama la dependenta de un
membru al familiei
- lipsa initiativei manifestata prin somnolenta continua, vizionarea la televizor toata
ziua si refuzarea efectuarii activitatilor zilnice obisnuite.

Simptome ce pot fi prezente, dar nu sunt intotdeauna prezente:


- sustinerea cu fermitate a unor credinte false, cum ca cineva fura de la o persoana
(deziluzii)
- senzatii ca aude sau vede lucruri care nu sunt reale (halucinatii)
- lipsa de interes pentru activitatile inconjuratoare sau separarea de prieteni si familie
- activitati repetate fara un scop anume, ca inchisul sau deschisul unei posete,
impachetatul si despachetatul hainelor, repetarea unor intrebari
- agresiune fizica sau verbala
- imposibilitatea de a controla anumite impulsuri, ce pot duce la actiuni nepotrivite
- boala Alzheimer de obicei nu afecteaza capacitatea motorie fina (de exemplu
abilitatea de a inchide si a deschide nasturii sau utilizarea ustensilelor) sau simtul
tactil.

O persoana care are simptome motorii (slabiciune musculara la nivelul mainilor sau
tremuraturi ale mainilor) sau simptome senzoriale (senzatie de amorteala) probabil au
alta afectiune decat boala Alzheimer.
Boala Parkinson sau scleroza in placi se pot manifesta prin simptome motorii alaturi
de dementa.

Alte boli cu simptome asemanatoare bolii Alzheimer sunt:


- alte tipuri de dementa, ca dementa provocata de infarcte multiple
- dementa insotita de malnutritie
- boli ale glandei tiroide, ca hipertiroidia sau hipotiroidia
- depresia
- tulburarile vizuale sau auditive.

Mecanism fiziopatologic

Cercetatorii au descoperit cateva modificari ce au loc la nivelul creierului persoanelor


cu Alzheimer. Acestea includ :
- nivele scazute de acetilcolina in anumite zone cerebrale
- placi senile, ce sunt formate din aglomerari de celule nervoase anormale ce
inconjoara depozite de amiloid (proteine anormale) si noduri neurofibrilare, gramezi
de material ce intrerup structura normala a celulei nervoase. Placile senile si aceste
noduri neurofibrilare se observa de obicei la autopsie.

Aceste modificari de la nivelul creierului pot provoca pierderile de memorie si


celelalte simptome ale bolii Alzheimer. Nu se cunoaste cauza pentru care aceste
modificari apar la unele persoane si la altele nu apar.

Boala Alzheimer progreseaza in timp, dar rapiditatea cu care progreseaza depinde de


la o persoana la alta. Unele persoane pot avea manifestari minime pana in fazele
tardive ale bolii. Alte persoane pierd capacitatea de a efectua activitatile zilnice
precoce in timpul bolii.
Simptomele se accentueaza progresiv. La inceput boala se manifesta prin pierderi
minore ale memoriei si progreseaza pana la probleme mentale si functionale severe si
chiar moarte.
Simptomele sunt impartite de obicei ca cele care apar in faza initiala, de mijloc sau
tardiva. Este dificil de precizat cat dureaza fiecare faza.
O persoana traieste in medie 8-10 ani dupa aparitia simptomelor.

Faza initiala

De obicei in faza initiala pesoana cu Alzheimer:


- devine confuza asupra orientarii si se pierde cu usurinta
- pierde abilitatea de a initia anumite activitati
- evita situatiile noi si nefamiliare
- are reactii intarziate si capacitate de memorare incetinita
- vorbeste mai rar decat in trecut
- are dificultati in manevrarea banilor si platirea facturilor
- are tulburari de judecata si ia decizii gresite
- poate avea tulburari de dispozitie si devine deprimat, iritabil sau nelinistit.
Aceste simptome sunt mai evidente de cele mai multe ori atunci cand persoana
respectiva se afla intr-un loc sau o situatie noua, nefamiliara.

Faza intermediara

In faza intermediara a bolii Alzheimer bolnavul manifesta:


- probleme in recunoasterea familiei si prietenilor
- neliniste in special dupa-amiaza si seara
- probleme de citire, scriere si interpretarea numerelor
- probleme de gandire si de logica
- imposibilitatea de a gasi anumite cuvinte sau inventeaza povesti pentru a substitui
ceea ce a uitat
- greutati in a se imbraca singur
- tulburari de dispozitie, se supara cu usurinta si devine ostil si nedispus la cooperare
- credinte false (deziluzii), suspiciuni (paranoia) si agitatie
- necesita ingrijire permanenta
- pierde orientarea temporala
Faza tardiva

In faza tardiva, avansata a bolii Alzheimer, pacientii:


- nu-si mai amintesc cum sa se spele, sa se imbrace, sa mearga la baie sau sa manance
fara ajutor. Aceste persoane pot fi nevoite sa stea in pat sau in scaunul cu rotile din
cauza ca uita sa mearga
- pierd abilitatea de a mesteca sau inghitii
- au probleme cu mentinerea echilibrului sau cu mersul si din aceasta cauza cad
frecvent
- devin extrem de confuze seara si au insomnii
- nu pot comunica prin cuvinte
- pierd controlul vezicii urinare sau controlul intestinal (incontinenta).
In timpul perioadei tardive a bolii Alzheimer, bolnavii devin mai predispusi la alte
afectiuni. In anumite cazuri pot aparea crize. Moartea apare ca o complicatie a
pneumoniei datorita imobilizarii la pat.

Consult de specialitate

Boala Alzheimer are tendinta de a evolua lent. In cazul in care simptome precum
confuzia sau alte modificari ale abilitatilor mentale se instaleaza brusc, in interval de
zile sau ore, problema poate fi delirium tremens, o boala ce necesita tratament de
urgenta.

Este indicat consultul de urgenta cand:


- simptomele de genul scurtarea atentiei, tulburarile de memorie sau halucinatiile se
instaleaza destul de rapid, in interval de ore sau zile
- la un bonav cu Alzheimer apare o schimbare brusca de comportament sau
simptomele se inrautatesc brusc.

Se indica programarea pentru consult atunci cand:


- simptomele de genul scurtarea perioadei de atentie, tulburarile de memorie sau
deziluziile se instaleaza treptat in decurs de cateva saptamani sau luni
- pierderea memoriei sau alte simptome incep sa interfere cu munca sau viata sociala a
persoanei respective sau in cazul in care simptomele pot determina injurii ale
persoanei respective.

Medici specialisti recomandati

Medicul de medicina de familie


Medicul internist
Medicul de geriatrie
Medicul neurolog
Medicul psihiatru

Investigatii

Diagnosticul de boala Alzheimer se pune dupa eliminarea altor posibile boli. Medicul
specialist va cauta alte cauze de dementa, inainte de a pune diagnosticul de boala
Alzheimer.
Este important sa se elimine diagnosticul de delirium atunci cand simptomele se
instaleaza brusc, deoarece delirium tremens este o afectiune ce necesita terapie de
urgenta.
Simptomele de genul confuziei si pierderilor de memorie pot sa apara si in
sindroamele depresive. Depresia este relativ frecventa printre persoanele in varsta, dar
este destul de greu de recunoscut. Aceasta poate fi tratata cu succes medicamentos si
prin terapie psihologica.
Boala Alzheimer este diagnosticata in urma istoricului medical si examenului fizic.
Aditional se fac examinari ale statusului mental si evaluarea starii de sanatate
mentala. Aceste examinari presupun actiuni simple pentru verificarea orientarii. De
obicei este indicat ca in timpul examinarii sa fie prezent si un membru al familiei sau
o persoana apropiata pacientului. Membrul familiei poate da detalii asupra vietii de zi
cu zi a pacientului, memoria acestuia si modificarile de personalitate.
Investigatii, ca tomografia computerizata (CT) sau rezonanta magnetica nucleara
(RMN) sunt folosite pentru vizualizarea modificarilor de la nivelul creierului, ce pot fi
legate de memorie si de instalarea bolii Alzheimer. Alte doua investigatii imagistice,
tomografia cu emisie de pozitroni (PET) si tomografia cu emisie de foton (SPECT)
sunt utile in anumite cazuri, dar nu sunt efectuate de rutina.

Teste de laborator

La un numar mic de pacienti dementa are alte cauze decat boala Alzeimer. Teste de
laborator pot fi efectuate pentru a exclude alte cauze posibile pentru simptomele
pacientului. Simptome asemanatoare cu cele din boala Alzheimer pot sa apara in boli
insotite de dezechilibru mineral, boli hepatice, nivele anormale ale hormonilor
tiroidieni, probleme de nutritie ca deficitele de folati si vitamina B12. Tratarea acestor
boli poate produce o incetinire sau o reversibilitate a declinului mental.
Analizele de sange utile pentru a diagnostica aceste afectiuni sunt:
- hemoleucograma, care evidentiaza numarul si tipul celulelor din sange si ajuta la
punerea diagnosticului
- teste functionale hepatice (ALT, AST, fosfataza alcalina, bilirubina) ce
diagnosticheaza afectiunile hepatice
- dozarea acidului folic (folatilor). Acidul folic este necesar in producerea atat a
celulelor rosii cat si a celulelor albe din sange
- concentratia vitaminei B12 in sange. Vitamina B12 este utila in productia celulelor
rosii din sange si in mentinerea sanatatii sistemului nervos
- dozarea electrolitilor si nivelul glicemiei (sodiu, potasiu, creatinina, glucoza,
calciul). Electrolitii sunt utili in mentinerea balantei fluidelor in organism la un nivel
optim si mentinerea functiilor normale (de exemplu ritmul cardiac, contractiile
musculare si functionarea neuronilor)
- teste functionale tiroidiene. Nivele anormale ale hormonilor tiroidieni sunt o cauza
comuna de simptome ca pierderea memoriei, confuzie, letargie si alte simptome de
dementa la persoanele in varsta. Terapia medicamentoasa amelioreaza simptomele la
persoanele cu tulburari ale functiei tiroidiene
- screeningul pentru sifilis. Dementa apare in ultima faza a sifilisului (sifilisul tertiar).
In cazul in care persoana a avut sifilis cu mult timp in urma si acesta nu a fost tratat
corespunzator, boala poate progresa pana la afectarea comportamentala si pot aparea
tulburari ale inteligentei. Desi sifilisul este o boala din ce in ce mai rara, se fac teste
pentru determinarea lui, deoarece aceasta este o boala curabila
- testul de detectare al virusului imunodeficientei umane (HIV). SIDA netratata poate
cauza simptome ca tulburari de personalitate sau probleme de concentrare
Investigatii imagistice ca tomografia computerizata sau rezonanta magnetica nucleara
sunt efectuate pentru a exclude alte cauze atunci cand diagnosticul este nesigur.
Se poate efectua o electroencefalograma (EEG) pentru a monitoriza activitatea
electrica a creierului in cazul in care in istoricul pacientului sunt fenomene
convulsivante.
In unele cazuri se efectueaza autopsia cu examinarea creierului pentru a evidentia
modificarile produse la acest nivel ce pot indica boala Alzheimer. Desi autopsia este
singurul mod de a pune cu certitudine diagnosticul de boala Alzheimer, in fazele
initiale ale bolii modificarile pot sa nu fie extrem de clare pentru a pune diagnosticul.
Autopsia este rar necesara, dar poate fi facuta atunci cand familia doreste sa stie cu
siguranta daca a fost sau nu Alzheimer.

Depistare precoce

In acest moment nu exista screening pentru Alzheimer. Este dificil de diagnosticat


aceasta boala in stadiile initiale. Totusi simptomele de declin mental nu trebuiesc
ignorate si puse pe seama imbatranirii. Testele genetice pentru detectarea genei pentru
apolipoproteina E-4 pot deveni utile pe masura ce se vor cunoaste mai multe lucruri
despre cauzele genetice ale afectiunii. Aceste teste nu sunt folosite la nivel larg in
acest moment.

Tratament

Desi nu exista un tratament care sa vindece boala Alzheimer, exista multe mijloace de
a mentine calitatea vietii bolnavului si a mentine starea de activitate a persoanei.

Tratament initial

In prima faza, imediat dupa diagnosticarea bolii Alzheimer se administreaza inhibitori


de colinesteraza. Aceste substante, printre care hidroclorhidrat de donazepil,
galantamina si rivastigmina, pot imbunatati temporar memoria si gandirea afectate de
boala. Efectele acestor medicamente nu sunt spectaculoase si pot sa nu
imbunatateasca simptomele la unii pacienti. Desi inhibitorii de colinesteraza scad
intensitatea simptomelor, ei nu incetinesc progresia bolii. Cu toate acestea expertii
recomanda inhibitorii de colinesteraza ca prima linie in tratament.
Un alt medicament, numit memantin, poate fi folosit singur sau in asociere cu
inhibitorii de colinesteraza pentru tratarea simptomelor moderate sau severe de
confuzie sau pierdere a memoriei provocate de boala Alzheimer. Memantinul
actioneaza altfel decat inhibitorii de colinesteraza, dar nici acest produs nu incetineste
progresia bolii.

Alt aspect important al terapiei initiale reprezinta detectarea si tratarea altor probleme
medicale asociate bolii Alzheimer. De exemplu, depresia apare la aproximativ 50%
din pacientii cu Alzheimer, in special in primele faze ale bolii atunci cand acestia sunt
constienti de diagnostic si de prognosticul prost. Depistarea si tratarea acestor conditii
asociate ca depresia poate minimiza infirmitatea si maximiza abilitatile restante ale
pacientului.

In faza tratamentului initial trebuie clarificate anumite aspecte alaturi de familie:


- ingrijirea de care are nevoie pacientul
- persoana sau persoanele care-l vor avea in grija si supraveghere pe pacient pe
masura ce boala va avansa
- aspectele bolii pe masura ce aceasta va avansa
- planning-ul pentru terapia si ingrijirea bonavului.

Educarea familiei sau a persoanelor care au in grija un bolnav cu Alzheimer este


esentiala pentru oferirea ingrijirii optime. Ingrijitorii trebuiesc educati cu privire la
problemele ce pot aparea si la evolutia bolii.

Tratament de intretinere

Terapia cu inhibitorii de colinesteraza se continua pana cand nu mai este eficienta.


Aceste medicamente sunt eficiente timp mai indelungat la unele persoane decat la
altele. Inhibitorii de colinesteraza sunt intrerupti in momentul in care pacientul nu
tolereaza efectele adverse ale acestor medicamente.
Examinarea fizica periodica de catre un medic specialist evalueaza raspunsul
pacientului la terapie, detecteaza problemele nou aparute, monitorizeaza simptomele
si ofera educatie continua familiei sau persoanelor care se ocupa de ingrijirea
bolnavului. Pe masura ce boala progreseaza se revizuieste tratamentul si se analizeaza
tulburarile de comportament sau alte probleme aparute. Ghidurile medicale indica
consultul la 6 luni sau mai putin in cazul in care apar probleme.

Este importanta examinarea pentru detectarea altor boli.


Tulburarile de vedere si de auz, artrita, afectiuni ale glandei tiroide, bolile renale sunt
probleme frecvent aparute la persoanele in varsta si pot agrava simptomele date de
boala Alzheimer. Artrita face dificila deplasarea fara ajutor; tulburarile de vedere sau
de auz pot determina agitatie, anxietate sau imposibilitate de comunicare. Tratarea
acestor afectiuni creste calitatea vietii bolnavului si usureaza sarcina ingrijitorului.

Majoritatea pacientilor cu Alzheimer pot fi ingrijiti la domiciliu de un membru al


familiei sau un prieten, cel putin pana cand boala devine severa. Terapia de intretinere
se bazeaza pe maximizarea abilitatilor persoanei pe masura ce acestea se modifica si
pe rezolvarea problemelor pe masura ce acestea apar. Sarcinile ingrijitorilor variaza
de la mentinerea unui mediu inconjurator sigur si imbracarea bolnavului in fiecare zi
pana la gasirea unor solutii de a rezolva sau minimiza tulburarile de comportament, ca
tulburarile deviante si de somn. Nu exista o terapie singulara care sa fie utila la toti
bolnavii. Succesul ingrijirii depinde si de implicarea persoanei ce se ocupa de ingrijire
in luarea de decizii cu privire la tratament. Aceste decizii il vor afecta atat pe bolnav
cat si pe ingrijitor.

Tratament instadiile avansate

Pe masura ce boala avanseaza, asigurarea ingrijirii devine din ce in ce mai dificila.


Asigurarea ingrijirii unei persoane cu Alzheimer este un lucru dificil, indiferent de
pregatire sau de devotament fata de persoana bolnava. Internarea bolnavului intr-o
institutie poate fi o decizie foarte dificil de luat, dar in unele cazuri institutiile
specializate in tratarea acestor bolnavi pot fi cea mai buna solutie.
Tratament instadiile terminale

Deoarece boala Alzheimer evolueaza si simptomele se inrautatesc in timp unele


persoane aleg sa discute anumite probleme legate de ingrijirea pe care o vor si de
problemele legale ce o sa apara. Aceste persoane aleg sa-si scrie sau sa spuna
dorintele atata timp cat inca sunt in deplinatatea facultatilor mintale. Unii bolnavi
doresc sa incerce toate terapiile ce prelungesc viata, pe cand altii prefera masurile care
mentin confortul fara a prelungi viata.

Tratament ambulator (la domiciliu)

Majoritatea persoanelor in momentul diagnosticarii bolii Alzheimer trec prin stari de


furie, spaima, depresie, anxietate si ingrijorare in legatura cu viitorul.
Desi boala evolueaza de-alungul timpului, anumite persoane sunt capabile sa-si
continue activitatile obisnuite timp de mai multi ani, chiar daca la un nivel redus.

Probleme frecvente cu care se confrunta persoanele cu Alzheimer si familia acestora


sunt:
- daca sa mai conduca masina sau nu. Persoanele in fazele precoce de boala trebuiesc
investigate periodic pentru a se stabili daca pot sau nu sa conduca in siguranta.
Membrii familiei pot detecta modificari in comportamentul la volan prin simpla
calatorie in masina
- masurile legale si financiare ce trebuiesc luate. In perioada urmatoare diagnosticarii
bolii este indicata scrierea unui testament si desemnarea unui avocat.

Aceste masuri sunt dovada ca dorintele privind terapia sunt documentate.


In fazele initiale ale dementei sunt utile urmatoarele sfaturi:
- realizarea sarcinilor in concordanta cu abilitatile. Efectuarea anumitor activitati
poate dura mai mult timp decat in trecut dar daca persoana este hotarata sa faca acea
activitate este indicat sa continue. Se recomnada anumite schimbari. De exemplu, in
cazul in care gatitul devine o problema, se recomanda alte activitati care sunt
realizabile, ca ajutorul la cumparaturi, planificarea sau asezarea mesei sau realizarea
de retete mai usoare
- modificarea caminului in asa fel incat acesta sa fie un loc sigur. De exemplu
stabilizarea covoarelor cu ajutorul unor cuie, punerea de suprafete nederapante in
cada, asigurarea aragazului cu stingator automat pentru flacara, in cazul in care exista
probleme de memorie. Evaluarea riscului de ranire in cazul in care se continua gatitul
- asigurarea unei alimentatii sanatoase. Este important ca dieta zilnica a persoanei cu
Alzheimer sa contina fructe, legume si cereale. In cazul in care greutatea este mica si
nu se reuseste cresterea ei se indica suplimentele nutritive. Unele persoane cu
dementa au tulburari de somn. Este indicat sa se evite somnul din timpul zilei si sa se
faca exercitii fizice ziua, iar inainte de culcare sa se bea un pahar cu lapte cald sau
ceai fara cafeina
- programarea activitatilor in momentele din zi in care capacitatile intelectuale sunt
maxime. Poate fi indicata creerea unei rutine care sa nu varieze mult de la o zi la alta.
Persoana poate fi mai putin frustrata daca activitatile se efectueza dupa un anumit orar
sau program zilnic
- rezolvarea problemelor de memorie in mod creativ. Utilizarea de liste, etichete sau
alte modalitati care sa ajute la amintirea anumitor lucruri. Notarea activitatilor zilnice
pe un calendar sau o agenda si pozitionarea acesteia intr-un loc vizibil
- inainte de a merge intr-un loc este indicat sa se noteze pe un biletel locul unde se
intentioneaza sa se mearga, adresa si modul de intoarcere acasa, chiar daca au mai fost
efectuate de mai multe ori in trecut aceste activitati. Este indicat ca iesirile sa se faca
sub insotire daca este posibil
- pastrarea activitatii, mentinerea unei vieti active si implicarea in mai multe lucruri
incetineste deteriorarea abilitatilor mentale.

Informatii pentru persoanele care ingrijesc bolnavii cu Alzheimer

Majoritatea pacientilor cu Alzheimer sunt ingrijiti la domiciliu de membrii familiei


sau de prieteni. Ingrijirea unei persoane cu Alzheimer poate fi un lucru epuizant atat
din punct de vedere fizic cat si emotional, dar exista modalitati de a face mai usoara
aceasta perioada de ingrijire.
Una dintre cheile catre succes este reprezentata de educarea ingrijitorului. Pot fi luate
masuri pentru a maximiza abilitatile restante ale bolnavului, pentru a stapani
problemele ce apar pe parcurs si a imbunatati calitatea vietii bolnavului cat si a
ingrijitorului. Trebuie retinut ca ingrijirea unei persoane poate fi o experienta pozitiva
atat pentru ingrijitor cat si pentru bolnav.

In cazul ingrijirii unui bolnav cu Alzheimer, scopul este de a mentine sanatatea si


siguranta pacientului. Un mediu sigur, alimentatie corespunzatoare, somn regulat,
igiena corespunzatoare si rezolvarea promta a altor afectiuni medicale sunt importante
pentru binele general al pacientului.
Realizarea unui mediu inconjurator sigur, prin ordonarea camerelor, utilizarea de
incuietori la usi si la dulapuri.
Mentinerea unei nutritii corespunzatoare se realizeaza prin transformarea mesei intr-o
experienta pozitiva. Poate fi necesar sa se serveasca alimente ce pot fi mancate cu
mana, ce pot fi mai usor manevrate de persoana cu Alzheimer. Se indica
acompanierea pe tot parcursul mesei si limitarea posibilitatilor alimentare pentru a
scadea confuzia.

Tulburarile de somn se rezolva prin descurajarea somnului in timpul zilei si


administrarea unui pahar de lapte cald inainte de culcare.
Incontinenta vezicala cat si cea fecala se rezolva prin incurajarea mersului la toaleta
de mai multe ori in timpul zilei si restrictia lichidelor inainte de culcare.

Rezolvarea problemelor comportamentale si de pierdere a abilitatilor mentale


reprezinta cea mai mare provocare pentru persoanele ce ingrijesc un bolnav cu
Alzheimer. Strategiile pentru abordarea acestor probleme nu duc la eliminarea lor, dar
le fac mai usor de acceptat.
Maximizarea abilitatilor restante. Persoana bolnava trebuie lasata sa ia decizii atata
timp cat inca mai poate face acest lucru.
Persoana trebuie ajutata sa se descurce mai usor in mediul inconjurator. Se pun
etichete pe obiectele inconjuratoere si se inconjoara pacientul cu obiecte familiare de
genul fotografiilor.

Intelegerea modificarilor comportamnetale. Tulburarile comportamentale pot aparea


la pacientii cu Alzheimer. Trebuie reamintit trecutul persoanei si trebuie interpretat
daca nu cumva acele manifestari reprezinta modalitatea persoanei de a continua
activitatile sau obiceiurile din trecut.
Abordarea agitatiei. Trebuie indepartate elementele distractive si trebuie mentinut un
ton scazut in discutiile cu bolnavul.
Abordarea simptomelor de agitatie si dezorientare aparute seara se realizeaza prin
aprinderea luminilor in casa si prin impunerea unei activitati pe care bolnavul sa-si
focalizeze energia.

Realizarea unei bune comunicari. De exemplu nu trebuiesc avute discutii in


contradictoriu cu bolnavul. Trebuie oferite asigurari si trebuie canalizata atentia
acestuia asupra altor activitati. Se inidica folosirea de cuvinte si propozitii simple,
usoare si familiale.
Este de asemenea foarte important ca sanatatea si abilitatile persoanei ce se ocupa de
ingrijire sa fie pe primul loc. Exista anumite organizatii care ofera suport persoanelor
ce se ocupa de ingrijirea bolnavilor cu Alzheimer.

Plasarea in camine

Ingrijirea la domiciliu a persoanelor cu Alzheimer nu este totdeauna posibila. Chiar si


in cazul in care aceasta ingrijire este posibila in fazele initiale, pe masura ce boala
progreseaza, devine dificil de realizat ingrijirea la domiciliu pe masura ce se dezvolta
noi tulburari de comportament sau apar alte probleme de sanatate ce nu pot fi
rezolvate acasa. De asemenea, persoana ce se ocupa de ingrijire poate dezvolta
probleme de sanatate sau ingrijirea bolnavului poate deveni extrem de dificila.
Exista institutii ce pot fi luate in calcul la un anumit moment, deoarece bolnavii cu
Alzheimer vor avea nevoie de ingrijire permanenta 24 de ore in fazele avansate.
Luarea unei decizii cu privire la internarea intr-un camin sau institutie de ingrijire
poate fi foarte greu de luat.

Tratament medicamentos

In prima faza, imediat dupa diagnosticarea bolii Alzheimer se administreaza inhibitori


de colinesteraza. Aceste substante, printre care hidroclorhidrat de donazepil,
galantamina si rivastigmina, pot imbunatati temporar memoria si gandirea afectate de
boala. Efectele acestor medicamente nu sunt spectaculoase si pot sa nu
imbunatateasca simptomele la unii pacienti. Desi inhibitorii de colinesteraza scad
intensitatea simptomelor, ei nu incetinesc progresia bolii. Cu toate acestea expertii
recomanda inhibitorii de colinesteraza ca prima linie in tratament.
Un alt medicament, numit memantin, poate fi folosit sigur sau in asociere cu
inhibitorii de colinesteraza pentru tratarea simptomelor moderate sau severe de
confuzie sau pierdere a memoriei provocate de boala Alzheimer. Memantinul
actioneaza altfel decat inhibitorii de colinesteraza, dar nici acest produs nu incetineste
progresia bolii.
Decizia principala in cazul terapiei medicamentoase nu este dacat sa foloseasca sau nu
anumite medicamente pentru tratarea tulburarilor functiilor mentale, ci momentul in
care tratamentul trebuie inceput si mai tarziu momentul in care acesta trabuie incetat.
Medicatia trebuia inceputa din momentul diagnosticarii bolii. Cu toate astea,
simptomele pacientului pot sa nu se amelioreze prin medicatie, deoarece aceste terapii
nu functioneaza la toate persoanele. In cazul in care medicamentele sunt eficiente se
va continua administrarea lor pana in momenul in care efectele adverse sunt mai
puternice decat beneficiile sau in momentul in care aceste medicamente nu mai au
nici un efect.
Vitamina E este un antioxidant ce ajuta la protectia nervilor impotriva deteriorarii si
imbunatateste functionarea celulelor nervoase. Studii recente au sugerat ca vitamina E
poate intarzia pierderea abilitatilor de a realiza activitati zilnice de genul imbracatului
sau spalatului, dar nu imbunatateste memoria bolnavilor cu Alzheimer. In cazul in
care administrarea se face in doze recomandate acest tratament este sigur, putin
costisitor si eficient la unele persoane.
Un alt medicament, numit selegilina a fost folosit in tratamentul problemelor de
gandire si de memorie din cadrul bolii Alzheimer. Acest medicament este folosit
frecvent in tratamentul bolii Parkinson si nu este la fel de eficient in tratamentul bolii
Alzheimer ca alte medicamente.

Tratamentul tulburarilor de comportament

In unele cazuri, anumite terapii medicamentoase pot rezolva tulburarile de


comportament sau simptomele ce cauzeaza disconfortul pacientului cu Alzheimer sau
al ingrijitorului. Aceste medicamente se folosesc de obicei atunci cand alte mijloace
au dat gres. De exemplu in cazul insomniilor aparute chiar si dupa exercitii fizice si
evitarea somnului din timpul zilei, poate fi necesar tratamentul medicamentos.

In cazul tulburarilor de comportament, dupa epuizarea altor mijloace se indica


administarea de tranchilizante. Aceste medicamente sunt indicate atunci cand:
- un anumit comportament este daunator bolnavului sau persoanelor din jurul acestuia
- eforturile prin care se abordeaza tulburarile de comportament, de genul schimbarilor
de mediu sau asigurarea unei rutine au esuat
- comportamentul este intolerabil pentru persoana care-l ingrijeste pe bolnav
- bolnavul are dificultati in a face diferenta intre real si ireal (psihoza). Psihoza
cauzeaza credinte false (deziluzii) sau halucinatii.

Tratamentul dementei

Depresia apare la aproximativ 50% dintre bolnavii cu boala Alzheimer.


Este in general comuna in fazele initiale ale bolii. Antidepresivele diminua
simptomele depresiei si imbunatatesc calitatea vietii, dar nu incetinesc progresia bolii
Alzheimer.

Tratamentul altor cauze de dementa

Anumite afectiuni de genul hipertensiunii arteriale (ce determina dementa vasculara),


afectiunilor tiroidiene sau boala Parkinson, contribuie la dementa persoanelor in
varsta cu Alzheimer. Unele dintre aceste afectiuni raspund la tratament
medicamentos.
Inhibitorii de colinesteraza pentru tratamentul declinului mental din boala Alzheimer.
Memantin, un medicament nou introdus in tratamentul bolii Alzheimer, pentru
tratarea pierderilor de memorie si confuziei moderate sau severe.
Tranchilizante pentru tratarea anxietatii, agitatiei sau comportamentului ostil,
tulburarilor de somn, deziluziilor, paranoiei si halucinatiilor.
Selegilina utilizata in tratarea tulburarilor de memorie si de gandire.

Tratament chirurgical
Nu exista in mometul de fata tratament chirurgical pentru boala Alzheimer.

Terapii alternative

Tratamentul cu anumite plante, de genul ginkgo-biloba sunt considerate experimetale.

Alte terapii de genul terapiei cu lumina, aromoterapia si exercitii fizice, pot ajuta la
diminuarea tulburarilor comportamentale de genul agitatiei, dar trebuiesc efectuate
numai sub supraveghere.

Aromoterapia. Un studiu efectuat pe un numar redus de pacienti a demonstrat ca


aceasta terapie, atunci cand este folosita sub forma unui lotiuni cu uleiuri esentiale,
poate fi utila in reducerea agitatiei la persoanele cu dementa severa. Totusi pentru a i
se dovedi eficacitatea sunt necesare mai multe studii.
Terapia cu lumina. Acest tratament este folosit deseori pentru tratarea depresiei. Poate
fi util in tratarea depresiei, agitatiei sau insomniilor asociate cu boala Alzheimer.
Persoanele sunt expuse fie la lumina naturala fie la lumina artificiala timp de cateva
ore in fiecare dimineata sau seara pentru diminuarea depresiei.
Exercitiile fizice usoare de genul, mersul pe jos sau innotatul pot de asemenea
diminua simptomele de depresie cauzate de boala Alzheimer.
O alta posibilitate de a reduce agitatia este ascultarea unei muzici relaxante in timpul
mesei sau a baii.

De retinut!

Terapiile alternative pentru boala Alzheimer, de exemplu administrarea de ginkgo


biloba necesita cercetari suplimentare. Eficacitatea acestor terapii si efectele adverse
ale lor nu sunt cunoscute in totalitate. Este necesar consultul medicului inainte de a
incepe o astfel de terapie.

Profilaxie

Pana in acest moment nu se cunosc mijloace de prevenire a bolii Alzheimer.


Desi nici o substanta nu a fost dovedita ca previne boala Alzheimer, cercetatorii
studiaza posibilitatile ca anumite substante sa reduca riscul de dezvoltare a bolii sau
sa intarzie instalarea ei. Aceste substante sunt:
- vitamina E si alti antioxidanti in cantitati moderate
- in cazul in care se diagnosticheaza nivele crescute de homocisteina se indica
cresterea aportului de acid folic si vitamina B6 si B12
- antiinflamatorii nesteroidiene, ca indometacinul, ibuprofenul, naproxenul sau
aspirina in doze zilnice
- statinele, medicamente folosite in mod obisnuit pentru scaderea colesterolului seric.

Exista putine dovezi asupra faptului ca mentinerea unei activitati intelectuale continue
ar diminua riscul de dezvoltare al bolii Alzheimer. Anumite activitati ca cititul cu
regularitate al ziarului, cartilor, revistelor, jucatul de carti sau alte jocuri, rezolvarea
rebusurilor, vizitele la muzeu sau chiar privitul activ la televizor sau ascultatul la radio
pot ajuta la evitarea dezvoltarii simptomelor bolii Alzheimer. Desi aceasta teorie de
"foloseste sau pierzi" nu este dovedit ca ar fi eficienta, dar nu exista dovezi ca aceste
activitati de folosire a intelectului ar fi daunatoare.
Pe masura ce se descopera cauzele bolii Alzheimer se vor descoperi si mijloace de
prevenire a ei. Medicamentele ce sunt in momentul de fata in studii folosite pentru
prevenirea formarii placilor de amiloid si a formatiunilor neurofibrilare, pot fi folosite
in viitor la persoanele cu risc de Alzheimer.
Se fac cercetari cu privire la crearea unui vaccin pentru Alzheimer.

S-ar putea să vă placă și