SEMESTRUL II -2020

CONȚINUTURILE ÎNVĂȚĂRII PENTRU:

M.1. ELEMENTE DE STATISTICĂ ȘI INFORMATICĂ MEDICALĂ

PROF. FLOAREA LILIANA

S1/ 24-28.II
ELEMENTELE ȘI ROLUL TEHNOLOGIEI INFORMAȚIONALE IN ACTIVITATEA
PROFESIONALĂ

S2/ 02-06.III
PRINCIPALELE FUNCȚII ALE CALCULATORULUI ȘI PERIFERICELE SALE

S3/ 09-13.III
SISTEMUL DE OPERARE WINDOWS

S4/ 16-20.III
PROGRAME UTILIZATE IN PRACTICA MEDICALĂ

TIPURI DE ACTIVITĂȚI / STRUCTURA SCHEMATICĂ A FLUXULUI INFORMAȚIONAL

S5/ 23-27.III
SISTEME INFORMATICE IN ASISTENȚĂ PRIMARĂ

MODULELE SISTEMULUI INFORMAȚIONAL IN ASISTENTA PRIMARA

MODULUL MEDICAL/ MODULUL PROGRAMĂRI/ MODULUL FINANCIAR ȘI DE

COMUNICȚII

S6/ 30-03.III/IV
SISTEME INFORMATICE CLINICE ȘI DE SPITAL

VACANȚA DE PRIMĂVARĂ/PAȘTE 04-19.IV.2020

S7/ 20-24.IV
SISTEME INF. MEDICALE LA NIVEL CENTRAL/ PROTECTIA DATELOR
S8/ 27-01.IV/V
METODE DE ACCESARE ȘI COMUNICARE DIGITALĂ
ACCESUL LA INTERNET
APLICAȚII PE INTERNET

S9/ 04-08. V
GĂZDUIRE WEB

INTRANET ȘI EXTRANET

S10/ 11-15. V
OPORTUNITĂȚI ȘI RISCURI POTENȚIALE ALE INTERNETULUI ȘI ALE
COMUNICĂRII DIGITALE/ FOLOSIREA EXCESIVĂ ȘI DEPENDENȚA

S11/ 18-22. V
SELECTAREA ȘI FOLOSIREA INFORMAȚIEI IN MOD CRITIC SI SISTEMATIC

SISTEME DE OPERARE SI COMUNICARE ON-LINE

S12/ 25-29. V
SISTEME DE MONITORIZARE LA DISTANȚĂ A PACIENTULUI BAZATE PE
TEHNOLOGIE /TELEMEDICINA /TELENURSING-UL

S13/ 01-05. VI
STATISTICA MEDICALĂ
TIPURI DE STUDII MEDICALE
COLECTAREA DATELOR DIN DIFERITE SURSE/ PRELUCRAREA SI ANALIZAREA

S14/ 08-12. VI
INDICATORI STATISTICI UTILIZAȚI ÎN STUDIILE MEDICALE
INTERPRETAREA DATELOR
RECAPITULARE
S8/ 27-01.IV/V
METODE DE ACCESARE ȘI COMUNICARE DIGITALĂ
ACCESUL LA INTERNET
APLICAȚII PE INTERNET

Competența digitală este una dintre cele opt competențe-cheie, concretizându-se în utilizarea cu

încredere și în mod critic a întregii game de tehnologii ale informației și comunicațiilor pentru
informare, comunicare și soluționare a problemelor în toate domeniile vieții. Deși multora dintre
noi ni se pare ceva simplu, conform tabloului de bord privind Agenda digitală din 2015,
competența digitală a 40% din populația UE se situează la un nivel insuficient, 22% din cetățeni
nefolosind Internetul.
Un alt aspect care merită să fie luat în considerație este că „în calitate de competenţă
transversală, competenţa digitală ne ajută să stăpânim şi alte competenţe-cheie, cum ar fi
comunicarea, competenţele lingvistice sau cele de bază în matematică şi ştiinţe”, după cum a
subliniat Riina Vuorikari în articolul ei.
Pentru a înțelege mai bine natura acestei competențe, Comisia Europeană a conceput Cadrul
european al competenței digitale pentru cetățeni (DigComp), structurat în cinci domenii:
-alfabetizarea digitală și informațională,
-comunicare și colaborare,
-creare de conținut digital,
-siguranță
-soluționare de probleme.
Cele cinci domenii numără 21 de competențe. Pentru a afla câte dintre acestea le stăpâniți, vă
invităm să faceți clic pe imaginea de mai jos și să accesați infograficul!
Anul trecut, cele mai multe persoanelor au fost utilizatori curenţi, 89,7% dintre persoanele de 16-
74 ani utilizând internetul în ultimele 3 luni anterioare anchetei, dintre care 75,5% au folosit
acest instrument cu frecvenţă zilnică sau aproape zilnică, iar 21,1% cu frecvenţă săptămânală.

După statutul ocupaţional al persoanelor de 16-74 ani, ponderea cea mai mare a utilizatorilor de
internet zilnic sau aproape zilnic este înregistrată la salariaţi (60,5%) urmată la mare distanţă de
elevi/studenţi (15,3%). Dorinţa de a avea acces la informaţii se regăseşte atât la bărbaţi, cât şi la
femei, acestea situându-se însă în urma "internauţilor" bărbaţi în ceea ce priveşte utilizarea
internetului (79,7% dintre bărbaţi, 77,9% dintre femei).

Ponderea cea mai mare in utilizarea internetului zilnic sau aproape zilnic, o au bărbaţii cu vârste
cuprinse între 16 - 34 ani (47,6%), aceeaşi situaţie înregistrându-se şi la femei, unde ponderea
cea mai mare se află la acceaşi categorie de vârstă (45,2%). Raportat la statutul ocupaţional,
internetul a fost accesat zilnic de peste 9 din 10 elevi şi studenţi (97,3%) şi de aproape 1 din 2
pensionari (48,6%). Distribuţia pe sexe a salariaţilor care utilizează internetul zilnic sau aproape
zilnic ne arată că femeile deţin o pondere inferioară comparativ cu cea a bărbaţilor (57,4% faţă
de 63,5%).
Pe regiuni de dezvoltare, ponderea persoanelor care au utilizat vreodată internetul a fost de
93,6% în regiunea Bucureşti - Ilfov, care constituie cel mai ridicat procent din ţară, urmată de
regiunea Vest cu 88,3% şi Nord - Vest (83,9%). La polul opus se află regiunile Sud Muntenia
(71%) şi Sud-Est (69,9%).

Aplicaţiile Internetului sunt numeroase: în primul rând afişarea de informaţii mai mult sau mai
puţin statice cu formă de text, imagini şi sunete (aşa-numitele pagini web), apoi poşta electronică
e-mail, transferul de fişiere de date şi informaţii, chat, video şi video on demand, telefonie şi
telefonie cu imagine prin Internet, televiziune prin Internet, e-commerce, sondări de opinie,
mediu pentru răspândirea ştirilor, mediu pentru toate genurile de grafică şi muzică, deschiderea
unei sesiuni de lucru de la distanţă, grupuri de discuţii pe teme prestabilite, jocuri interactive prin
reţea, operaţii bancare (Internet banking) şi multe, multe altele. Printre ele, World Wide Web,
prescurtat WWW, deseori numit numai "web", este la loc de vârf, deoarece este o aplicaţie
multimedială şi integrativă, cu o interfaţă de utilizator

Pentru folosirea tuturor aplicaţiilor din web este nevoie în general doar de un singur program
multifuncţional numit browser (cuvânt englez). Exemple: MS Internet Explorer,
Mozilla Firefox (provenit din Netscape Navigator),Google Chrome, Opera, Apple Safari ş.a.

Un exemplu de aplicatie este Facebook Este un site web de tip reţea de socializare din Internet,

În România facebook avea 0,5 milioane de utilizatori în ianuarie 2010 şi 2,4 milioane în ianuarie
2011. În septembrie 2011 România avea peste 3,7 milioane de utlizatori de Facebook 

S9/ 04-08. V
GĂZDUIRE WEB

INTRANET ȘI EXTRANET

Serviciul Web (WWW - World Wide Web) Serviciul WWW (World Wide Web) este,
probabil, cel care a condus la acceptarea pe scară largă a Internet-ului şi la dezvoltarea sistemelor
de tip Intranet. În principiu, cele două componente importante ale acestui serviciu sunt clientul
(sau programul de navigare, browser) şi server-ul WWW (sau Web). Programul de navigare
oferă o interfaţă de utilizator simplă, motiv pentru care este uşor de utilizat. Legăturile spre alte
documente sunt marcate special, iar pentru citirea documentului trebuie făcută doar o selecţie cu
mouse-ul. Tipurile de documente care pot fi prezentate de către un program de navigare nu
cunosc practic limite. Există totuşi un set de tipuri de documente "standard", recunoscute implicit
de către programul de navigare, care pot fi extinse prin noi module, aşa-numitele „plug-in”.
Acestea sunt programe care permit navigatorului să trateze documente de tipuri necunoscute în
mod implicit
Modelul de referinţă pentru Intranet este alcătuit din următoarele component Mecanismele, care
conlucrează pentru satisfacerea nevoilor utilizatorilor de informaţie, reprezentate prin:
instrumente de utilizare, instrumente de căutare, sisteme suport, instrumente Web pentru
dezvoltare şi publicare, manageri de medii, pagini de referinţă comune, sisteme de publicare,
depozite de informaţii.

Poştă electronică (e-mail) Serviciul de poştă electronică (e-mail - electronic mail) a stat la baza
dezvoltării Internetului, datorită caracteristicii sale de a permite trimiterea de documente
electronice între utilizatorii conectaţi la reţea. Funcţionarea serviciului de poştă electronică poate
fi considerată asincronă, în sensul că emiţătorul şi receptorul nu trebuie să fie simultan conectaţi
pentru ca mesajul să ajungă de la sursă la destinaţie.

Serviciul transfer de fişiere (FTP - File Transfer Protocol) În principiu, serviciul asigură
transferul fişierelor de orice tip (binare sau text) între două calculatoare din Internet/Intranet.
Serviciul se bazează pe protocolul FTP. Deşi există noţiunea de client şi server FTP, transferul
poate fi făcut în orice sens, cu condiţia existenţei drepturilor de scriere pe sistemul în care se
doreşte aducerea de documente.

S10/ 11-15. V
OPORTUNITĂȚI ȘI RISCURI POTENȚIALE ALE INTERNETULUI ȘI ALE
COMUNICĂRII DIGITALE/ FOLOSIREA EXCESIVĂ ȘI DEPENDENȚA

Cele mai cunoscute rețele sociale

 Facebook - aproximativ 1,3 miliarde de membri (septembrie 2011) în toată lumea
 Flickr - rețea mondială pentru informații de tip imagine și fotografie
 LinkedIn - 300 milioane useri, pentru managementul carierei și relațiilor profesionale
 Instagram - 30 milioane de useri
 Pinterest - circa 70 mil. Utilizatori
 Twitter - circa 1 miliard. membri (iunie 2014) - pentru răspândirea rapidă, în mase, a unor știri
textuale scurte, de maxim 140 caractere.
 YouTube - 1 miliard useri
 Google+ - 180 de milioane de useri.
Avantaje sociale
- Extinderea legăturilor online
- Dating, socializare, suport, ajutor
- Închegarea unei comunități
- Dezvoltarea de programe în comunitate
- Protecția și optimizarea comunităților
- Dezbaterea unor probleme
Avantaje economice
- Interacțiune brandurilor cu consumatorii
- Mediu de transmitere ieftin, ușor accesibil
- Ascultarea în permanență a consumatorilor
- Atragerea fanilor
- Studii de piață

Avantaje politice
- Interacțiunea directă între candidat și alegători
- Motivarea electoratului
- Un mediu de propagare ieftin
- Militarea pentru o cauză

Avantaje educaționale
- Dubla semnificație a unui utilizator: cea de elev și cea de profesor
- Interacțiunea directă dintre profesori și elevi
- Colaborarea online – ieftină, eficientă, în timp real
- Mediu de propagare ieftin

Dezavantaje
Protejarea datelor personale
• Furtul de identitate
• Spam
• Limitările platformei
• Dependență
• Probleme de adaptare la mediul exterior
Pericole
Pe lângă avantajele acestor rețele, care facilitează de exemplu întrajutorarea membrilor,
formarea de noi cunoștințe și prieteni, răspândirea rapidă a știrilor și zvonurilor („bârfelor”),
aceste rețele ascund și pericole, deoarece de obicei nu se declară explicit care e sursa
informațiilor, cine este furnizorul de servicii, și nici dacă acesta intenționează să utilizeze
informațiile și în alte scopuri. De multe ori chiar, ștergerea informațiilor introduse benevol pur și
simplu nu este prevăzută, ele rămânând înregistrate, chiar dacă sunt greșite sau devin cu timpul
depășite. Aici lipsa de reglementări clare deschide poarta pentru abuzuri grave asupra datelor
private sau chiar secrete ale utilizatorilor, cu atât mai mult cu cât majoritatea lor sunt foarte tineri
și încă nefamiliarizați cu pericolele din Internet.
S11/ 18-22. V
SELECTAREA ȘI FOLOSIREA INFORMAȚIEI IN MOD CRITIC SI SISTEMATIC

SISTEME DE OPERARE SI COMUNICARE ON-LINE

Instrumentele de comunicare sincronă prin Internet permit utilizarea mesajul scris, audio sau
video instant, “în acelaşi timp”, din locaţii diferite, schimbul de informaţie petrecându-se în timp
real.
Avantajele comunicării sincrone în consiliere pot fi sintetizate astfel:
 stimulează motivaţia – datorită interacţiunii în timp real şi a posibilităţii de a auzi/ vedea
inerlocutorul;
 permite participarea interactivă – ambii interlocutori pot participa la schimbul de informaţii/
dialog, pot urma anumiţi paşi în timp real;
 permite feedback imediat – atât de la consilier cât şi din partea clientului, ceea ce oferă
posibilitatea utilizării unor metode precum: brainstorming, studiul de caz, dezbateri, proiecte
(metode care nu pot fi utilizate în comunicarea asincronă!);
 tehnologia utilizată este „prietenoasă”, uşor de înţeles şi utilizat – sunt necesare numai abilităţi
TIC de bază;
 costuri scăzute – fără costuri (cu excepţia celor pentru utilizarea Internetului);
 economie de timp – clientul nu trebuie să se deplaseze, poate comunica de acasă, de oriunde
unde există Internet şi softul necesar.

Sistemul de operare (SO – Operating System) este componenta software obligatorie ce reprezintă
un pachet de programe, care asigură gestionarea eficientă a resurselor fizice și logice ale unui
sistem de calcul, precum și o interfață între utilizator și calculator.
Ce conține... ce asigură...
Sistemul de operare conține programe pentru gestionarea resurselor calculatorului şi pentru
controlarea activităţii echipamentelor şi programelor. Acesta mai conține și programe pentru
gestionarea datelor şi a programelor care urmează a fi prelucrate. Sistemul de operare asigură
comunicarea dintre tine și calculator. Tu îi vei transmite comenzi calculatorului prin intermediul
tastaturii sau mouse-ului, iar calculatorul îți va răspunde prin intermediul monitorului.
S12/ 25-29. V
SISTEME DE MONITORIZARE LA DISTANȚĂ A PACIENTULUI BAZATE PE
TEHNOLOGIE /TELEMEDICINA /TELENURSING-UL

Telemedicina, o metodă prin care pacienții pot fi examinați, investigați, monitorizați și tratați de
către furnizorii de servicii medicale aflați la distanță, a devenit treptat o parte integrantă a
sistemelor de sănătate. Folosind hardware disponibile și software telemedicale, stabilind
conexiuni prin intermediul liniilor ISDN, broadband sau VSATs (very small aperture terminals),
telemedicina face să dispară barierele geografice și de distanță. Informații clinice pot fi transmise
de către dispozitive medicale periferice. Acestea includ stetoscoape, monitoare pentru tensiunea
arterială și alura ventriculară, monitoare de tip ECG, spirometre etc. Datele clinice înregistrate
pot fi inițial evaluate electronic de către o asistentă aflată la distanță, ceea ce oferă posibilitatea
economisirii de timp necesar deplasării la domiciliul pacienților. Telemedicina foloseşte ȋn mod
obişnuit două modalităţi de a transmite imagini şi sunete – fie ȋn mod „live”, aşa-numita
„transmisiune real-time”, ȋn care profesioniştii care consultă participă la examinarea pacientului
ȋn timp ce informaţiile necesare diagnosticului sunt colectate şi transmise, fie redarea de tip
„store and forward”, situaţie ȋn care medicii sau asistentele evaluează decalat datele ȋnregistrate.
Cele mai multe programe de telemedicină apelează la ambele variante cu scopul de a maximiza
eficienţa serviciilor medicale puse la dispoziţia comunităţilor. Pacienţii cu patologie evolutivă a
la long, cum ar fi bolile respiratorii cronice, diabetul zaharat, bolile cardiovasculare reprezintă o
problemă majoră pentru sistemele de sănătate publică. Un studiu recent a arătat că peste 27 000
de pacienţi au decedat ȋn Marea Britanie ȋn anul 2004
Telenursingul este ȋn dezvoltare rapidă ȋn multe ţări datorită unor factori precum necesitatea
reducerii costurilor medicale, creşterea numărului de pacienţi ȋn vârstă sau cu boli cronice,
ȋmbunătăţirea ȋngrijirilor medicale ȋn zone geografice izolate. Circa 72% dintre persoanele peste
70 ani locuiesc singure, dar 90% dintre ele ȋşi doresc să fie independente, deci necesită
(tele)supraveghere la domiciliu. Una dintre aplicaţiile distincte ale telenursingului este ȋngrijirea
la domiciliu. De exemplu, pacienţii care sunt imobilizaţi la pat, care se află ȋn zone ȋndepărtate şi
au patologii cronice sau dizabilitante pot rămâne acasă şi să fie “vizitaţi” şi asistaţi regulat de
către o asistentă prin intermediul videoconferinţei, internetului sau videofonului. Se apreciază că
56% dintre vizitele la domiciliu pot fi ȋnlocuite prin vizite virtuale
S13/ 01-05. VI
STATISTICA MEDICALĂ
TIPURI DE STUDII MEDICALE
COLECTAREA DATELOR DIN DIFERITE SURSE/ PRELUCRAREA SI ANALIZAREA

Serviciu de Evaluare si Statistica Medicala are, in principal, urmatoarele atributii:

1. intocmeste rapoartele, centralizarile, darile de seama si situatiile statistice periodice lunare,

trimestriale, semestriale si anuale. Unde este cazul, se anexeaza copii ale documentelor pe baza carora
s-a intocmit raportul;

2. executa, in termenele stabilite, toate lucrarile de statistica medicala, precum si pe cele necesare pentru
activitatea operativa a institutiei;

3. asigura circuitul informational al datelor prin sistemul informatic existent;

4. introduce zilnic, verifica si transmite datele privitoare la pacienti din foaia de observatie clinica
generala;

5. transmite si prelucreaza datele prin internet;

6. verifica documentatia medicala a bolnavilor externati (foi de observatie);

7. intocmeste rapoarte pentru foile de observatie ale bolnavilor externati pe grupe de boli, pe sectii, pe an;

8. tine evidenta datelor statistice pe formulare stabilite de Ministerul Sanatatii si intocmeste rapoartele
statistice ale spitalului, verificand exactitatea datelor statistice ale sectiilor cuprinse in rapoartele sectiilor;

9. pune la dispozitia sectiilor datele statistice si documentatia medicala necesare pentru activitatea
curenta si asigura prelucrarea datelor statistice;

10. urmareste corelarea diferitilor indicatori de activitate comparativ cu alte unitati sau pe tara si
informeaza sefii de sectie si conducerea unitatii;

11. tine la zi evidenta informatizata a pacientilor externati si raspunde de corectitudinea datelor introduse

in calculator;

12. asigura controlul zilnic al foilor de miscare si compararea cu baza de date;

13. asigura inregistrarea miscarii zilnice a bolnavilor in centralizatorul electronic;

14. efectueaza controlul periodic al listei bolnavilor externati si intocmeste situatia numerica a acestora;

15. asigura centralizarea concediilor medicale furnizate de sectii, tiparirea si expedierea prin e-mail la
Casa de Asigurari de Sanatate Iasi;

16. urmareste inregistrarea corecta a datelor bolnavilor. 

Un studiu clinic presupune cercetare, având scopul de a aduce informații medicale suplimentare

și implică voluntari sănătoși sau pacienți (denumiți și participanți)
. Există două tipuri mari de studii clinice: 
-intervenționale/nonintervenționale
-observaționale.
Fiecare studiu clinic are un protocol, sau un plan de acțiune. Planul descrie ceea ce se va face în
studiu, cum va fi coordonat și explică necesitatea fiecărei etape a studiului. Fiecare studiu are
propriile reguli conform cărora se aleg participanții la studiu. Unele studii necesită voluntari cu o
anumită patologie, altele necesită oameni sănătoși. Altele necesită fie doar bărbați, fie doar
femei.

S14/ 08-12. VI
INDICATORI STATISTICI UTILIZAȚI ÎN STUDIILE MEDICALE
INTERPRETAREA DATELOR

Aceste şiruri de numere rezultate din datele culese le vom numi serii statistice sau serii de date sau serii
de valori. Ceea ce trebuie urmărit în primul rând la o serie de valori este modul în care valorile din serie
sunt distribuite în plaja de valori între un minim şi un maxim, cum se distribuie în jurul mediei, care este
tendinţa centrală a seriei, care sunt valorile cel mai des întâlnite, etc. Caracterizarea sintetică a unei serii
de valori este dată de aşa numiţii indicatori statistici, între care media, deviaţia standard, mediana, etc,
indicatori pe care îi vom descrie în continuare.
Definiţie: Indicatorii statistici sunt numere reale, care sintetizează o parte din informaţia conţinută de o
serie de valori, dând posibilitata aprecierii globale a întregii serii, în loc să ţinem cont de fiecare valoare
din şir. Astfel, prin combinarea mai multor indicatori, obţinem informaţii relevante şi sintetice despre
valorile şirului. Dacă în locul şirului propriu-zis, folosim o serie de indicatori statistici, o parte din
informaţie se pierde. Totuşi, de obicei se pierde ceea ce este nesemnificativ, accidental, indicatorii
statistici reţinând doar esenţailul. De aici şi utilitatea şi importanţa lor în statistică

Primul lucru care trebuie spus despre interpretarea analizelor de laborator este că aceasta ar
trebui făcută de medic, preferabil de cel care a recomandat efectuarea analizelor respective, şi
prin corelarea tuturor datelor obţinute anamnestic, prin examen clinic, explorări funcţionale şi
de imagistică, adică de întreaga suită de informaţii care duc la stabilirea unui diagnostic.
Evident, poate apărea situaţia în care analiza de laborator este neconvenabilă, fie pentru
pacient, fie pentru medicul care o prescrie, din motive variate, subiective sau obiective: nu
corespunde cu starea de sănătate a pacientului, cu examenul clinic, cu alte investigaţii sau cu
analize anterioare ale acestuia. Aşa cum spuneam, este o practică destul de răspândită ca
pacientul (din proprie iniţiativă sau sfătuit de medic) să ia la rând laboratoarele ca să repete
analizele, obţinând de multe ori rezultate contradictorii. Recomand cu tărie ca, în situaţia în
care s-au obţinut altfel de rezultate, să fie contactat în primul rând laboratorul şi să se ceară
lămuriri sau explicaţii cu privire la ele, solicitând, eventual, repetarea analizelor.
Având acest ghid, cu datele necesare pentru interpretarea analizelor medicale şi al altor
explorări diagnostice, atât pacient cât şi cadru medical veţi şti mereu cum să vă păziţi sau cum să
trataţi o anumită boală.
Vă prezint mai jos principalele analize medicale, alături de valorile lor, structurate pe
următoarele categorii:
• BIOCHIMIE
• HEMATOLOGIE
• COAGULARE
• IMUNOLOGIE
• CITOLOGIE
• MICROBIOLOGIE
• BIOLOGIE MOLECULARA
• ELECTROFOREZA
• URINA