TIPURILE DE PERSONALITATE

ANUL 1 – SEMESTRUL 2

În acest referat îmi propun să descriu pe larg cele patru tipuri de personalitate și să adaug
schematic și alte lucruri ce au legătură cu tipurile de personalitate, respectiv definiția
caracterului, temperamentului și distincția dintre două tipuri de oameni, introvertiți și
extravertiți.
Când ne referim la persoană, ne referim la un om, la un individ ce face parte dintr-o
societate și care întreține relații. O persoană înseamnă un individ uman. De-a lungul vieții o
persoană dezvoltă o personalitate, aceasta din urmă nefiind înăscută. Se formează în cursul
vieții și este influențată de factori externi, spre exemplu locul nașterii sau de comportamentul
altor persoane asupra ei.

CARACTERUL

Se referă la o latură a personalității și are legătură cu experiența individului uman de-a lungul
vieții, fiind influențat de locul nașterii, familie, credință etc. Acesta este important în plan social
pentru că poate reprezenta cea ce se numește o conduită în plan social sau un amalgam de reacții
ale individului în anumite situații.

TEMPERAMENTUL

Se referă la dimensiunea dinamică energetică a personalității. Se referă la o serie de

particularități înăscute sau moștenite din familie importante în demersul devenirii unei persoane
în plan social.

Caracterul şi temperamentul sunt două noţiuni diferite. În timp ce temperamentul se referă la

însuşiri ereditare ale individului, caracterul vizează structura morală a personalităţii, calitatea de
fiinţă socială a omului.

Hipocrat (460 î.Hr – 370 î.Hr) a fost un filosof din grecia antică, fondator al școlii de medicină.
Acesta a fixat medicina ca disciplină și a avut nenumărate contribuții ca medic. A fost primul
care a descris multe boli și a început să le categorizeze. El fiind de asemenea primul care a
despărțit știința medicinei de religie, spunând că bolile au cauze naturale și nu provin ca pedepse
divine asupra oamenilor.
Hipocrat a făcut și o clasificare a temperamentelor, după cum urmează:
sanguis, chole, melan, flegma. Acestea erau în legătură cu filosofia grecilor referindu-se la cele
patru elemente: aer, pămînt, foc și apă. Pe aceasta bază se stabilesc cele patru tipuri clasice de
temperament: sangvinic, coleric, melancolic, flegmatic.

FLEGMATIC

Liniştit, calm, cugetat în tot ceea ce face, pare a dispune de o răbdare fără margini. Are o
putere de muncă deosebită poate obţine performanţe deosebite mai ales în muncile de lungă
durată şi este foarte tenace, meticulos în tot ceea ce face. Fire închisă, greu adaptabilă, puţin
comunicativă, preferă activităţile individuale.

MELANCOLIC

Lent şi inexpresiv ca felgmaticul, dar îi lipseşte forţa şi vigoarea acestuia, emotiv şi sensibil,
are o viaţă interioară agitată datorită unor exagerate exigenţe faţă de sine şi a unei neîncrederi în
forţeţe proprii. Este puţin rezistent la eforturi îndelungate. Puţin comunicativ, închis în sine,
melancolicul are dificultăţi de adaptare socială. Debitul verbal este scăzut, gesticulaţia redusă.

SANGVINIC

Spontan și optimist, entuziasmat cu flexibilitate în gândire. Are o rezistență mare la lucru și

capacitate de adaptabilitate în strânsă legatură cu găsirea de soluții la probleme. Ușor superficial,
nu foarte perseverent în ceea ce întrepinde.

COLERIC

Reacționează sub un impuls de moment, neliniștit. Capacitate de mobilizare, dar se și

plictisesc foarte repede și nu duce la bun sfârșit o activitate. Atitudine extremistă, competitivă.
Impulsiv, dar și logic.
 Carl Gustav Jung (26 iulie 1875 – 6 iunie 1961), a fost un medic și psiholog de origine
elvețiană. A făcut studii de medicină generală și psihiatrie la Basel și a fost profesor la Facultatea
de Medicină din Zurich și medic-șef.
Carl Jung a constatat că în afara unor diferenţe, între oameni există şi deosebiri tipice.
Unii oameni sunt orientați predominant spre lumea externă şi intră în categoria extravertiţilor, în
timp ce alţii sunt orientaţi predominant spre lumea interioară şi aparţin categoriei introvertiţilor.
Extravertiţii sunt firi deschise, sociabili, comunicativi, optimişti, senini, binevoitori, se
înţeleg sau se ceartă cu cei din jur, dar rămân în relaţii cu ei. Introvertiţii sunt firi închise, greu
de pătruns, timizi, puţini comunicativi, înclinaţi spre reverie şi greu adaptabili.

EXTRAVERTIT

Energia psihică este direcționată spre extern, înafara persoanei. Comportamentul

persoanei este direcționat spre exterior influențând evenimente și oameni din afară.

INROVERTIT

Energia psihică este direcționată spre intern, subiectiv. Comportamentul este direcționat
spre interior, pentru înțelegerea sinelui, introspectiv.