SEMINAR 3

1.
Richard Thaler, professor de economie si stiinte comportamentale, considera ca prestigiul de care
se bucura astazi stiinta economica, vazuta drept cea mai riguroasa dintre stiintele sociale, vine in
special din faptul ca ea lucreaza cu modele formale, intre care homo aeconomicus este cel mai
important.
In primul rand, stiinta economica are o influenta considerabila in ceea ce priveste configurarea
politicilor publice, iar in al doilea rand este vorba de prestigiul intellectual.
Thaler sustine premisa fundamental conform careia omul este un agent rational care face alegeri
si ia decizii in contextual optimizarii.

2.
Euristicile sunt scurtaturi mentale pe care le utilizam pentru a rezolva probleme ce tin de viata
cotidiana. Ele maresc viteza proceselor decizionale ce au loc la nivel mental, uneori aceasta
viteza determinandu-ne sa pierdem din vedere amanunte esentiale pentru corectitudinea alegerii.
Distorsiunile cognitive sunt pattern-uri predictibile de gandire si cmportament care apar din
cauza ca oamenii recurg la euristici pentru a rezolva diferite problem de decizie, care ii
determina sa ajunga la solutii eronate: alegeri gresite, judecati incorecte, intelegeri deformate ale
realitatii.
-Gândirea emoțională – se referă la interpretarea realității prin prisma trăirilor emoționale.
Oamenii cred că ceva trebuie să fie adevărat pentru că așa „simt" ei, ignorând dovezile. De
exemplu, dacă unei persoane îi este frică de câini, poate crede că toți câinii sunt periculoși,
nerealizând că această concluzie se bazează pe propriile emoții, și nu pe fapte.
Etichetarea – reprezintă o formă extremă de suprageneralizare. Etichetăm o persoană pe baza
unui singur aspect, iar apoi nu mai ținem cont de dovezile care sunt incongruente cu acea
etichetă. De exemplu, putem spune despre un om că este un incompetent doar pentru că o dată a
făcut o greșeală oarecare, fără a mai lua în seamă apoi toate reușitele sale.
Personalizarea – tendința de a lua totul personal sau de a ne învinovăți pentru producerea unor
evenimente, neținând cont de ceilalți factori care au contribuit la producerea acelor evenimente.
De exemplu, un părinte care crede că el este de vină pentru faptul că fiul său nu a intrat la
facultate; o persoană care crede că este vina ei dacă cineva nu se simte bine la o petrecere; dacă
partenerul este supărat pentru că a avut o zi grea la birou, apare presupunerea că de fapt el este
supărat pe tine.
3.
Consider ca cea mai periculoasa distorsiune cognitive este credinta ca ceea ce simti in prezent,
vei simți cu siguranța și in viitor. Ne imaginam ci credem cu tarie ca daca azi simtim un lucru, la
fel vom simti si in viitor. De exemplu, dacă în prezent simți că nu ești suficient de puternic
pentru a te adapta unei situații, a depăși un obstacol, a-ți învinge o frică, crezi că niciodată nu vei
putea să faci aceste lucruri, pentru că întotdeauna te vei simți așa. Sau, dacă iubești cu pasiune pe
cineva astăzi, îți imaginezi că vei simți exact la fel, cu aceeași intensitate și peste 10, 20 sau 30
de ani. Adevărul este că trăirile noastre se schimbă, deoarece atât percepțiile cât și viața noastră
este supusă schimbării și nu există certitudinea că dacă astăzi simți ceva, vei simți pentru
totdeauna acel lucru.

4.
Concluzia lui Damasio a fost aceea ca exista o legatura intre incapacitatea de a simti emotii si
incapacitatea de a lua decizii rationale in viata reala.
Gandirea ,,la rece” functioneaza bine atunci cand trebuie sa oferim raspunsuri teoretice la
intrebari teoretice, dar nu mai este de ajutor in imprejurari reale, unde trebuie sa alegem un curs
al actiunii preferabil fata de altele.
Rolul emotiilor este acela de a asocial o stare emotionala cu o anumita alternative de actiune,
utilizand in acest scop toate imaginile mentale continute in memorie care sunt legate de
imprejurari asemanatoare.

5.
Un exemplu de politica publica "nudge them" ar fi modul in care se impune renuntatul la fumat
(imaginile de pe pachetele de tigari).

Statul ar trebui sa ofere alternative si nu de a impune anumite masuri.

6.
In Romania nu ar functiona o astfel de masura deoarece romanii sunt oricum foarte sceptici cu
privire la donatul de organe, ca dovada fiind si listele de asteptare inerminabile.