SIMPOZION JUDEȚEAN

Activitațile creative – sursă de

valorificare a potențialului intelectual al
copilului

EDIȚIA A II-A
9.iunie.2017
 ORGANIZATOR SIMPOZION:
Asociația Psihoeu – Copii și adulți în achilibru
Președinte: Psiholog Bâță Andreea Iuliana

Coordonatori:

Baghiu Veronica Cornelia

Barbu Vasile
Porceanu Elena
Stana Daniela
Bâță Andreea

2
 IMPORTANȚA ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE ÎN
DEZVOLTAREA CREATIVITĂȚII

Grădinița cu Program Prelungit Piticot Barbă Cot

Prof. Psiholog Bâță Andreea Iuliana

Nivelul de stres în rândul copiilor și adolescenților a crescut considerabil, precum

și numărul cazurilor de copii cu diferite tulburari emoționale și psihologice. În aceste condiții
anumite metode rigide, limitative pot bloca și mai mult creativitatea, potențialul intelectual al
elevilor, iar eșecul își face tot mai mult simțită prezența. Generația actuală suferă transformări
emoționale, fizice și cognitive
permanente și de o rapiditate
extraordinară. O adaptare și
readaptare permanentă în stilul de
predare al cadrului didactic,
utilizarea metodelor cât mai
diversificate și creative pot fi un
mijloc important de a pune în
evidența potențialul copilului,
care pare lipsit de motivație în
învățare. Utilizarea permanentă în
procesul de învățare a unor
metode și tehnici șablon limitează
foarte mult resursele intelectuale
și emoționale ale copilului. Activitățile extrașcolare creează contextul potrivit în cadrul cărora
copiii se pot manifesta liber în idei și acțiuni. Reprezintă mijlocul prin care copiii pot
descoperi noi resurse, abilități poate necunoscute la un moment dat nici de ei, nici de părinți.
Cu cât se pot identifica mai timpuriu aceste abilități cu atât se poate interveni mai repede în
dezvoltarea potențialului lor. De asemenea este important să admitem că o diversitate mai
mare de activități, precum și calitatea acestora în ceea ce privește obiectivele urmărite, de la
dezvoltarea gândirii logice și până la formarea de abiltăți prin care să se exprime din punct de
vedere emoțional, oferă contextul în care creativitatea copilului să fie stimulată cât mai mult.
De foarte multe ori planificările rigide prin care copiii trebuie sa respecte cu rigurozitate
cerințele impuse: de a desena în contur, de a se limita la anumite răspunsuri pot inhiba
creativitatea, precum și inițiativa. Având în vedere libertatea pe care ne-o oferă activitățile
extrașcolare în ceea ce privește obiectivele pe care le putem urmări consider că alegerea
acestora ar trebui să vizeze o plajă cât mai largă de aptitudini și tipuri de inteligență. Cu cât
copiii vor primi mai multe situații provocative de joc și interacțiune cu ceilalți cu atât
potențialul cognitiv și creativ va ieși la suprafață. Mă refer aici în special la activitățile prin
care copiii pot folosi diferite lucruri fără sens pentru a crea ceva cu sens. În orice tip de

3
activitate extrașcolară un rol
extrem de important îl are
cadrul didactic. Măiestria cu
care poate concepe o
activitate, propria sa
creativitate, felul în care
transmite informația în
vederea atingerii
obiectivelor, precum și
alegerea activităților în
conformitate cu nevoile și
potențialul copilului sunt
doar câteva abilități de care
cadrul didactic se poate
folosi pentru a dezvolta
creativitatea copiilor. În acest sens, Grădinița cu Program Prelungit Piticot Barbă Cot oferă o
varietate de activități menite să îi stimuleze la maxim pe cei mici. Opționalul de dezvoltare
personală pentru preșcolari „Călătorie în universul emoțiilor”, activitățile de explorare
senzorială prin intermediul cărora copiii sunt puși în contact cu propriile senzații, clubul
„Magia experimentelor”, activitățile practice în cadrul cărora creează diferite personaje,
cluburile de povești prin care copiii intră în experiență directă cu personajele preferate și pe
care le interpretează in felul propriu, pentru ca mai apoi să creeze propriile povești sunt doar
câteva exemple din lista de activități care vin în completarea potențialului creativ al copilului.
Imaginea copiilor de astăzi ne arată un traseu al evoluției lor foarte rapid. Accesul la
informație și tehnologie pe termen lung de la vârste fragede nu numai că blochează imaginația
acestora, dar le și limitează potențialul creativ. Utilizarea abuzivă a calculatorului, tabletelor
în activitățile extrașcolare nu le oferă copiilor posibilitatea de a explora, de a găsi diferite
strategii de rezolvare a problemelor și de a veni cu idei noi. Am observat în urma activităților
desfășurate cu copiii un blocaj destul de mare în a-și exprima propriile idei dincolo de
personajele din desene. Dificultatea devine și mai mare atâta timp cât copiii nu sunt stimulați
în sensul explorării potențialului lor. Dincolo de implicarea directă a copiilor, așa cum am
spus și mai devreme, un rol deosebit de important îl are cadrul didactic. Acesta este un ghid,
un îndrumător care necesită să fie în contact cu copilul pentru reușita lui.
Este important să admitem că oamenii reprezintă un amalgam de resurse și abilități. Atunci
când nu sunt descoperite se pot simți ca un izvor secat, lipsit de viața. Iar scopul nostru ca
educatori în viața lor este să îi învățăm să umple acest izvor.

4
 CREATIVITATEA ŞI INOVAŢIA – PREMISE
ALE PERFORMANŢEI ÎN EDUCAŢIE

Profesor Baghiu Veronica Cornelia

Liceul Tehnologic ,,Constantin Dobrescu,,

În contextul actual, al schimbărilor rapide, al competiţiei acerbe şi accelerate care ne

influenţează viaţa, ne dinamizează mediul, ne impune noi determinări, ne provoacă la o
regândire a sistemelor şi a structurilor economice şi sociale, dintre identitatea naţională şi
globalizare, se fac eforturi de adaptare a societăţii la exigenţele lumii de mâine. Trăim într-o
lume bazată pe competiţie şi eficenţă, a cărei forţă rezidă în cunoaştere.
Creativitatea este acea caracteristică a gândirii care foloseşte inventiv experienţa şi
cunoştinţele acumulate, oferind soluţii şi idei originale. Ea face posibilă crearea de produse
reale sau pur mintale, constituind un progres în planul social. Componenta principală a
creativităţii o constituie imaginaţia, dar creaţia de valoare reală mai presupune şi o motivaţie,
dorinţa de a realiza ceva nou, ceva deosebit. Şi cum noutatea, azi, nu se obţine cu uşurinţă, o
altă componentă este voinţa , perseverenţa în a face numeroase încercări şi verificări.
Creativitatea este motorul inovării şi factorul cheie al dezvoltării personale, ocupaţionale,
antreprenoriale şi sociale şi al bunăstării tuturor indivizilor în societate. (Logo-ul Anului
European 2009.Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene au adoptat, în
decembrie 2008, decizia ca anul 2009 să fie desemnat anul creativităţii şi inovaţiei, pornind de
la premisa că Europa ”trebuie să-şi consolideze capacitatea de creativitate şi inovare din
motive sociale şi economice pentru a răspunde în mod eficent la dezvoltarea soietăţii şi
economicepentru a răspunde în mod eficient la dezvoltarea societăţii bazată pe cunoaştere:
capacitatea inovatoare este strâns legată de creativitatea ca însuşire personală şi pentru a fi
valorificată la maximum, trebuie difuzată pe scară largă în rândul populaţiei.
Obiectivul specific este de a sublinia, printre altele, următorii factori care pot contribui la
promovarea creativităţii si capacităţii de inovare:
(a) Crearea unui mediu favorabil inovării şi adaptabilităţii într-o lume aflată în continuă
schimbare; trebuie luate în considerare toate formele de inovare, inclusiv pe plan social şi
antreprenorial;
(b) Evidenţierea deschiderii spre diversitate culturală drept mijloc de încurajare a comunicării
interculturale şi promovarea unei mai strânse legături între arte, precum şi cu şcolile şi
universităţile;
(c) Stimularea sensibilităţii estetice, dezvoltării emoţionale, gândirii creative şi intuiţiei la toţi
copii la vârsta cea mai frageda, inclusiv în învăţământul preşcolar;
(d) Sensibilizarea în privinţa importanţei creativităţii, a inovării şi a spiritului antrepreonorial
pentru dezvoltarea personală, precum şi pentru creşterea economică şi ocuparea forţei de
muncă, precum şi încurajarea unei mentalităţi antreprenoriale, în special în rândul tinerilor,
prin cooperarea cu mediul de afaceri;

5
(e) Promovarea educării în domeniile matematic, ştiinţific şi tehnologic a aptitudinilor de bază
şi avansate favorabile inovării tehnologice;
(f) Încurajarea deschiderii de către schimbare, creativitate şi rezolvarea problemelor în
competenţe favorabile inovării, care se pot aplica unei varietăţi de contexte profesionale şi
sociale;
(g) Lărgirea accesului la o serie de forme creative de exprimare atât prin intermediul
învăţământului formal cât şi prin activităţii neformale şi informale pentru tineret;
Măsurile care trebuie luate pentru a se atinge obiectivele stabilite mai sus includ următoarele
activităţi realizate, naţional, regional sau local, legate de obiectivele Anului European:
(a) Conferinţe, evenimente şi initiative de promovare a dezbaterii şi de sensibilizare în
privinţa importanţei creativităţii de inovare;
(b) Campanii de informare si promovare pentru a difuza mesajele-cheie;
(c) Identificarea de exemple de bune practici şi difuzarea de informaţii privind promovarea
creativităţii de inovare;
(d) Relizarea de sondaje şi studii la nivel comunitar sau naţional.
În concluzie, ca premise ale performanţelor în învăţământ, creativitatea şi capacitatea de
inovare au un rol important, iar obiectivele pe care şcoala contemporană ar trebui să le aibă în
vedere, pot fi următoarele:
 Să sprijine toate formele de creativitate printre care cea artistică, în cadrul programelor
şcolare aferente ciclurilor de învăţământ preşcolar, primar, gimnazial şi vocaţional;
 Să creeze un context care să permită tinerilor să dobândească competenţe de
exprimare a propriei personalităţi, necesare de-a lungul vieţii;
 Să promoveze diveritatea culturală ca sursă a creativităţii şi inovatiei;
 Să încurajeze utilizarea TIC ca modalitate de exprimare creativă a propriei
personalităţi;
 Să contribuie la formarea unui spirit antreprenorial mai pregnant;
”Excelenţa şi competenţele esenţiale, în special cele legate de antreprenoriat, creativitate şi
tehnicile de învăţare dezvoltate în toate sistemele şi la toate nivelurile de educaţie şi de
formare. Atât şcolile cât şi învăţământul şi formarea profesională deţin o contribuţie majoră la
facilitarea procesului de inovare. Învăţământul şi formarea profesională de înaltă calitate, de
exemplu, pot contribui la favorizarea inovării la locul de munca.Se pot face multe pentru
educarea spiritului creativ în şcoală, apare necesitatea modificării modului de gândire şi a
stilului de lucru în clasă, cristalizat în secole de învăţământ tradiţional, prea puţin preocupat
de această latură a personalităţii elevului, care capătă în zilele noastre o valoare din ce în ce
mai însemnată.

Referinte bibliografice
Ana Avramescu, ”Creativitatea şi cultivarea ei în şcoală”
http://eur-lex.europa.eu/ro/dossier
www.create2009.europa.eu
http://www.tribunainvatamantului.ro

6
http://www.scribd.com/doc/8020792/Imaginatia-Si-Creativitatea

METODE ȘI TEHNICI PENTRU STIMULAREA

CREATIVITĂȚII

Porceanu Elena
Şcoala Gimnazială Cicăneşti,

Motto
Creativitatea este un proces de învăţare aparte la care elevul şi
profesorul sunt una şi aceeaşi persoană
( Arthur Koestler)

Creativitatea este o structură caracteristică psihicului ce se defineşte ca o însuşire

deosebit de complexă a întregii personalităţi, care implică componente intelectuale, afective şi
caracteriale. Ea este in relaţie de complementaritate cu imaginaţia, care în opinia lui Albert
Einstein, aceasta este mai importantă decât cunoaşterea.
Metodele şi tehnicile pentru stimularea creativităţii, pot fi definite ca un sistem de
procedee specifice, polivalente, orientate spre dezvoltarea mentală a copilului, elevului, prin
oferirea de oportunităţi pentru a încerca idei noi, modalităţi noi de gândire şi de rezolvare a
problemelor. Printre metodele şi tehnicile specifice stimulării creativităţii elevilor, voi
mentiona pe cele moderne, dar implicit şi aplicate la clasa, în experienţa didactică, în procesul
instructiv-educativ, care au avut un scop bine definit şi totodată un realmente success în
dobândirea cunoştiinţelor elevilor, precum şi în antrenarea creativităţii acestora.
Acestea sunt:
 brainstorming-ul;
 starbursting-ul;
 role-play;
 activităţile extracurriculare ( concursurile tematice, olimpiade, serbări, excursii,
scenete etc)
Fiecare activitate didactică realizată cu ajutorul acestor metode, trebuie pregătită, luând
în considerare faptul că niciun act al creaţiei nu există fără stimulare, fără stârnirea
curiozităţii, iar rolul şcolii are un rol deosebit de important în formarea comportamentului
creator al elevilor şi ramâne principalul instrument în dezvoltarea şi cultivarea creativităţii.
In calitate de cadru didactic, profesor de limba engleza, brainstorming-ul şi starbursting-
ul sunt doar câteva metode pe care le aplic cel mai des la clasă, îndeosebi în activităţile de
pre-reading şi pre-writing. Dupa ce subiectul lecţiei este anunţat, scriu pe tablă titlul acesteia
cu majuscule şi amestecate, anunţ totodată şi timpul activităţii date, cît şi expunerea unor
imagini în concordanţă cu tema respectivă, iar elevii pe masura ce descoperă literele
amestecate, în mod firesc, prin intermediul creativităţii lor, ei vor descoperii titlul lecţiei sau
al personajului, care vor fi studiate. Bineînţeles că prin starbursting, metoda similară
brainstormingului, elevii îşi vor pune cît mai multe întrebari, pe baza temei anunţate,
implicând deci, cu predilecţie creativitatea şi curiozitatea.

7
 De asemenea, jocul de rol (role-play), este o metodă atât modernă, educativă cât şi
stimulativă în procesul intructiv-educativ, bazată pe simularea unei situaţii reale, de exemplu
în cazul unei scenete, care are drept scop formarea rapidă şi corectă a convingerilor,
atitudinilor şi comportamentelor elevilor, precum şi sporirea gradului de întelegere şi
participare activă a acestora, care a condus în mod implicit la creativitatea şi imaginaţia lor.
Prin joc, copilul poate fi oricine îşi doreşte, poate inventa jocuri de rol sau poate crea
personaje.
In ceea ce priveste activităţile extracurriculare, care au un rol important în stimularea
creativităţii, putem menţiona: concursurile şi olimpiadele, ce presupun o cunoaştere
aprofundată materiei învăţate şi conduc la dezvoltarea creativităţii elevilor, excursiile care
lărgesc orizontul acestora, serbarea ce reprezintă o modalitate eficientă de cultivare a
capacităţilor de vorbire şi a înclinaţiilor artistice ale elevilor, deoarece ei culeg o bogăţie de
idei, impresii, trăiesc autentic, spontan şi sincer situatiilor date, biblioteca şcolară, care îl
pune pe elev în contact direct cu lectura şi cărţi pe care acesta nu le poate procura şi îl ajuta
implicit la dezvoltarea creativităţii, precum şi la îmbogăţirea vocabularului. Dansul, pictura,
muzica, diversele jocuri în aer liber sau pe calculator, au rolul de a-i ajuta să-şi exprime
emoţiile, gândurile, sentimentele, stând la baza acestora creativitatea. Toate aceste activităţi,
şi nu numai, implica elevii atât din punct de vedere cognitiv, afectiv şi moral, ceea ce duce la
o conduită creativă, punându-l pe elev in situatia de a interactiona.
Aşadar, acestea sunt doar câteva dintre metodele şi tehnicile pe care le-am menţionat şi
dezvoltat succinct, utilizate cu predilecţie în activitatea mea didactică, având deosebita
oportunitate de a exprima câteva idei în cadrul acestui simpozion, alegându-mi această tema şi
încercând să evidenţiez că anumite metode şi tehnici au ca scop stimularea creativităţii
elevilor, tocmai prin caracteriticile lor elementare, deoarece implica elevii în situatii unice şi
contextuale.

Bibliografie:

Cerghit I. [Ioan], (1997) Metode de învăţământ.

Landau E.[Erika], ( 1979) Psihologia creativităţii.
Nicola I. [Ioan], ( 2003) Tratat de pedagogie şcolară.

8
 ACTIVITĂȚI ȘI JOCURI PENTRU DEZVOLTAREA
PERSONALITĂȚII

Prof. înv. primar Stana Daniela

Școala. Gim. “Adrian Păunescu”,Pitești

În vederea cooperarii elev-cadru didactic, am pregătit pentru elevii mei un opțional “

Activități si jocuri pentru dezvoltarea peronalitatii”. Aceasta vizeaza: Stimulare prin mișcare,
jocuri, pictură, desen, colaj, modelaj, reciclare creativă, muzică, arometerapie, proces
senzorial, dans terapeutic, croșetat, jocuri de grup, jocuri startegice, jocuri de logică, de
îndemânare și cultură generală , teatru, povești terapeutice și altele.
Fiecare joc sau activitate are mai multe obiective ce vor fi atinse într- un program bine
structurat, adecvat fiecarui grup de copii, în funcție de rezultatele care se doresc a fi obținute:
descoperirea propriilor capacităti, a potențialului prezent și de schimbare sub toate
aspectele( fizic, intelectual, social), îmbunătățirea coordonării și a motricității generale,
creșterea gradului de încredere în forțele proprii și dezvoltarea stimei de sine, descărcarea
tensiunilor, cunoașterea și învățarea unei game de abilități comportamentale necesare
integrării în colectiv, dezvoltarea creativității și imaginației, creșterea gradului de dezvoltare
emoțională, îmbunătațirea abilităților de comunicare, oferirea de experiențe noi de învățare și
nu în ultimul rând FĂRĂ STRES LA ȘCOALĂ, distracție cu colegii, socializare, diminuare
efect bullying și spirit de echipă.
Programul propus în Școala Altfel: outdoor (curtea scolii) cu tema :

FĂRĂ STRES LA ȘCOALĂ!

1. Stimulare prin mișcare și joc: jocuri de cunoaștere, socializare, dezvoltarea

atenției, diminuare timiditate și dezvoltarea percepției spațio temporale :

• Bate ritmul propriu

Obiective : cunoaștere, socializare, stimă de sine, motricitate grosieră
• Bate ritmul vecinului .
Obiective: cunoaștere, imitație, memorie , motricitate grosieră
• Recunoaște numele : Pătura. Joc cu lycra
• Joc cu mingea si cercul.
Obiective: motricitate generală, viteza de reacție, stima de sine, diminuare timiditate
• Forme și mișcare folosind elasticul.
Obiective: motricitate generală, coordonare, încredere în colegi

9
• La braț cu colegul meu. Exercitiu pentru incredere.
Obiective: încredere în colegi, coordonare, motricitate generală.
• Șoarecele și pisica.
Obiective: atenție, percepție spațio temporală, spirit de echipa, învingerea fricii
• Lycra. Exerciții de mișcare. Legănat.
Obiective: încredere în sine, dezvoltare personală, descarcare emoții, motricitate
• Balans în același ritm.
Obiective: motricitate generală, încredere în grup, atenție, spirit de echipă, leadership
• Parașuta.
Obiective: motricitate fină și grosieră, coordonare, învățare diferite noțiuni, atenție, încredere,
stima de sine

2. Stimulare senzorială :

• Cutia senzorială
. Obiective : proces senzorial, recunoaștere, spirit de echipă, competitivitate, recompensă
• Dans cu voaluri.
Obiective: proces senzorial, spirit de echipă, relaxare
• Balonașe de săpun și cercuri. Suflat.
Obiective: miogimnastica, concentrare, orientare în spațiu, competitivitate, spirit de echipă
3. Jocurile copilăriei: Tară, tară vrem ostași; Castelul din pahare (concurs între două grupuri),
competitivitate, recompense.
4. Inchidere sesiune de joacă: Cântec - La revedere și îmbrățișare de grup.

10
 JOCURI CREATIVE ÎN PREDAREA ISTORIEI

Prof. Barbu Vasile

Școala Gimnazială Cicănești

Necesitățile actuale ale elevilor impun modernizarea actului de predare a istoriei. Istoria,
deși este o disciplină foarte importantă pentru înțelegerea prezentului și pentru prevenirea
problemelor din viitor, este privită de către elevi de multe ori ca fiind o materie ”plictisitoare”.
Așadar, pe lângă numeroasele metode și strategii didactice care pot fi folosite în cadrul orei
de istorie sau în cadrul activităților extracurriculare legate de istorie, pot fi folosite și câteva
jocuri creative, după cum urmează:
1) metoda cubului presupune explorarea unui subiect, a unei situaţii din mai multe
perspective, permiţând abordarea complexă şi integratoare a unei teme.
Sunt recomandate următoarele etape:
a. Realizarea unui cub pe ale cărui feţe sunt scrise cuvintele: descrie, compară, analizează,
asociază, aplică, argumentează.
b. Anunţarea subiectului pus în discuţie.
c. Împărţirea clasei în 6 grupe, fiecare dintre ele examinând tema din perspectiva cerinţei
de pe una din feţele cubului. Există mai multe modalităţi de stabilire a celor şase grupuri.
Modul de distribuire a perspectivei este decis de profesor, în funcţie de timpul pe care îl are la
dispoziţie, de cât de bine cunoaşte colectivul de elevi. Distribuirea perspectivelor se poate
face aleator; fiecare grupă rostogoleşte cubul şi primeşte ca sarcină de lucru perspectiva care
pică cu faţa în sus. Chiar profesorul poate atribui fiecărui grup o perspectivă.
d. Redactarea finală şi împărtăşirea ei celorlalte grupe.
e. Afişarea formei finale pe tablă sau pe pereţii clasei.
În continuare, voi descrie modul în care această metodă poate fi folosită la lecția
”Revoluția Franceză”, clasa a VI-a, care poate fi aplicată astfel:
- descrie Revoluția Franceză și Revoluția din Anglia: cauze, desfășurarea evenimentelor;
- compară Revoluția Franceză cu Revoluția din Anglia (un număr de asemănări și un
număr de deosebiri);
- analizează metodele pe care revoluționarii francezi le-au folosit pentru a-și atinge
scopurile;
- asociază; audiați cântecul revoluționar ”Marsellaise”. Încercați traducerea versurilor.
Unde mai este folosit astăzi acest cântec?
- aplică; identificați principiile de bază ale Revoluției Franceze. Unde mai sunt ele aplicate
în zilele noastre?
- argumentează; sunteți pro sau contra Revoluției Franceze? Aduceți mai multe motive cu
care să vă susțineți afirmația.
2) jocul de rol. Acesta îl ajută pe elev să-şi angajeze întregul potenţial psihic, să-şi cultive
iniţiativa, inventivitatea, flexibilitatea gândirii, spiritul de cooperare şi de echipă. După
parcurgerea lecției ”Revoluția Americană”, am propus elevilor să-și asume diverse roluri,

11
folosind personalitățile învățate la clasă și accesând materiale suplimentare. Elevii au fost
actori să spectatori. Tema propusă a fost: Ești Benjamin Franklin, delegat al coloniilor
americane și trebuie să porți o discuție cu regele Angliei, George al III-lea, despre obligațiile
coloniilor americane față de coroana britanică.
3) jocuri pe calculator cu teme istorice, online sau offline, precum:
- Ansel and Clair; Paul Revere's Ride; o aplicație interactivă prin care copiii pot învăța mai
ușor despre Revoluția Americană. Această aplicație conține, printre altele, un puzzle în care
trebuie aranjate coloniile americane pentru a arăta corect pe hartă, tragerea a cât mai multor
saci de bani de la coloniștii americani spre George al III-lea etc.
- Roman Town; un joc care pune copiii în rolul de arheolog, ei trebuind să sape după
artefacte (inclusiv după oase) în situl unui oraș roman antic;
- Sid Meier's Civilization V; acest joc folosește elemente istorice autentice - lideri celebri,
națiuni, resurse, unități militare - pentru a simula imperiile neistorice. Cu alte cuvinte,
jucătorii pot, de exemplu, să conducă India lui Gandhi prin milenii de dominație militară sau
să aibă Franța lui Napoleon. Deși istoria simulată este fictivă, jucătorii pot învăța mult despre
cifrele, conceptele și unitățile din lumea reală, precum și despre modul în care factorii
culturali, ideologici și geografici pot schimba peisajul geopolitic al lumii.
- Echo: Secret of the Lost Cavern; cocul este inspirat de faimoasele picturi din Peșterile
Lascaux și se concentrează asupra artei preistorice. Puzzle-urile sunt extrem de provocatoare,
tocmai datorită dificultății lor, fiind recomandate nu doar copiilor, ci și adulților;
- Valiant Hearts; The Great War; este un joc despre Primul Război Mondial. Jocul este
construit în jurul unei povești fictive despre un mic grup de aliați care lucrează împreună
pentru a se ajuta unul pe altul să supraviețuiască, dar este plin de fapte istorice exacte și detalii
numeroase despre conflict, inclusiv privind cele ale unor bătălii majore, povestiri despre
suferințele civililor etc.

Bibliografie:
1. Roaită A. (Alice). (2012). Didactica istoriei. Un manual pentru profesorul de istorie.
Pitești: Editura Paralela 45.
2. Cârstea M. (Mirela). (2010). Patru metode moderne de predare - invatare a istoriei.
Găsit la adresa: http://www.didactic.ro/materiale/132532_patru-metode-moderne-de-predare-
invatare-a-istoriei la 3 iunie 2017.
3. Gheorghe M. (Maria). (nd). Jocul didactic în orele de istorie. Găsit la adresa:
http://tulcea.ccd.edu.ro/nr.2/jocul_didactic.pdf la 3 iunie 2017.
4. (nd). Games That Teach History. Găsit la adresa:
https://www.commonsensemedia.org/lists/games-that-teach-history# la 3 iunie 2017

12
ACTIVITĂȚI PENTRU STIMULARE COGNITIVĂ PRIN JOC

Grădinița cu Program Prelungit Piticot Barbă Cot

Prof. Psih. Bâță Andreea Iuliana

JOCUL FORMELOR ȘI CULORILOR

Jocul se centrează pe stimularea proceselor cognitive ( atenție concentrată și distributivă,
memorie vizuală ). Copiii primesc 3 tipuri de planșe:
• Planșa 1 – diferite forme, de diferite culori, de dimensiuni mari
• Planșa 2 – diferite forme, de diferite culori, de dimensiuni mici
• Planșa 3 – diferite forme, de diferite culori, de dimensiuni mici și mari.
Copiii primesc omuleți și animăluțe de jucărie colorate precum și culoarea formelor de pe
planșe. Pe baza diferitelor criterii stabilite de mine copiii au avut sarcina să așeze jucărioarele
pe planșele lor. Exemple de astfel de criterii:
- Alegeți toți omuleții galbeni mari și așezați-i pe steluțele mari verzi
- Alegeți toate pisicuțele albastre și așezați-le pe inimioarele mici
- Alegeti 4 omuleți mici și așezați-i pe cercurile mari de culoare verde etc
 
OBIECTIVE:
 Stimularea și antrenarea atenției concentrate și distributive
 Stimularea și antrenarea memoriei vizuale

13
JOC PENTRU ANTRENAREA ATENȚIEI CONCENTRATE ȘI DISTRIBUTIVE
Activitatea a vizat în special antrenarea atenției concentrate și distributive, proces
extrem de important în finalizarea acțiunilor și realizarea sarcinilor școlare. În acest sens am
creat un context de joacă prin care copiii au fost stimulați atât să își creeze reperele de joc, cât
și să fie participanți direcți la joc singuri și/ sau împreună cu alți copii. Concret, copiii au fost
grupați câte doi, astfel încât s-au format mici echipe și au avut sarcina să construiască drumuri
sau tuneluri din diferite obiecte: pahare de unică folosință, cuburi, pietre etc. Copiii au folosit
acea categorie de obiecte pe care au preferat-o și de asemenea prin rotație. După crearea
contextului de joacă copiii au utilizat mingii de diferite culori pe care au trebuit să le dea de la
unul la altul fără a surpa drumul/ tunelul construit.

Un alt joc la care am apelat în vederea atingerii obiectivelor a fost acela de a arunca eu
mingiile la ei, urmând să respecte anumite reguli:
1. Urmăriți mingea și o luați în mână doar când ajunge în dreptul vostru.
2. Alegeți culoarea preferată a mingii. Eu voi arunca la voi mai multe mingii. Voi o
păstrați doar pe cea pe care ați ales-o, restul mingiilor ajung la mine.
3. Alegeți culoarea preferată a mingii. Eu voi arunca la voi mai multe mingii. Voi va
trebui să mi-o dați mie tocmai pe cea preferată și voi să le păstrați pe celelalte.
OBIECTIVE:

14
  Stimularea și antrenarea atenției concentrate și distributive
 Creșterea receptivității la regulile stabilite
 Dezvoltarea creativității
 Îmbunătățirea realțiilor sociale reciproce prin cooperare.

PUZZLE -UL CUNOAȘTERII

Puzzle-ul cunoașterii” este o activitate de dezvoltare personală ce are la bază

dezvoltarea nivelului de atenție concentrată și gândirea logico-matematică prin joc. Copiii s-
au familiarizat cu piesele de domino, care au fost folosite în scop didactic și anume pentru
identificarea numărului de bulinuțe de pe fiecare piesă, ce urma să îi ajute în completarea unui
„puzzle” comun, creând diferite forme sau așezând bețișoare din lemn în funcție de numărul
indicat pe piesa de domino. Copiii au făcut alegeri personale, dar și alegeri pentru ceilalți în
ceea ce privește piesele de domino. Pe rând copiii și-au ales câte o parte din puzzle ( puzzle
desenat ) pe care și-au putut organiza piesele, dar și bețele. După construirea unui puzzle
comun, au construit și câte unul doar al lor. Limitarea oferită de numarul bulinuțelor de pe
piesele de domino atrăgea după sine un anumit număr de bețe pe care trebuiau sa-l folosească.
Ca orice limitare, avem parte și de situații frustrante. Deși pentru unii dintre ei alegerile
pieselor de către alți copii a fost frustrant, precum și limitarea numărului de bețe pe care le
puteau folosi, copiii au învățat răbdarea, toleranța față de ceilalți, dar mai ales acceptarea unor
limite și adaptarea la condițiile jocului. Alegerea propriilor piese le-a oferit un sentiment de
control și siguranță în cadrul jocului, ceea ce i-a făcut mult mai cooperanți în acceptarea
alegerilor care veneau din partea celorlați.
OBIECTIVE:
• Dezvoltarea gândirii logico-matematice
• Dezvoltarea atenției concentrate
• Stimularea interacțiunii între copii prin acceptarea alegerilor celorlalți, fără a
ignora alegerile proprii
• Adaptarea mai ușoară la anumite condiții stabilite
• Acceptarea anumitor limite prin joc, întărită și de posibilitatea alegerilor
personale

15
GHICI CE LIPSEȘTE?
Activitatea s-a centrat pe dezvoltarea gândirii logice, antrenarea atenției concentrate și
distributive în același timp. Copiii au primit 2 planșe:
• Planșa 1 cuprinde 2 șiruri complete de forme și un șir cu figuri incomplete. Copiii au
avut sarcina de a urmari cele două șiruri, de a da culoare figurilor, urmând să
potrivească diferite forme pe planșa lor, pentru ca mai apoi să continue șirul de figuri
incomplet.
• Planșa 2 cuprinde mai multe forme combinate pe care de asemenea au trebuit să le
potrivească cu diferite obiecte primite ( cuburi, pietre, bețe colorate ).
 

OBIECTIVE:
• Stimularea atenției concentrate prin urmărirea unui șir mai lung de figur
• Gruparea formelor, pas important în stimularea și antrenarea permanentă a gândirii
• Stimularea atenției distributive prin centrarea pe mai multe obiecte în același timp și
selectarea lor corespunzătoare după criterii bine stabilite
• Stimularea gândirii prin continuarea unui șir de obiecte pe baza unuia deja existent.

16
JOC PENTRU STIMULAREA ATENȚIEI CONCENTRATEȘI DISTRIBUTIVE
Activitatea s-a centrat pe dezvoltarea capacitații de atenție concentrată și distributivă. Copiii
au primit un carton mare ce conținea diferite forme colorate și cifre. Cu ajutorul bețelor
colorate au grupat, au selectat, au sortat și numărat astfel încât să completăm cu acestea
formele de pe panou după criterii bine stabilite. Exemple de criterii:
• Priviți mânuțele desenate și cifrele corespunzătoare acestora. Alegeți din mulțimea de
bețișoare pe acelea care se potrivesc cu numărul din dreptul mânuțelor. Alegeți
culoarea care se potrivește cu mânuțele desenate.
• Priviți floricica și cercul. Alegeți bețișoarele potrivite culorii de pe panou și așezați-le
invers. ( Se oferă informații suplimentare și se arată copiilor concret pentru a înțelege
cît mai bine sarcina). Etc.
• Ulterior copiii au primit o „hartă a cifrelor”. Numerele au fost grupate pe hartă în toate
direcțiile. Obiectivul a fost acela ca micuții să caute cu privirea și cu cât mai multă
atenție cifre diferite.

OBIECTIVE:
Stimularea, antrenarea atenției concentrate și distributive.

17