Romanian Journal of Medical and Dental Education

Vol. 4, Issue 1, January - June 2015

INFLUENȚA FACTORILOR LOCALI ÎN ETIOLOGIA

STOMATITELOR PARAPROTETICE
Dana Bosinceanu*, Dan Bosinceanu, Norina Forna
Universitatea de Medicină şi Farmacie “Grigore T. Popa" - Iași, România, Facultatea de Medicină Dentară,
Departmentul de Protetica

*Autor corespondent : Dana Bosanceanu, DMD, PhD

Universitatea de Medicină şi Farmacie “Grigore T. Popa" - Iași, România
e-mail: danab1978@yahoo.com

THE INFLUENCE OF LOCAL FACTORS IN THE ETHIOLOGY OF PARAPROSTHETIC

STOMATITIS (Abstract):
Aim of the study The purpose of this clinical study is to assess the contribution of local factors in the lesions of
the oral mucosa caused when manifested insults exceed physiological limits leading to the appearance of
pathological changes, called denture stomatitis. Material and methods The study group was represented by
Mihail Kogalniceanu patients during 2011-2013, denture wearers for at least 1 year. Results:The essential
factors involved in the etiology of denture stomatitis have been found to be varied, such as age and gender of the
patient, continuing with bad habits such as smoking, poor oral hygiene and denture wear and of course denture
instability. Conclusions: Dentures stomatitis affect a relatively large number of removable denture wearers,
while having plurifactorial etiology.

Key words: removable partial dentures (RPD), denture stomatitis

INTRODUCERE MATERIAL ŞI METODE

Deşi pare a fi o afecţiune banală, totuşi
etiologia stomatopatiilor nu este încă
elucidată complet. Asocierile dintre
stomatopatii şi trauma cauzată de proteze
incorect realizate sau adaptate ,vârsta
înaintată a pacienţilor şi vechimea mare a
edentaţiei, infecţiile bacteriene şi fungice,
precum şi igiena orală nesatisfăcătoare au
fost menţionate în multe studii de
specialitate, fără însă a se stabili o legătură
clară între ele.
SCOP
Scopul studiului de faţă a fost acela de a
identifica şi prezenta factorii etiologici şi
predispozanţi ai stomatitelor paraprotetice
diagnosticate la un lot de pacienţi purtători
de proteze amovibile parţiale sau totale
acrilice.
Lotul de pacienţi a fost format din aceia
care s-au prezentat în Baza Clinică de
Învăţământ M.Kogălniceanu, în perioada
2011-2013. Criteriile de includere în studiu
au fost: vârsta mai mare de 45 ani, atât
bărbaţi cât şi femei, purtători de proteze
amovible acrilice parţiale şi/sau totale dar
protezele cu vechime de cel puţin 1 an. Toţi
pacienţii care se aflau în tratament cu
antifungice au fost excluşi, respectiv 8 din
lotul de 118 care s-a prezentat pentru control
sau tratament de specialitate .
Lotul de pacienţi a fost reprezentat de 37
de bărbaţi şi 63 de femei, cu vârste incluse
în categoria < 60 ani şi a doua categorie >
60 ani, cu vârsta medie de 64 ani, dintre
aceştia 10 bărbaţi au avut vârsta sub 60 de
ani şi 22 de femei au fost încadrate în
aceeaşi categorie.

55
 Romanian Journal of Medical and Dental Education
Vol. 4, Issue 1, January - June 2015

Figura 1. Lot de studiu

Tuturor pacienţilor le-a fost întocmită Figura 2. Fumatori

foaia de observaţie clinică, în urma
♦informaţii despre proteze şi igiena orală
anamnezei şi examenului clinic complet şi
obţinute prin examinarea directă a protezelor
minuţios efectuat.Factorii etiologici ai
,a acumulării de placă şi pigmentarii lor şi
stomatopatiilor i-am considerat făcând parte
igiena cavităţii orale cuantificate astfel:
din două mari grupuri:
•grad 0:igienă orală nesatisfăcătoare
►factori ce au legătură cu protezarea
•grad 1:igienă orală satisfăcătorare
►factori externi: bacterii, Candida
•grad 2:igienă orală bună
albicans, etc a căror creştere şi dezvoltare
Iar pentru igiena protezelor s-a urmărit
este accentuată de diverse condiţii generale
scala:
cum ar fi boli autoimmune, boli endocrine,
•igiena protezei precară (>1/3 din proteză
medicaţie pentru diverse afecţiuni, consumul
acoperită cu placă bacterian şi tartru)
exagerat de tutun, etc.
•igiena protezei satisfăcătoare (<1/3 din
Studiul nostru s-a focusat pe prima
proteză acoperită cu placă bacteriană şi
categorie de factori iar din a doua categorie
tartru)
am selectat consumul de tutun ca fiind un
•igiena protezei bună (fără placă
factor predispozant.
bacteriană şi tartru)
Datele necesare desfăşurării acestui
Informaţiile despre proteze au inclus şi
studiu au fost acumulate şi sintetizate
date despre vechimea lor(mai puţin de 5 ani,
urmărind mai multe direcţii:
între 5-10 ani şi mai vechi de 10 ani) şi dacă
♦ un chestionar cu date generale
ele sunt purtate fără pauză, inclusiv noaptea.
conţinând informaţii :
Tot date despre proteze au fost şi cele ce
• sociodemografice: vârstă, sex, ocupaţie,
se referă la stabilitatea lor şi la retenţie :
nivelul de cultură,
•protezele parţiale s-au verificat dacă se
•istoricul medical: boli generale,
deplasează 1mm sau mai mult la aplicarea
tratament medicamentos urmat şi aici s-au
de forţe bilateral
realizat două categorii cei cu ≤ 1 afecţiuni
•protezele totale care se deplasează 2mm
generale şi cei cu≥ 2 afecţiuni generale
sau mai mult la aplicarea de forţe bilateral
•obiceiuri legate de fumat: aici au fost
•protezele se dislocă de pe câmpul
oferite răspunsurile: niciodată (38
protetic la deschiderea gurii la o dimensiune
nefumători) şi da iar dacă da < 15ţigarete/zi
confortabilă pentru pacient
sau >15 ţigarete/zi (62 fumători).
♦S-a realizat apoi examenul clinic

56
 Romanian Journal of Medical and Dental Education
Vol. 4, Issue 1, January - June 2015

intraoral complet şi minuţios pentru fiecare REZULTATE ȘI DISCUȚII

pacient în parte indentificându-se sau nu
prezenţa stomatopatiei. Pentru a identifica şi
caracteriza diferitele tipuri de stomatopatii
prezente s-a utilizat clasificarea lui Newton,
descrisă de Budtz-Jorgensen şi Bertram:
►stomatopatie tip I-inflamaţie localizată
sau zone de hiperemie
►stomatopatie tip II-eritem difuz
►stomatopatie tip III-hiperplazie
papilară a palatului.
În urma centralizării datelor obţinute prin
chestionar am obţinut următoarele rezultate:
Frecvenţa stomatopatiilor a fost apoi
analizată în funcţie de vârstă, observându-se
rezultatele din fig. 4.
Frecvenţa stomatopatiilor s-a dovedit a fi
mai mare la fumătorii cronici,(59,67%) faţă
de cei nefumători (28,94%) şi faţă de cei ce
fumează mai puţin de15 ţigări (fig. 5).
În raport cu vechimea protezelor şi
timpul cât acestea sunt purtate rezultatele
sunt prezentate in fig. 6.

Sex Cu stomatopatie Fara stomatopatie

Femei 48(76,19%) 15(23,8%)

Bărbaţi 15(40,54%) 22(59,45%)

Figura 3. Frecvenţa stomatopatiilor în funcţie de sex

>60 ani <60ani
Stomatopatie
≤1afecţiune ≥2 afecţiuni ≤1afecţiune ≥2 afecţiuni

+ 18(26,47%) 27(39,70%) 7(21,4%) 11(34,37%)

- 15(22,05%) 8(11,76%) 9(28,12%) 5(15,62%)

Figura 4. Frecvenţa stomatopatiilor în funcţie de vârstă şi teren general

Fumători Cu stomatopatie Fara stomatopatie

Nu 11(28,94%) 27(71,05%)
<15 tigarete/zi 7(11,29%) 13(20,96%)
Cronici 37(59,67%) 5(8,06%)
Figura 5. Frecvenţa stomatopatiilor în raport de fumători
Vechimea protezării Cu stomatopatie Fara stomatopatie

fără pauză cu pauza fără pauză cu pauza

<5ani 7(11,11%) 2(3,17%) 10(27,02%) 15(40,54%)

5-10 ani 18(28,57%) 5(7,93%) 3(8,10%) 5(13,51%)

>10 ani 25(39,68%) 6(9,52%) 1(2,70%) 3(8,10%)

Figura 6. Frecvenţa stomatopatiilor în raport de vechimea protezării

57
 Romanian Journal of Medical and Dental Education
Vol. 4, Issue 1, January - June 2015

În ceea ce priveşte corelarea igienei orale Identificarea stabilităţii şi menţinerii

cu cea a protezelor, în funcţie de rezultatele protezelor precum şi prezenţa
găsite în urma evaluarii vizuale a acestora s- stomatopatiilor corelată cu aceasta a fost
au stabilit rezultate prezentate in fig. 7, 8. sintetizată în fig.9.

Igienă orală cu stomatopatie fără stomatopatie

(n=cazuri)

0(n=33) 31(93,93%) 2(7,07%)

1(n=46) 26(56,52%) 20(43,47%)

2(n=21) 9(42,85%) 12(57,14%))

Figura 7. Frecvenţa stomatopatiilor în raport de igiena orală
Igiena protezelor cu stomatopatie fără stomatopatie
(n=)
precară(n=31) 28(90,32%) 3(9,67%)

satisfăcătoare(n=52) 30(57,69%) 22(42,30%)

bună(n=17) 5(29,41%) 12(70,58%)

Figura 8. Frecvenţa stomatopatiilor în raport de igiena protezelor

STABILITATE Cu stomatopatie Fara stomatopatie

deplasare≥1mm 11(17,46%) 17(45,94%)

deplasare≥2mm 37(58,73%) 7(18,91%)

desprindere uşoară 17(26,98%) 13(35,13%)

Figura 9. Frecvenţa stomatopatiilor în raport de stabilitatea protezelor

CONCLUZII prevalență mai mare la sexul masculin

1. Stomatopatiile paraprotetice afectează
un număr relativ mare al purtătorilor de
proteze, având în acelși timp o etiologie
plurifactorială
2. Studiul a arătat o prevalență mare a
sexului feminine față de cel masculine,
la pacienții fumători cronici cu teren
tarat, cu igienă orală precară și proteze
instabile.
3. Aceste rezultate sunt în deplină
concordanță cu multe studii din literatura
internațională de specialitate dar sunt și
contradictorii cu unele, cum ar fi cele ale
lui MacEntee MI, Glick N, care au găsit
sau cu cele ale lui Stolar E. Espinoza ,
Rojas R, Aranda W et al. care nu au
găsit nici o relație de cauzalitate între
stomatite și sexul pacientului.
4. Rezultatele acestui studiu sunt limitate
având în vedere numărul relativ redus de
pacienți, evaluarea subiectivă a gradului
de igienă orală și instabilitate a
protezelor și faptul că se stabilește
frecvența și nu cauzalitatea, dar relațiile
epidemiologice stabilite prin acest studio
sunt un prim pas important care indică
nevoia altor cercetări mult mai
aprofundate, în care factorii luați în

58
 Romanian Journal of Medical and Dental Education
Vol. 4, Issue 1, January - June 2015

considerare să acopere o arie mult mai știință a materialelor.

largă, cu implicații microbiologice și de

BIBLIOGRAFIE
1 Abbeele Av, De Meel H, Ahariz M, et al: Denture contamination by yeasts in the elderly. Gerodontology
2008;25:222-228
2 Budtz-Jorgensen E, Bertram U: Denture stomatitis. I. The etiology in relation to trauma and infection. Acta
Odontol Scand 1970;28:71-92
3 Figueiral Mh, Azul A, Pinto E, et al: Denture-related stomatitis: identification of aetiological and predisposing
factors—a large cohort. J Oral Rehabil 2007;48:448-455
4 Kulak Y, Arikan A: Aetiology of denture stomatitis. J Marmara Univ Dent Fac 1993;1:307-314

59