Sunteți pe pagina 1din 1

Suprafata :

357 .050 km2


Pozitie geografică :
între latitudinea nordică 47° 12'
şi 54° 55' şi longitudinea estică
5° 53' şi 15° 2'
Populatia :
81 .075 .000 locuitori
Densitatea populatiei :
218 locuitori/km2
Capitala ;i ora$ul cel mai
mare :
Berlin (3 .437 .900 locuitori)
Limba oficială: Lubeck • • Wismar
Laal Neubrandenburg
germană Schxarln

Produse importate :
maşini, metale . tltei, textile,
MAREA NORDULUI . aV • fW0 Schwerin
• Neustrelitz
" amburg Laut
alimente . Wilhelmshaven norltz Schwedt
Produse exportate : • Emden Fy POLONIA
maşini, produse chimice, • Wittenberg
vehicule, produse de consutn,
• Bremen
cărhune, textile.
SAXONIA
Moneda natională :
DE JOS • BERLIN
marca germană (1 DEM = 100
• • Potsdam Frankfur
pfennig) • Wolfsburg Brandenburg
Produs intern brut (PIB) : Eisenhottenstadt
Hannover • Braunschweig
1 .850 .810 milioane dolari
americani
J • Magdeburg
4 • Saltzgltter Cottbus
Forma de stat :
OLANDA RBf~IM • Dessau
republică federală
R HUL DE NORD- Emt
1
% Hoyerswerda
A$EZARE GEOGRAFICĂ
Halle • Rigsa
Treimea răsăriteană a GOrlrtz
Dortmund Merseburg • • Leipzig Meissen
Germaniei este ocupată de Essen
Cămpia Germană, situată la est Duisburg • • • Bochum rw ~ bein Drezda
de Belgia . În apropierea Krefeld
MBnchengladbach • Wuppertal 1mar Altenbutg FLoha
(ărmului Mării Baltice câmpia RootMar
Erft~rtl
este nisipoasă şi neroditoare, pe
Eisenach • Karl-Manc6tadt
BELGIA Rheidt • Leverkusen Go;ha
Gotha Gera
alocuri acoperită de sediment Kaln Ly
pierres. Partea sudică are Pete *%%,W Pl u•n
• Aachen • BONN
de soluri cu loess, îndeosebi voytd"
regiunea Hanovra . În
2000- HESSEN
extremitatea sudică a Germaniei oe km
1000_ oblenz 0 80
se înaltă lanturile muntoase ale
500---
Alpilor Bavarezi . Marginea
nordică a Alpilor este mai joasă,
~ 200-
c Bingen •
Frankfurt ă+F .
i
constând într-o zonă deluroasă Mainz
care se extinde până la Dunăre . 0 Odenwsld
Între aceasta şi Cămpia ;00
Germană alternează masive
m J . \S REGIUNEA SAAR • Mat!nhekt
muntoase (Muntii de Mijloc ai
Gernianiei) si depresiuni joase. • Neuenkirchen
$ %Saarbr0cken
l REGIUNEA
® CLIMA ADEN-WORTEMB ERG
În nord-vestul Germaniei regiunea Hanovra,
se simte efectul oceanic : spre Braunschweig si Magdeburg. În
• gart
est clima este mai mull apropiereea oraşelor mari se
continentală . În est iernile sunt cultivă legume . Uncle zone ale
mai reci . Odra şi alte r2uri Văilor Rinului şi Moselei sunt
Swbla
ingheată 2-3 luni . În Berlin, regiuni viticole însemnate . • MOnchen
temperatura medic în ianuarie Tutun, cereale şi hatnei se
este de 1 "C, în iulie 19 "C, în cultivă în sud, iar orz in nord.
Hamburg în aceleati luni este
de 0 "C şi 18 'C . Partea sudică INDUSTRIA
a tării este mai caldă : în Germania este una dintre
Munchen în ianuarie sunt 2 "C, marile puteri industriale ale Hamburg (1 .660 .700) este situat
in iulie 20 "C. În muntii din lumii . Principalele zone indus- in estuarul iluviului Elba, fiind
zona centrală cantitatea de triale sunt regiunea Ruhrului si un port uriaş şi centru
precipitatii anuală este de uncle portiuni din valea Rinului . Krefeld . Cele mai man portuti prime . Germania furnizează mai industrial puternic . Munchen
11)0-150 ctn. Dezvoltarea indusuiei sidemrgice sunt : Hamburg, Bremen, Kiel. mull de 25% din productia (1 .236 .500) este cel mai mare
şi constructoare de maşini se monclială de lignit . Titei si gaz oraş sudic, capitals Bavarizi .
AGRICULTURA bazează pe extinsele zăcăminte INDUSTRIA MINIERĂ metan se exportă in Saxonia
36 % din supralata carbonifere cu cărhune de 51 ENERGETICĂ inferioară, în Emsland . TRAFICUL
Germaniei este teren arabil, 16 calitate superioară . Numeroase 75 % din energie electrică este Germania este de asemenea pro- Reteaua rutieră a
% păşune . În munti se cresc uzine chimice au fost înfiintate produsă cle termocentrale, iar duc5toare de sare de potasiu . Germaniei este de 615 .178 kin,
ovine şi bovine. Principalele aici, Rinul fiind o intportantă mtă 19 % în centrale nucleare . Se din care 226 .282 kin şosea
terenuri agricole se află in tie transport. Industria sidertugică extrag 450 milioane tone cle ORA5E natională . Din reteaua feroviară
regiunile mai joase, in special şi industria constructiilor de lignit anual . Acesta este utilizat \oua capitală este de 41 .525 km 16.285 km sum
câmpiile fertile din sudul maşini sunt mai dezvoltate în în centrale pentru producerea Berlin (3 .-13" .900), deşi electrificati . În Germania se află
Câmpiei Germanice . Cele mai Bochum, Esssen si Dortmund, iar energiei electrice, precum şi guvcmul nu-şi va transtera cea mai importantă rută
favorahile zone agricole stmt în industria textilă în Wuppertal si pentru producerea materiilor reşedinta pănă in anul 2000 . tluvială, Rinul .

EUROPA DE VEST