Sunteți pe pagina 1din 1

ATLASUL LUMH1

POLONIA
Suprafaxa :
312.677 km'
Pozitie geografică :
între latitudinea nordică 49° şi
54° 52' respectiv longitudinea
estică 14° 7' si 24° 15' .
Populajia :
38 .300 .000 locuitori
Densitatea populaxiei :
121 locuitori/km'
Capitala ;i ora ;ul cel mai
mare:
Varşovia (1 .664.700 locuitori)
Limba oficială :
poloneza
Produse importate :
lactate, îngrăşăminte chimice,
minereuri de fier, lilei şi
produse petroliere, bumbac,
maşini si utilaje .
Produse exportate :
lignit, cocs, cupru, sulf, utilaje,
vehicule, came, produse
chimice, lemn şi produse din
lemn.
Moneda nafională :
zloty (1 zloty = 100 groszy)
Produs intern brut (PIB) :
85.485 milioane USD
Forma de stat: republică

A$EZARE GEOGRAFICA
În cea mai parte este
alcătuită din zone de 5es eu
altitudini ce nu depăşesc 200
metri . Zone muntoase mai înalte Legnk#
se găsesc doar în partea sudică lu Wroclaw
a tării. Tărmul dinspre marea sp owa
Baltică este mlăştinos, cu lagune Qe • Ole
po .
şi dune de nisip . La sud de Warlbrsyrh
• Nowa Ruda Byto
litoral se află o regiune de abrzo en
Ghv~tce p . Chorzbw
lacuri, mlăştinoasă, cu morene Îîznowii
ce ating alocuri altitudinea de Katov'
300 m . Mai spre sud este situată 0 Ora$ cu mai mult de 500 000 locuitori Cracovia
Câmpia Polonă . Sudelii, aflati in ®' Ora; cu mai mult de 200 000 locuitori • Bielsko-Biela
partea vestică a granitei sudice, Ora5 cu mai putin de 200 000 locuitori ;
G-a W,
aunt separali de Carpati - aşezati
mai spre est, prin Pasul Morva . CEHIA --Zakopane
Tatra Înaltă şi Beschidele repre-
zintă regiunea cea mai înaltă a
Carpalilor; aici se află si punctul
cel mai înalt al Poloniei : Rysy, sebi în zonele deluroase şi aminti şi rezervele, mai mici, de furajere. În regiunile sudice, cu cărbunele din 'I'arnobrzeg .
2499 metri. Râurile cele mai montane din sud, precum si titei, gaz metan, plumb şi argint . loess, se cultivă grâu si orz . Industria de textile are deja
mari sunt: Odra si Vistula . suparfelele nefertile ale zonei Fructe şi legume se cultivă în traclitii ca ramură de export.
de ses din nord . Majoritatea ENERGIA apropierea marilor oraşe . Turiştii care vizitează Carpatii
® CLIMA pădurilor aunt formate din 75% din productia de contribuie la rândul for la
Este continentală şi usca- conifere. Principalele produse energie electrică se datorează PESCUITUL dezvoltarea eonomiei nationale .
tă, cu iemi lungi şi friguroase, ale industriei lemnului sunt, marilor centrale termice care 12 Productia de pee şte anuală
deşi in zona litoralului baltic se hârtia, cheresteaua, in ultimii utilizează cărbune si lignit . În este de 650 mii tone . Porturile TRANSPORTUL
remarcă influentele oceanice : ani dezvoltându-se şi industria cantităti mai recluse, se folo- mai importante sunt : Gdynia si Căile terate se extinct pe
precipitatii şi temperaturi mode- mobilei . seşte si păcură si gaz metan, şi Szczecin . Pescuitul pe Marea o lungime de 26 .848 km (9 .452
rate. lernile aunt din ce în ce există şi o centrală atomică . În Baltică este mai puhn însemnat, km electrificati) . Drumurile pub-
mai reel spre est şi sud. Preci- MINERITUL sudul Poloniei functionează dar in Oceanul Atlantic se destă- lice formează o retea de 154.000
pitatiile sunt împărlite uniform De mult timp Polonia se peste 100 hidrocentrale . şoară pe scară largă, incluzând şi km lungime . Iransporml de
pe tot parcursul anului, vara numără printre principalii pescuitul la mare adâncime . persoanc şi mărfuri se clesfăşoa-
fiind frecvente aversele violente, producători de cărbune . Cu o AGRICULTURA Prelucrarea peştelui se efectuează ră în primul rănd pe acestea
iama zăpada . În nord suprafetele productie anuală de 150 ( )j Împărtirea suprafetei în mai multe fabrici. din urmă, la care se adaugă
se mentin inzăpezite in medie milioane tone de cărbuni se lării este următoarea : 49 % căile fluviale si canalele naviga-
timp de 40 zile, iar în sud până situează pe locul 4, iar ca teren arabil, 13 % păşune . 30% INDUSTRIA bile - în ceea ce priveşte trans-
la 60-70 zile. În Gdynia tempe- producător de lignit (700 clin populatie lucrează în Datorită bogătiilor portul produselor industriale.
ratura medie a lunii iulie este de milioane tone), pe locul 5 în domeniul agriculturii . Creşterea subsolului, Polonia a devenit o
17 'C, cea a lumi ianuarie -1 °C lume. Cele mai mari zăcă minte animalelor se bazează pe creş- tară industrială importantă . ORA$E
iar in Varşovia 20 °C, respectiv se găsesc in Silezia, Valea Bug- terea bovinelor şi a ovinelor - Ramurile de bază ale industrie ® Varş.ovia, capitala, este
3 °C . Precipitatiile medii anuale ului, lângă Lublin, iar la vest de în zonele de munte; precum si aunt industria otelului şi a centrul transportului şi cel mai
in aceste două oraşe aunt de Varşovia, la Konin . Se a porcinelor (Polonia ocupând utilajelor. Nici industria navală important nod feroviar . Al
> 10 mm şi 560 mm . exploatează de asemenea cupru locul 3 in Europa printre cres- şi electronică nu rămân în doilea oraş ca mărime este
şi sulf în Silezia de Vest şi cătorii de porcine) . Solul este urmă . Centrele industriei de kodz (851 .690 locuitori) .
PADURI Solec, precum şi în putin favorabil agriculturii, culti- olel sunt : Szczecin, Varşovia, Capitala anterioară, Cracovia
∎ 29 0/o din suprafata làrii Tamobzreg. Saline se află in vându-se secară, cartofi şi ovăz, Katowice . Industria chimică (748.356 locuitori), este situată
e.te acoperită de păduri, îndeo- Wielicka şi Bochnia . Mai putem utilizate ca aliment si ca plante prosperă se sprijină pe sulful şi pe malul Vistulei de Sus .

EUROPA CENTRALA