Compensarea reţelelor de trilateraţie prin metoda măsurătorilor indirecte

ponderate
1. Calculul orientărilor provizorii în reţea
După determinarea coordonatelor provizorii ale punctelor noi, pe baza acestora se
calculează distanţele şi orientările provizorii, cu relaţiile cunoscute.
2. Calculul coordonatelor provizorii ale punctelor noi
2.1. Aspecte ale ecuaţiilor de corecţii şi calculul ponderilor

1 D min
pi = sau p i =
ponderile pot fi calculate cu relaţia ( s' D )2 Di '
unde sD este eroarea
medie a seriei de observaţii efectuate asupra laturii respective, iar în lipsa unor prelucrări
prealabile ale observaţiilor se poate estima o pondere a fiecărei distanţe măsurate cu cea de a

doua formulă unde Dmin este lungimea celei mai mici laturi măsurate din reţea, care va primi
ponderea 1.
s 'D=a+ b∗D (km ) ,
în care a şi b sunt constante specifice pentru fiecare aparat (Ex: 2mm+2ppm - Leica TC407)

De asemenea valorile provizorii vor primii corecţii care adăugate la acestea vor da
valorile cele mai probabile ale parametrilor.

X i  X i   dX i X j  X j   dX j Yi  Yi   dYi Y j  Y j   dY j

sau

N i  N i   dN i N j  N j   dN j Ei  Ei   dEi E j  E j   dE j

Valorile cu care se modifică coordonatele se numesc creşteri de coordonate şi se

notează cu dX, respectiv dY.
Astfel vom obţine:

0 0 0 0
ΔX ij ΔY ij ΔX ij ΔY ij
v ijD= dX j + dY − dX i − dY i +( D 0ij −D ¿ij )
D0ij Dij0 D0ij D0ij

Sau efectuând calcule:

v ijD=cos θ0ij dX j +sin θ0ij dY −cos θ0ij dX i −sin θ0ij dY i +( D0ij−D ¿ij )

1
 
 şi D ij
Unde ij
se calculează din coordonatele provizorii ale punctelor.
Astfel cu notaţiile de mai sus obţinem:
D D
- v ij = A ij dX j +BijdY − AijdX i−BijdY i +l ij (1)

A ij =cosθ0ij
B ij=sin θij0
0 ¿
- l ij=( Dij−Dij )
Relaţia (1) reprezintă ecuaţia de corecţie pentru o distanţă măsurată între două puncte

l ij  D ij  D ij

noi ,,i ,, şi ,,j,, , iar ,
D ij
-distanţa provizorie, calculată din coordonate provizorii

D ij
-distanţa măsurată

Forma ecuaţiei de corecţie pentru o distanţă măsurată între un punct vechi ,,i ,, şi un
punct nou ,,j,,
D D
v ij = A ij dX j +BijdY j +lij

Rezolvarea sistemului normal de ecuaţii:

Pe baza coeficienţilor calculaţi pentru necunoscutele sistemului liniar de corecţii se va
întocmi matricea coeficienţiilor, matricea A. Plecând de la forma generală, matricială a
ecuaţiilor de corecţii
V=Ax+l (10)
unde avem de-a face cu un sistem compatibil,nedeterminat, luând în considerare notaţiile:
v – vectorul corecţiilor măsurătorilor
A – matricea coeficienţiilor ecuaţiilor de corecţii
x – vectorul creşterilor de coordonate(necunoscutelor)
l – vectorul termenilor liberi,

Aplicând metoda celor mai mici pătrate VtpV→ min, se obţin relaţiile de calcul pentru
vectorul creşterilor de coordonate şi pentru vectorul corecţiilor.

Cu ajutorul matricei N, matricea sistemului normal , se poate determina vectorul

mărimilor necunoscute.
N= A T PA

2
 T T
A PAx+ A Pl=0
−1 T
x=−N A PL
V = Ax+l

Sistemul normal este un sistem compatibil, determinat, deci valorile necunoscutelor pot fi
determinate unic.

Valorile compensate se determină adaugând la valorile provizorii soluţiile sistemului:

Calculul indicatorilor de precizii:

Orice prelucrare a observaţiilor efectuate într-o reţea geodezică se încheie cu calculele de

evaluare a indicatorilor de precizie.

 abaterea standard a unitatii de pondere:

V T⋅P⋅V

unde:
s0=
√ m−n

m - numărul de măsurători
n - numărul de necunoscute

 abaterea standard a unei măsurători compensate:

s0
s mij =
√ pi

 abaterea standard a necunoscutelor:

s x =s 0 ¿ √ q x i xi
i

s y =s 0 ¿ √ q yi y i
i

 abaterea standard de determinare a poziţiei punctului:

s p = s2x i + s 2y i
√
i

 abaterea standard pe reţea:

3
 ∑ sp i
st =
n
unde n – numărul de puncte noi