Sunteți pe pagina 1din 4

Dreptul de autor este dreptul de proprietate intelectuala recunoscut persoanei sau persoanelor

fizice care au realizat o opera originala de creatie intelectuala in domeniul literar, artistic sau
stiintific, oricare ar fi modalitatea de creatie, modul sau forma concreta de exprimare si
independent de valoarea si destinatia lor ori altor titulari legali, persoane fizice sau juridice .
Orice persoana care depune efort intelectual la crearea unei opere poate fi considerata autor.
Astfel, orisicine dintre noi cel putin o data in viata a dedicat niste versuri, a fredonat o melodie
cunoscuta sau a pictat apusul de soare, vorba poetului „caci nu e om sa nu fi scris o melodie”.
Denumirea engleza copyright este perfect echivalenta notiunii „drept de autor”. Ea provine de la
primul act care a recunoscut dreptul exclusiv al autorilor de a-si tipari lucrarile sau de a autoriza
tiparirea lor: The Copyright Act, promulgat in Anglia in 1709 si cunoscut sub numele Statute of
Anne.
Tipurile de lucrari la care se refera dreptul de autor includ: opere stiintifice, opere literare,
precum romane, poeme, piese de teatru, ziare/ reviste, programe de computer, baze de date,
filme, compozitii muzicale si coregrafice, opere artistice: desene, fotografii, sculpturi,
arhitectura, reclama, harti, desene tehnice, etc.
Comparand dreptul de proprietate cu dreptul de autor asupra unei opere in privinta existentei in
timp, vom constata ca dreptul de proprietate este perpetuu pe cind dreptul de autor este limitat in
timp. La vremea sa Napoleon considera ca : „proprietatea autorilor n-ar trebui sa dureze decit in
timpul vietii lor”. Actualmente, drepturile patrimoniale cuprinse in continutul dreptului de autor,
se nasc chiar din momentul crearii operei si dureaza pe tot timpul vietii autorului, iar dupa
moartea acestuia ele se transmit prin mostenire pe o perioada de 70 de ani .
In decursul perioadei de protectie, autorul este in drept sa inregistreze la Agentia de Stat pentru
Proprietatea Intelectuala opera sa.
Spre deosebire de brevete care protejeaza inventiile sau marcile comerciale ce identifica sursa
produselor sau a serviciilor unei parti pentru a le individualiza ca distincte fata de produsele sau
serviciile altei parti, dreptul de autor protejeaza lucrarile originale ale autorilor. Ideile si
descoperirile nu sunt protejate de dreptul de autor, insa modul in care sunt exprimate ar putea
face obiectul dreptului de autor.
Fie ca sunteti designer, arhitect, scriitor, compozitor sau artist, daca sunteti autorul unei creatii
originale cu o valoare comerciala sau culturala, ar fi bine sa va asigurati din timp cu dovezi in
acest sens, pentru a putea ulterior sa o vindeti, sa o licentiati sau sa permiteti utilizarea ei.

Constitutia Republicii Moldova garanteaza libertatea creatiei artistice literare si stiintifice . Si


anume articolul 33 din Constitutia apara drepturile cetatenilor la proprietatea intelectuala ,
interesele lor materiale si morale ce apar in legatura cu diverse genuri de creatie intelectuala .
De rand cu Constitutia Republcii Moldova , Codul civil , Legea Repulicii Moldova privind
dreptul de autor si drepturile conexe adoptata la 23 noiembrie 1994 si modificarile survenite prin
Legea nr. 29-XIV din 28 mai 1998 , M. O. nr. 62-65 din 9 iulie 1998 , articolul 423 , au creat o
baza de drept reala si suficienta activitatii intelectuale si muncii creatoare .Rezultate ale
activitatii acestor persoane sunt considerate , opere stiintifice , literare si de arta .Raporturile
dintre creatorii , fauritorii acestor lucrari si alte persoane in privnta folosirii creatiilor , se
reglementeaza de normele speciale ale institutului de drept civil – dreptul de autor. Dreptul de
autor reprezinta , ca institutie a dreptului civil , in sine totalitatea normelor de drept care
reglementeaza relatiile personale nepatrimoniale si cele patrimoniale legate de crearea si
folosirea operelor stiintifice , literare si de arta de asemenea sunt reglamentate in cadrul acestei
institutii si relatiile obstesti ce se stabilesc intre autori sau licentiatii acestora si alte persoane ,
inclusiv folosirea operelor. Legea Republicii Moldova nr. 293-XIII din 23 noiembrie 1994 prin
articolul 1 alineatul 2 reglementeaza relatiile care apar in legatura cu crearea si valorificarea
operelor .
Conform articolului 4 capitolul II , protejaza operele creatiilor intelectuale in domeniul literaturii
, artei si stiintei , exprimate intr-o anumita forma obiectiva ce permite a le reproduce , atit
publicate cit si nepublicate , indiferent de forma , destinatia si valoarea fiecareia precum si de
procesul ei de reproducere .
Domeniul de actiune a legii se extinde asupra :
Operelor , indiferent de locul primii lor publicatii , titularii dreptului de autor al caror sunt
persoane fizice sau juridice din Republica Moldova .
Operele publicate pentru prima data in Republica Moldova indiferent de cetatenia titularului
dreptului de autor .
Altor opere in corespundere cu tratatele internationale , la care
Republica Moldova este parte.
Principiile de baza ale dreptului de autor sunt: libertatea creatiei artistice si stiintifice prezumtia
de autor , care inseamna ca autorul se foloseste in exclusivitate de dreptul de autor al creatiei sale
, acest drept decurge din insusi faptul crearii lui . Un alt principiu este imbinarea intereselor
personale ale autorului cu interesele societatii , cea ce-ar insemna ca de exemplu folosirea operei
autorului de catre alte persoane platindu-se o remuneratie sau chiar fara aceasta , daca folosirea
se efectueaza in interesul societatii de catre biblioteci , institutii asemenea lor . Alte principii ar fi
asa ca , oferirea autorilor largi drepturi patrimoniale si nepatrimoniale , remunerarea muncii de
creatie intelectuala in conformitate cu volumul si calitatea muncii , procedeul juridic de aparare a
dreptului de autor , si altele .
Ca institutie a dreptului civil , dreptul de autor reprezinta in sine ansamblul normelor de drept ,
care reglementeaza relatiile personale nepatrimoniale si cele patrimoniale , legate de crearea si
folosirea operelor stiintifice , literare si de arta.
 
2. Obiectele dreptului de autor .
 
 
Majoritatea legislatiilor nu cuprinde o enumerare a categoriilor de opere protejate in cadrul
dreptului de autor, marginindu-se la o definitie cu caracter general, fie la o referire la cele trei
mari categorii din clasificarea doctrinala si anume: opere literare, artistice si muzicale. In unele
cazuri opera muzicala este inglobata in categoria operelor artistice.
Operele stiintifice sunt uneori mentionate separat.
La noi in legislatie, legislatorul a enumerat operele protejabile si anume, conform articolului 6
punctul 2 al legii cu privire la dreptul de autor si drepturile conexe, ele sunt:
Opere literare (carti, brosuri, articole, programe pentru computer, etc);
Opere dramatice si muzicale, scenariile, proiectele de scenarii, libretele, sinopsisul filmului;
Opere muzicale, cu sau fara text;
Opere coreografice pantomimele;
Opere audiovizuale (cine-, tele-, videofilme, filme cu dispozitive, etc.);
Opere de pictura, sculptura, grafica si alte opere de arta plastica;
Opere de arhitectura, urbanistica, si de arta horticola;
 
Opere de arta aplicata;
Opere fotografice si operele obtinute printr-un procedeu analogic fotografierii;
Hartile, planurile, schitele si operele plastice referitoare la geografie, fotografie, arhitectura si
alte stiinte;
Opere derivate si integrate (traducerile, adaptarile, prelucrari ale operelor literare, de arta,
stiintifice, aranjamente operelor muzicale, precum si enciclopediile, antologiile, culegerile,
bazele de date, etc.)
Alte opere.
Astfel, obiecte ale dreptului de autor sunt operele sub care se subintelege sistemul ideilor,
gandirilor si aspectelor ce au primit exprimare obiectiva fiind redate in forme concrete, accesibil
de a fi sesizate pentru om.
Dreptul de autor ocroteste operele editate, precum si cele care n-au fost scoase la lumina
tiparului, adica needitate. Opera conform articolului 507 Cod Civil al Republicii Moldova se
considera aparuta, publicata, daca a fost editata, transmisa la radiou si televiziune, interpretata in
public.
 
 
 
 
3. Operele care nu constituie obiecte ale dreptului de autor.
 
Dreptul de autor organic este legat de activitatea intelectuala creatoare, dar nu orice activitate
atrage dupa sine crearea operelor considerate ca obiecte dreptului de autor, astfel, conform
articolului 7 a Legii privind dreptul de autor si drepturile conexe, nu constituie obiecte ale
dreptului de autor:
Documentele oficiale (legile, hotararile judecatoresti, alte documente);
Simbolurile si sistemele statului (drapelele, stemele, ordinile, semnele monetare etc.);
Creatiile populare;
Comunicarile cu caracter informational referitoare la diverse evenimente si fapte.
De asemenea dreptul de autor nu se extinde asupra ideilor, metodelor, proceselor, sistemelor,
procedeelor, conceptiilor, principiilor sau descoperirilor.
 
 
 4. Subiectii dreptului de autor .
 
 
Subiect al dreptului de autor este persoana, pe baza muncii creatoare a carei este alcatuita opera
literara, de arta sau stiintifica, precum si persoana care a primit acest drept.
Legislatia Republicii Moldova defineste subiectul dreptului de autor – autorul si anume in
calitate de autor poate fi persoana fizica sau juridica a Republicii Moldova persoana fizica
indiferent de cetatenie, daca opera a fost editata pentru prima data pe teritoriul Republicii
Moldova, precum si persoanele fizice si juridice ale altor state in corespundere cu conventiile
internationale bilaterale sau multilaterale, astfel prin Hotararea Parlamentului Republicii
Moldova “Privind aderarea Republicii Moldova la unele conventii internationale” de la 2 martie
1993 din aceasta zi Republica Moldova a aderat la conventia Mondiala cu privire la dreptul de
autor, astfel cetateanul oricarui stat care a aderat la aceasta conventie se foloseste in privinta
operelor sale, pentru prima data scoase in lumina tiparului pe teritoriul statului sau, de dreptul de
ocrotire in orice alt stat – subiect al dreptului de autor in statul-parte la aceste conventii.
Dupa cum s-a mentionat mai sus legislatia Republicii Moldova recunoaste ca subiect al dreptului
de autor atat persoana fizica cat si persoana juridica. Cu toate acestea in doctrina exista problema
subiectului, persoana juridica.
Crearea unei opere fiind o activitate intelectuala, rezulta ca numai persoana fizica, singura
succeptibila de a avea o asemenea activitate poate avea calitatea de autor.
Principiul adevaratului autor are consecinte importante cat priveste transmisiunea dreptului de
autor.
In doctrina subiectii dreptului de autor se impart in doua grupe: subiecte primare si subiecte
derivate sau secundare.
Subiect primar ar fi autorul nemijlocit, creatorul operei, prin a carei munci intelectuala a fost
creata opera, iar subiect derivat este persoana care a dobandit in virtutea unor anumite
imprejurari, unele prerogative ale dreptului de autor, prerogative care in mod normal apartin
autorului originar, ca subiecti derivati pot fi mostinitorii autorului, studiourile de cinema si alte
organizatii, precum si insusi statul.
Dreptul de autor al persoanei juridice nu poate fi sau deriva creatia operei, caci din faptul crearii
unei opere nu rezulta decat calitatea de autor a celui care a creat-o carui legea ii recunoaste si
calitatea juridica de subiect al dreptului de autor.
Dreptul de autor al persoanei juridice ar putea deriva din drepturile de autor ale persoanelor
fizice care au creat opera, insa pentru aceasta ar trebui sa prezumam ca aceste persoane au
consimtit in favoarea persoanei juridice cesiuni partiale ale facultatilor ce le apartin, care sa
formeze continutul dreptului de autor al persoanei juridice. E de mentionat faptul ca daca
asemenea cesiuni sunt admise de lege in ceia ce priveste drepturile patrimoniale, ele nu sunt
posibile in ceia ce le priveste facultatile personale nepatrimoniale din cauza caracterelor acestora
de a fi intim legat de persoana autorului.
Cu toate acestea in anumite cazuri persoanele juridice devin, in virtutea legii, subiecte ale
dreptului de autor, un drept care este lipsit de anumite prerogative si in primul rand de cea de
calitatea de autor.
Prin urmare orice persoana fizica care da la iveala o opera de creatie intelectuala este autor al
acesteia si de indata ce opera sa de creatie a luat o forma concreta, dobandeste si calitatea
juridica de subiect al dreptului de autor in privinta acelei opere.
In persoana juridica dimpotriva nu poate avea niciodata calitate de autor, lipsindu-i insusirile
spirituale pe care le implica opera de creatie intelectuala, dar poate dobandi in virtutea unei
dispozitii a legii, calitatea juridica de subiect al dreptului de autor, in temeiul desfasurarii unei
activitati de initiere, organizare si coordonare.
Problema pe care o ridica persoana juridica ca subiect al dreptului de autor este in crestere in
special in cadrul anumitor categorii de opere, ca de exemplu cele audiovizuale si este accentuat
prin deschiderea protectiei in cadrul dreptului de ajutor unor opere pentru care solutia logica ar fi
fost protectia specifica ca de exemplu programele pentru ordinatoare.
Dreptul de proprietate industriala are o tendinta de a sterge hotarele care exista in el si dreptul de
autor. Vom aminti in aceasta ordine de idei, pozitia organizatiei AIPPI, la sesiunea de la Geneva
(13 iulie 1990) cand reprezentantul ei, Therry Mallet-Vieville a tinut sa sublinieze pozitia
comitetului de experti in problema calitatii de subiect al dreptului de autor, aratand ca aceasta
calitate nu poate apartine decat persoanelor fizice, o persoana juridica nepritind dobandi
exercitiul acestui drept de cat de la titularul persoana fizica.

S-ar putea să vă placă și