Despre evrei

Căsătoria are multe tradiții. De cele mai multe ori se căsătoresc între 18-20 de ani. sunt
căsătorii în comun acord de părinții celor doi. Multe sunt chiar planificate din copilărie. Mirii
trebuie să fie din aceeași ramură religioasă.
Spuneau niște tineri care urmau să se căsătorească faptul că ei se iau după credințe și
valori, iar cât timp sunt în aceeași ramură religioasă sunt siguri că se vor înțelege. Ei sunt
constrânși să învețe să iubească după ce este în interior.
În copilărie ei studiază Tora, cărți ale rabinilor în mod special. Au interzis să se uite la
desene animate, filme. Nu țin televizoare și nici internet în casă. Sunt motivați să citească
mult, în special biologie, geografie, istorie, subiecte care să le mărească nivelul de cultură.
Părinții nu se ating niciodată în timpul zilei – pentru că în iudaism, când femeia e în
timpul menstruației, este necurată și nu au voie să se atingă de ea și nici ce atinge ea. Ca să nu
observe lucrul acesta copiii numai într-o anumită săptămână, părinții nu au contact unul cu
altul deloc. Ea merge apoi să facă o baie ritualică pentru purificare, în care mai întâi se roagă
și se predă lui Dumnezeu în suflet, apoi se spală. În această perioadă, ei dorm în paturi
separate. De abia după mikva ei ei vor putea să se atingă unul de altul. Consideră că în această
perioadă ei cresc în dragoste unii față de alții, se conctează mai bine după unul la celălalt și
ajung la un alt nivel de conectare unul la altul, din toate punctele de vedere.
Când ei ajung la vârsta de 18-20 de ani, se consideră că au ajuns la vârsta potrivită
pentru a se căsători. Mulți ajung să se căsătorească după doar câteva întâlniri și mirii ajung să
se atingă pentru prima dată la nuntă.
Consideră că au fost făcuți pentru ziua nunții, nu pentru un timp de distracții. Ei își
încep căsătoria împărtășindu-și unul despre celălalt lucruri pe care nu le știu. Iubirea unul față
de altul nu e un scop în sine, ci un fel de producere secundară. Nu se căsătoresc având ca scop
/ țel iubirea, ci se căsătoresc având ca scop valorile și atunci iubirea se naște din valori. Nu e o
presiune pe soție să-l facă să o iubească și nici invers. E un respect profund unul față de altul.
Nu se mărită pentru că se iubesc unul pe altul sau pentru că simte că ea îl poate face
bun pe el.
Femeia a fost prețuită într-o privință mult mai mare. Într-o relație cu o femeie este un
privilegiu să fi câștigat.
Au ideologia să aibă mulți copii – majoritatea peste 5 și chiar 15. Această ideea a
plecat de la aceea că ei trebuie să refacă poporul după moartea evreilor din Holocaust.
Aproximativ 1,5 milioane de evrei sunt numai în New York.
 În familiile din iudaism, soțul în Israel nu lucrează. Studiază Tora toată ziua și soția
muncește. În rest, trăiesc dintr-o sumă de bani pe care statul le-o dă ca să susțină aceste
comunități religioase. Având copii mulți, se descurcă cu greu. Și de aceea soția muncește din
greu.
În comunitatea de evrei hasidici, imediat după căsătorie femeile își tund părul. Acestea
își descoperă capul numai în fața soțului lor. Ele își tund părul și aleg să poarte perucă sau să
și-l acopere cu un văl / eșarfă. Părul unei femei este considerat a fi senzual, ceva care poate să
atragă plăcerile trupești.

Evrei hasidici