Capitolul I: Noțiuni generale despre așchierea metalelor

1.1. Prelucrarea prin aşchiere

Majoritatea pieselor componente ale maşinilor şi aparatelor pentru care se cere precizie
şi netezirea corespunzătoare a suprafeţelor sunt supuse unui proces de prelucrare mecanică prin
aşchiere. Prelucrarea prin aşchiere presupune îndepărtarea de pe suprafaţa semifabricatului a
adausului de prelucrare .Adausul de prelucrare trebuie să fie cît mai mic ,pentru a se face economie de
metal ,de timp ,precum şi pentru a se reduce consumul de scule aşchietoare .Adausul de prelucrare se
stabileşte pe baza unor normative sau se poate determina prin calcul în cazul unui număr mare de
piese, deoarece în acest caz este foarte important stabilirea unei valori cît mai raţionale, aşa cum s-a
subliniat mai sus .

1.2. Tipuri de aşchii.

După forma lor aşchile pot fi :

-de rupere, care se prezintş sub formă de părţii izolate rupte una de alta . Aceste aşchii se obţin de
regulă la prelucrarea materialelor fragile ,cum ar fii fonta ,bronzurile,etc.
- de forfecare sau de fragmentare ,care se prezintă sub forma unor elemente unite între ele, avînd o
suprafaţă zimţată pe partea concavă a aşchiei. De obicei aceste aşchi se obţin la prelucrarea
materrialelor dure şi semidure .
- continue sau de curgere care se prezintă sub forma unor pamblici continui netede , aşchi ce se obţin
la prelucrarea materialelor moi, a alamelor, etc. Fig. 1.1.

1.3.Regimul de aşchiere
6
 Reprezintă totalitatea parametrilor ce caracterizeazădesfăşurarea procesului de aşchiere.
Aceştii parametri sunt viteza de aşchiere ,avansul şi adîncimea de aşchiere. Avansul s este spaţiul
parcurs de scula aşchietoare în decursul unei rotaţii complete a piesei şi se măsoară in mm/rot.
Adîncimea de aşchiat t este distanţa dintre suprafaţa de aşchiat şi suprafaţa aşchiată , măsurată în
direcţia normală pe suprafaţa prelucrată, Se exprimă în milimetri .Viteza de aşchiere v este spaţiul
parcurs de tăişul sculei în raport cu piesa de prelucrat, în unitate de timp şi se măsoară în m/min.
Stabilirea raţională a acestor parametri ai regimului de aşchuiere este de mare importanţă pentru
calitatea pieselor prelucrate, precum şi pentru realizarea lor în condiţii cît mai avantajoase. În acest caz
avansul se stabileşte în funcţie de netezimea cerută pentru suprafaţa ce se prelucrează. Există două
tipuri de avansuri ,unul pentru degroşare şi unul de finisare. Mărimea vitezi de aşchiere se alege în
funcţie de felul prelucrări, materialul de prelucrat şi scula aşchietoare din normative sau se determină
cu ajutorul unor relaţii experimentale. Cu viteza v aleasă din normative se calculează numărul de
rotaţii n pe care trebuie să le facă piesa de prelucrat :
1000×v
n= [rot /min ]
π×d

în care : v – este viteza de aşchie

d – este diametrul piesei de prelucrat în mm.
Între dimensiunile aşchiei şi elementele regimului de aşchiere există relaţia :

q=a*b=t*s [mm2]

determinată din condiţii geometrice ştiind că

l
b=
sin x iar a=s sin

1.4. Forţele de aşchiere

Aşchierea se realizeazădatorită efortului aplicat sculei aşchietoare care învinge

rezistenţa materialului .Mărimea efortului aplicat asupra sculei ,pentru a produce aschierea, depinde de
materialul piesei de prelucrat ,de materialul şi geometria sculei aşchietoare, de parametri regimului de
aşchiere. Direcţia forţei de aşchiere aplicată asupra cuţitului este orientată în spaţiu în funcţie de
geometria sculei aşchietoare, poziţia acesteia în raport cu piesa etc. In teoria aşchieri se obişnuieşte ca

7
efrtul aplicat asupra sculei să se descompună în trei componente. Fx,Fy,Fz după trei direcţii principale
x,y,z adică după direcţia avansului ,după direcţia normalăpe suprafaţa de prelucrat şi după direcţia
vitezei de aşchiere.

-fig1.2.

1.5. Scule aşchietoare

Cu ajutorul sculelor aşchietoare are loc desprinderea stratului de material de pe suprafaţa

unei piese şi generarea unei suprafeţe de o anumită formă şi dimensiuni pentru ca procesul de aşchiere
să poată fii realizat este necesar ca scula aşchietoare să îndeplinească anumite condiţii legate de forma
sa geometrică şi de proprietăţiile materialului din care este executată.În general sculele au două părţii
principale ,una activă(A) cu care se realizează desprinderea aşchiilor şi una pasivă(B) care este partea
de prindere .

Elementele geometriceale capului de strung.

-Faţa de degajare 1 pe care alunecă aşchile în timpul procesului de prelucrare

-Faţa de aşezare principală 2 îndreptată spre suprafaţa de aşchiere
-Faţa de aşezare secundară 3 îndreptată spre suprafaţa prelucrată
-Tăişul principal 4.
-Tăişul secundar 5
-Vîrful cuţitului 6

8
 -fig1.3.
1.6. Mişcări necesare la aşchiere şi dimensiunile aşchei

Desprinderea aşchilor de pe suprafaţa unui semifabricat presupune o mişcare felativă

între scula aşchietoare şi piesa de prelucrat. Mişcarea imprimată sculei aşchietoare (la frezare), sau
piesei de prelucrat (la strunjire),în vederea detaşării aşchilor ,se numeşte mişcare principală de
aşchiere. Mişcarea principală poate fii :de rotaţie sau de translaţie.Pe lîngă mişcarea principală de
aşchiere este necesară şi o mişcare de avans care asigură detaşarea continuă a aşchilor . Această
mişcare poate fi executată de scula aşchietoare (la strunjire ,rabotare)sau de piesa de prelucrat (la
frezare ,mortezare ). Suprafaţa de pe care se îndepărtează aşchile se numeşte suprafaţă de aşchiere iar
suprafaţa rezultată în urma aşchieri se numeşte suprafaţă aşchiată . Dimensiunile aşchilor depind de
regimul de aşchiere ales, regim ce include avansul sculei aşchietoare şi viteza de rotaţie a piesei (la
strunjire ) sau viteza de rotaţie a sculei şi viteza de avans a piesei (la frezare) . Lăţimea aşchiei
reprezintă distanţa dintre suprafaţa de aşchiat şi suprafaţa aşchiată ,măsurată pe suprafaţa de aşchiere.
Grosimea aşchiei este dată de avansul făcut de scula aşchietoare în suprafaţa de aşchiat la o rotaţie
completă a piesei. Aceste dimensiuni se măsoară în milimetri.

9
 Capitolul II: CONSTRUCȚIA ȘI FUNCȚIONAREA MAȘINILOR
DE MORTEZAT

2.1. GENERALITĂŢI

În construcţia de maşini sunt foarte multe piese care au una sau mai multe suprafeţe plane,
cum ar fi, de exemplu, batiurile, carcasele, coloanele, mesele maşinilorunelte etc. Unele dintre aceste
suprafeţe ale pieselor îndeplinesc funcţii de bază, fiind prevăzute cu alezaje, altele cu rol de ghidare,
de reazem sau de fixare. Condiţiile tehnice care se impun suprafeţelor plane se referă la: planitatea
suprafeţelor, paralelismul sau perpendicularitatea axelor faţă de suprafaţa plană principală a piesei,
rectilinitatea suprafeţelor etc.
Suprafeţele plane pot fi prelucrate prin diferite procedee: rabotare, mortezare,fre-zare,
broşare, strunjire plană, rectificare. Dintre procedeele de netezire a suprafeţelor plane se menţionează:
frezarea fină, lepuirea şi răzuirea. Alegerea procedeului de prelucrare economic depinde de forma şi
dimensiunile piesei, de natura şi starea materialului, de precizia de prelucrare prescrisă şi de volumul
de fabricaţie.
Rabotarea şi mortezarea sunt operaţii caracteristice prelucrării în atelierele de reparaţii şi
de sculărie a pieselor mici, mijlocii şi mari, în producţia de serie mică şi individuală. Mortezarea se
utilizează mai ales pentru prelucrarea contururilor interioare. Productivitatea operaţiei de rabotare şi
mortezare este mică, datorită
următoarelor cauze:
- prelucrarea se efectuează cu un cuţit sau cu un număr mic de cuţite;
- existenţa unor curse inactive;
- mărimea vitezei de lucru limitată la valori mici, datorită dificultăţilor constructive pe care le prezintă
maşina, prin apariţia unor forţe de inerţie însemnate la utilizarea unor viteze mari de lucru;
- reglarea la dimensiune a cuţitului se face după trasaj, după metoda aşchierilor de probă sau după
şablon;
- prinderea piesei se face direct pe masa maşinii sau în menghine aşezate pe masa maşinii.Mărirea
productivităţii operaţiilor de rabotare se poate obţine prin următoarele măsuri:- folosirea mai multor
cuţite pe acelaşi suport, care permit scoaterea la o trecere a unui adaos de prelucrare mai mare;
- prelucrarea concomitentă a mai multor suprafeţe;
- folosirea cuţitelor late şi a avansurilor mari la rabotarea de finisare;

10
- folosirea dispozitivelor rapide de aşezare şi strângere;
- întrebuinţarea şabloanelor pentru aşezarea cuţitelor;
- întrebuinţarea prelucrării succesive, paralele sau mixte, prin aşezarea corespunzătoare a piesei prin
alegerea adâncimii şi avansului regimului de aşchiere la degroşare astfel ca aşchia să aibă secţiunea
maximă în raport cu dimensiunile cuţitelor şi rigiditatea sistemului tehnologic.

fig.1.4.

2.2. CARACTERIZAREA PROCEDEULUI

DE PRELUCRARE PRIN MORTEZARE

Ca şi în cazul rabotării, la mortezare mişcarea principală de aşchiere este, de asemenea o

translaţie alternativă, de regulă într-un plan vertical, executată de către un cuţit , în timp ce mişcarea de
avans este efectuată de semifabricat, fiind o mişcare intermitentă de translaţie sau în unele cazuri de
rotaţie.Ca şi în cazul rabotării, la mortezare avem o cursă activă şi o alta pasivă, înmişcarea principală
a sculei, cursa pasivă fiind necesară în vederea reluării aşchierii printr-o nouă cursă activă.Mişcarea de
avans se efectuează în timpul sau la sfârşitul cursei pasive acuţitului şi este o translaţie intermitentă, la
prelucrarea suprafeţelor plane şi canalelor sau o roMortezarea, ca procedeu de prelucrare prin aşchiere
se recomandă la prelucrarea de degroşare şi semifinisare, a suprafeţelor interioare sau exterioare,
înproducţia individuală şi de serie mică.Precizia de prelucrare se încadrează în clasele 9...10 ISO, iar
rugozitateaobţinută variază în limitele 3,2 μm...12 μm.
11
 2.3.Tipuri de prelucrări executate pe maşinile de mortezat

Posibilităţile de lucru pe maşinile de mortezat sunt mai mari decât la şepinguri, datorită înzestrării
acestora cu masă rotitoare divizoare. Câteva exemple de suprafeţe prelucrate prin mortezare se
prezintă în figura 7. 5. Întrucât capul cuţitului are o poziţie paralelă cu direcţia mişcării principale,
mortezarea se aplică mai ales în cazul necesităţii prelucrării unor suprafeţe profilate interioare (canale
de pană, caneluri, roţi dinţate interioare, locaşuri prismatice etc.). Operaţia de mortezare este puţin
productivă şi de precizie mică, de aceea în producţia de serie şi masă este înlocuită de operaţia de
broşare.

fig.1.5.

2.3.SCULE UTILIZATE LA MORTEZARE

Cuţitele de mortezat au o construcţie specifică datorită particularităţilor procesului de

aşchiere şi anume:

- cuţitul este solicitat la flambaj sub acţiunea forţei Fz;

-cuţitul este respins de pe suprafaţa prelucrată, datorită forţei Fy care produce încovoierea cuţitului şi
reducerea grosimii aşchiei;

-pătrunderea sculei în material se face cu şoc;

12
 -fig1.6.

2.4. PRELUCRARI PRIN MORTEZARE

Deoarece corpul cuţitului are o poziţie paralelă cu direcţia mişcării principale de aşchiere,
mortezarea se aplică frecvent la prelucrarea unor suprafeţe situate în zone greu accesibile ale piesei
(canale de pană interioare, locaşuri prismatice, etc.).
În multe situaţii de acest gen, mortezarea este singurul procedeu de prelucrare posibil. În
general, însă, mortezarea se poate aplica la prelucrarea oricărorsuprafețe plane sau profilate, interioare
sau exterioare, cu condiţia ca lungimea acestora să nu depăşească lungimea cursei berbecului la
maşina utilizată.
Datorită existenţei avansului circular (sau datorită posibilităţii de folosire a
unei mese divizoare), mortezarea se poate aplica şi la prelucrarea roţilor dinţate
cilindrice, cu dantură exterioară sau interioară, având astfel posibilităţi deprelucrare mai largi decât
mașinile de rabotat. Mortezarea se aplica in special in cazul prelucrarii unor suprafete profilate in zone
mai greu accesibile ale pieselor cum este cazul suprafetelor profilate interioare: caneluri, danturi
interioare, locasuri prismatice de sectiune poligonala, sectoare de suprafete cilindrice etc.
De asemenea se poate aplica la prelucrarea suprafetelor plane si in trepte sau a
suprafetelor profilate riglate cu conditia ca lungimea aces-tora sa nu depaseasca

13
 2.5.MAŞINI DE MORTEZAT

Maşinile de mortezat se folosesc la fabricaţia individuală şi de serie mică (în

special la fabricaţia de maşini grele), pentru prelucrarea canalelor de pană în găuri,
prelucrarea suprafeţelor plane verticale şi înclinate, contururi interioare ale cadrelor
şi ramelor, pentru executarea găurilor pătrate, dreptunghiulare sau de alte forme,
diferite de cele rotunde. Pentru astfel de găuri cu forme speciale, la fabricaţia de serie mare şi de masă,
în locul mortezării se foloseşte broşarea.La mortezare cuţitul efectuează mişcarea rectilinie alternativă
în plan verticalMasa maşinii, pe care este fixată piesa, are mişcarea de avans în plan orizontal.

2.6. CLASIFICAREA MAȘINILOR DE MORTEZAT

Maşinile unelte de mortezat se deosebesc în principal după lungimea cursei utile şi din acest
punct de vedere se clasifică în:
-maşini unelte de mortezat mici, având cursa până la 250mm;
- maşini unelte de mortezat mijlocii, având cursa între 250 şi 800mm;
- maşini unelte de mortezat mari, care au cursa peste 800mm.
După lungimea cursei. La berbecului, maşinile de mortezat pot fi: mici, cu
L<250 mm, mijlocii, cu L=250 ... 800 mm şi mari, cu L>800 mm. După tipul lor, se deosebesc: maşini
de mortezat obişnuite, transportabile şi speciale. La unele maşini de mortezat, în vederea măririi
gradului de universalitate, capul cu ghidajele berbecului se poate înclina faţă de axa verticală, ceea ce
face posibilă şi prelucrarea unor suprafeţe înclinate.
Maşinile de mortezat transportabile se folosesc la prelucrarea pieselor de
dimensiuni mari ce nu se pot aşeza pe masa unei maşini de mortezat obişnuite sau
pentru care este mai uşor să se transporte maşina la locul unde se află semifabricatul. Maşinile de
mortezat speciale sunt caracterizate printr-o robusteţe şi putere mare, fiind destinate lucrărilor de
mortezat cu regim greu de lucru aplicat pieselor cu dimensiuni mari.
După modul de acţionare al mişcării principale, maşinile de mortezat pot fi: cu acţionare
mecanică sau h Mortezarea se executa pe masini de mortezat numite si morteze, ele fiind destinate
realizarii miscarilor relative intre piesa si scula caracteristice procesului. Masina de mortezat se
compune dintr-un batiu 11, in interiorul caruia se afla motorul electric M care prin intermediul cutiei
de viteze CV actioneaza un mecanism biela manivela care imprima berbecului 2 o miscare rectilinie

14
alternativa in lungul ghidajelor . Pe berbec se monteaza cutitul prin intermediul unui suport portcutit,
acesta fiind antrenat in miscarea principala I.
La majoritatea masinilor de mortezat, berbecul se poate inclina in plan vertical odata cu
ghidajele si permite astfel executarea unor suprafete plane sau canale inclinate fata de planul orizontal
al mesei 14 pe care se prinde piesa.
idraulică. Miscarile de avans se realizeaza de piesa fixata pe masa 14 deplasabila pe ghidajele
longitudinale in miscare de avans longitudinal II sau pe ghidajele sanieitransversale in miscarea de
avans transversal III. Ansamblul săniilor longitudinale si transversale este amplasat pe consola 11 care
constituie sania verticala si permite prin deplasarea pe ghidajele verticale , reglarea pozitiei initiale
piesa-scula in plan vertical. Unele masini de mortezat permit actionarea mesei intr-o miscare de avans
de rotatie IV.La masinile care nu realizeaza aceasta miscare pentru obtinerea avansului circular se
utilizeaza o masa divizoare. Miscarile de avans II,III,IV se transmit de regula
de la cutia de avansuri CA printr-un sistem de conectare a miscarii la unul din elementele de executie.

-fig1.7.

15
 fig.1.8.

2.7. REPARAREA ŞI ÎNTREŢINEREA MAŞINILOR

DE MORTEZAT

Repararea mașinilor,utiljelor și instalațiilor se poate realiza prin mai multe

sisteme, principalele fiind urmatoarele :
- Sistemul de reparații executate după necesitate
–dupa acest sistem, mașina se repara atunci când nu mai poate fi menținută în expolatare, deci
neplanificat și numai din cauza uzării avansate a pieselor.
-Sistemul de reparații pe baza de constatări-este sistemul prin care cu ocazia
unei revizii executate la un utilaj se stabilește și termenul la care se face revizia următoare, precum și
volumul reparației, pregătindu-se piesele de schimb și materialele necesare. Volumul și termenele
reparației depind de starea mașinii.
- Sistemul de reparații cu planificare rigidă-prevede scoaterea obligatorie a mașinii din funcțiune,
pentru executarea reparațiilor, la anumite perioade stabilite, independent de starea tehnică a lor,
precum și repararea sau inlocuirea pieselor si organelor componente la termenele stabilite.
- Sistemul preventiv de reparații periodice planificate-se bazează pe determinarea cât mai exactă a
variației uzărilor în timp, la toate organele, piesele și elementele mașinilor. Pe baza acestor uzări în
raport cu limitele admise pentru fiecare organ, piesă sau element în parte se determina duratele de
funcționare corespunzatoare între doua reparații, exprimate în număr de ore de funcționare aceste
durate de funcționare sunt folosite pentru stabilirea termenelor la care mașina va fi scoasa din serviciu
pentru reparații (structura ciclurilor de reparații) .

16
 2.8. CATEGORII DE LUCRĂRI DE ÎNTREȚINERE ȘI REPARAȚII

Potrivit normativelor tehnice de întreținere și reparare a utilajelor folosite în industria constructoare

de mașini, într-un ciclu de reparații se cuprind ca lucrări de bază :
a)Revizii tehnice
b)Reparatții curente
c)Reparația capitală
Revizia tehnica - Rt - reprezinta ansamblul de operatii care se executa
inaintea unei reparatii planificate ,in scopul determinarii starii tehnice a utilajului si a principalelor
lucrari de reparatii care trebuie efectuate cu ocazia acesteia.
Lista de lucrări de reparaîii ce se execută cu prilejul reviziilor tehnice
1. Determinarea elementelor cu uzuri avansate;
2. Executarea reglajelor la toate organele prevazute cu elemente care să permită eliminarea jocurilor;
3. Verificarea organelor de comandă și a dispozitivelor de protecție;
4. Verificarea instalației de răcire și ungere;
5. Remedierea defecțiunilor (care nu necesită consum mare de manoperă);
6. Verificarea parametrilor de lucru ai mașinii;
7. Verificarea instalației electrice;
8. Înlocuirea pieselor uzate ce nu prezintă garanșii în funcțiune.
Reviziile tehnice se execuăa când mașinile sunt oprite din funcțiune, în timpul zilelor de sambata,
duminica si a sarbatorilor legale.
Reparația curentă-Rc-reprezintă ansamblul de operații care se execută periodic potrivit
prevederilor de plan, în vederea înlăturării uzurii materiale sau a unor deteriorari lor componente sau
subansambluri uzate. Reparația curentă poate fi de gradul I sau de gradul II,în funcție de mărimea
intervalului de timp de funcționare între reparații, de importanță lucrărilor executate și valoarea
pieselor și a subansamblurilor reparate, recondiționate sau înlocuite.
Lista de lucrări ce se executa cu prilejul reparațiilor curente de gradul I :
1. Deconectarea mașinii de la rețea;
2. Demontarea partțiala a mașinii;
3. Curățarea, spălarea pieselor demontate ,curatarea ansamblelor ramase pe mașina;
4. Sortarea pieselor pe categorii (întocmirea constatării );
5. Curatarea ghidajelor de rizuri si lovituri;
6. Verificarea și repararea sistemului de acționare hidraulic;

17
7. Verificarea și repararea instalației de ungere
8. Verificarea și repararea dispozitivelor de protecție;
9 Montarea mașinii, efectuarea reglajelor;
10.Probarea, remedierea defecțiunilor, verificarea preciziei mașinii;
11.Recondiționarea pieselor uzate (inclusive ghidaje );
12.Confecționarea de piese noi;
13.Transportarea pieselor de la,respectiv la, mașina care se repară;

2.9. ÎNTREȚINEREA ȘI REPARAREA MAȘINII DE MORTEZAT

Desfăşurarea în mod ritmic a activităţii de producţie a unei întreprinderi industriale

necesită, ca o condiţie de bază, o bună organizare a reparării şi intreţinerii utilajului. Acest lucru este
impus de faptul că în procesul folosirii lor productive, mijloacele fixe şi utilajul de producţie, ca o
componentă a acestora, sunt supuse uzurii fizice şi morale. Ca urmare a uzurii fizice a utilajului de
producţie are loc un proces de pierdere treptată a valorii de intrebuinţare şi, în cele din urmă, o
pierdere a capacităţii lui de a satisface o necesitate socială, ducnd în final, în felul acesta, la pierderea
valorii lui. Uzura fizică a utilajului de producţie, în condiţiile folosirii utilajului în procesul de
producţie, este insoţită de transferarea valorii asupra produselor create şi recuperarea ei continuă prin
desfacerea acestora la diferiţi beneficiari. În vederea menţinerii caracteristicilor funcţionale ale
utilajului pe durata folosirii lui şi a funcţionării în condiţii optime şi cu posibilităţi cat mai apropiate de
cele iniţiale, în cadrul întreprinderilor se organizează un sistem de intreţinere şi repararea utilajului de
producţie.Organizarea pe baze ştiinţifice a lucrărilor de intreţinere şi reparare a utilajelor trebuie să
ţină seama de particularităţile utilajului şi de modul de uzură fizică a diferitelor părţi componente ale
acestora . Din analiza comportamentului la uzura fizică a pieselor, semifabricatelor, ansamblelor sau
mecanismelor care compun utilajul de producţie se constată că uzura lor se produce în mod diferit în
timp. La un motor, de pildă, cel mai rapid se uzează lagărele, pistoanele, segmenţii, în timp ce la alte
piese, cum sunt axul cu came, arborele motor ş.a., procesul de uzură este mai lent. Aceasta impune
repararea pieselor cu o uzură mai mare şi folosirea in continuare a maşinii. Folosirea utilajului de
producţie în condiţii optime necesită, de asemenea, efectuarea în scopuri preventive a unor măsuri de
întreţinere, care să impiedice uzuraprematură şi operaţii de control şi revizie care să permită depistarea
din timp a eventualelor defecţiuni. Ca urmare a particularităţilor utilajelor de a se uza în mod
neuniform, concretizate în faptul că în timp ce unele piese sunt complet uzate, altele mai pot fi folosite

18
o perioadă oarecare de timp, iar celelalte au o durată de folosire îndelungată, se impune din punct de
vedere economic adoptarea unui sistem adecvat deintreţinere şi reparare a acestora .

a) asigurarea menţinerii utilajului în perfectă stare de funcţionare ;

b) evitarea uzurii excesive a utilajului şi a scoaterii înainte de termen sau accidental a acestuia din
funcţiune ;

c) creştere timpului de funcţionare a utilajului, atât prin mărirea timpului

de funcţionare între două reparaţii, cât şi prin reducerea timpilor necesari executării reparaţiilor.

d) ridicarea productivităţii muncii muncitorilor care execută reparaţii,asigurarea executării reparaţiilor

cu cheltuieli minime şi de o calitate ridicată ;

e) modernizarea maşinilor şi utilajelor învechite de producţie,

2.10.TEHNOLOGIA DE REPARARE A MAŞINII DE MORTEZAT

Pentru repararea maşinii de mortezat se întocmesc urmatoarele documente

1.Actul de constatare care cuprinde :

a. determinarea utilajului;

b. numarul de inventar;

c. data efectuarii constatării;

d. locul;

e. cuprinsul defectaţiei (piese defecte ce necesită remedieri, piese defecte ce

necesită înlocuiri);

f. beneficiarul reparaţiei şi cine execută lucrarea.

2.Fisa tehnologica care se întocmeste în baza actului de constatare şi în

care se evidenţiază :

a. denumirea utilajului;

b. comanda de execuţie a reparaţiei;

19
c. denumirea operaţiei ce se execută;

d. norma tehnică;

e. manopera în ore;

f. materiale în unităţi de masură şi cantitatea necesară;

g. alte date care stau la baza calculului de cost al reparaţiei .

CAPITOLUL III: NORME DE SECURITATEA MUNCII LA

ÎNTREŢINEREA ŞI REPARAREA MAŞINILOR DE MORTEZAT

3.1. NORME DE TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII LA PRELUCRAREA

PRIN MORTEZARE

In general, măsurile de tehnică a securităţii muncii sînt aceleaşi pentru toate tipurile de
maşini-unelte. La maşinile de rabotat şi de mortezat intervin unele măsuri specifice. Muncitorul
trebuie să cunoască funcţionarea maşinii şi să asigure fixarea corespunzătoare a tuturor elementelor ce
participă în procesul de aşchiere (cuţit, dispozitiv, piesă etc). Maşina se porneşte numai dacă există
certitudinea că totul este în siguranţă. Este necesară urmărirea cu atenţie a lucrului, pentru a se evita
accidente, ca: pornirea suportului porlcuţit şi deci ruperea cuţitului, ceea ce conduce la prinderea
mîinii pe axa de lucru a cuţitului în cursa activă (caz frecvent al neatenţiei) etc. De aceea, se
recomandă montarea ecranelor ce permit vizibilitatea în timpul lucrului Comenzile maşinii şi reglarea
curselor sînt interzise în timp ce maşina funcţionează. Nerespectarea acestei prescripţii duce la:
ruperea danturii pinioanelor, blocarea diferitelor subansambluri, ruperea sculei, lovirea muncitorului
etc. Pentru evitarea accidentelor de muncă ce pot apărea în timpul exploatăriimaşinilor de rabotat,
mortezat şi broşat se iau o serie de măsuri speciale de prevenire, cum sînt: avertizarea persoanelor ce
trec prin preajma maşinii asupra pericolului pe care-l prezintă masa în mişcare şi chiar îngrădirea
spaţiului în care se execută cursele mesei; îngrădirea spaţiului în care sînt amplasate motoarele
electrice deacţionare a maşinii de rabotat, pentru a se preveni accidentele prin electrocutare. Pentru
prevenirea accidentelor de muncă ce pot apărea la exploatarea maşinilor de rabotat transversal se iau
următoarele măsuri: se vor utiliza paravane pentru protecţia împotriva aşchiilor ce sar în timpul
prelucrării; se va evita operaţia de măsurare a pieselor de prelucrat In timp ce berbecul se deplasează;
uşile de acces nu se vor lăsa deschise spre interiorul maşinii (la cutia de viteze sau la mecanismul cu
culisăoscilantă) în timpul funcţionării acesteia; la pornirea maşinii de rabotat transversal nici o

20
persoană nu trebuie să se afle în faţa ei, deoarece poate fi lovită de berbecul aflat în miscare.La
maşinile de rabotat longitudinal, în faţa cuţitelor se montează ecrane care deviază aşchiile în direcţie
laterală.

3.2. NORME DE TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII LA ÎNTREŢINEREA ŞI

REPARAREA MAŞINILOR DE MORTEZAT

În atelierele de reparare a utilajelor se desfăşoara o activitate complexă datorită cărui fapt

şi normele de tehnica a securităţii munci sunt diverse în funcţie de locurile de muncă .Se vor respecta
normele de tehnică a securitaţii muncii şi normele de prevenire şi stingere a incendiilor specifice
lucrărilor de: lăcatuşerie, prelucrare a metalelor la rece cu ajutorul maşinilor-unelte, sudare şi tăiere cu
gaze şi arc electric precum şi următoarele norme specifice reparaţiilor:

-la demontarea, repararea şi montarea utilajelor, echipa va lucra sub conducerea unui maistru sau şef
de echipa;

- uneltele şi dispozitivele de ridicat (vinciuri, macarale, poduri rulante etc.)utilizate de echipa de

reparaţii trebuie să fie în bună stare;

- înainte de începerea lucrărilor de întreţinere sau reparaţii la un utilaj, maistrul sau şeful de echipă se
va asigura că maşina respectivă să nu poata fi pusă accidental în mişcare, iar pentru orice eventualitate
pe întrerupatorul electric principal se va pune o tablă indicatoare cu înscripţia: ”NU CUPLAŢI SE
LUCREAZĂ”

- la maşinile prevazute cu anumite ansambluri care pot aluneca pe ghidaje verticale trebuie luate
măsuri de sprijinire a acestora;

- după terminarea reparaţiilor, maşina nu va fi pusa în stare de funcţiune înainte de montarea tuturor
dispozitivelor de protecţie;

- înainte de punerea în funcţiune se va controla daca sculele folosite la reparaţie au fost înlaturate de pe
maşină;

21
- darea maşinii în funcţiune nu se va face decât după executarea recepţiei;

- în încaperile în care se spală şi degresează piesele cu lichide inflamabile este interzis fumatul sau
accesul cu foc deschis;

- la degresarea pieselor cu solventi organici, care sunt toxici şi inflamabili, se vor folosi băi cu capace
de închidere şi se vor lua măsuri de prevenire şi stingere a incendiilor;

- soda caustică se va introduce în băile de degresare cu cosuri de sită;

- piesele se vor introduce şi scoate în băile de degresare electronică numai dupa întreruperea curentului
electric care alimentează baia;

- la acoperiri galvanice muncitorii îşi vor unge mâinile şi nările cu o alifie protectoare pentru a
prevenii acţiunea vatămatoare a vaporilor diferiţilor compuşi chimici şi vor purta tot echipamentul
prevazut de normele de protecţia muncii;

- nu este permis lucrul în poziţie aplecată deasupra băii

- când nu se lucrează, băile vor fi acoperite cu un capac, pentru a împiedica evaporarea electrolitului;

- în incinta atelierelor de galvanizare se interzice introdurea şi consumarea alimentelor precum şi

fumatului.

Bibliografia

1.Masini, utilaje şi instalaţii din industria construcţiilor de maşini N.Huzum, G Rantz Editura
Didactica şi Pedagogica 1979
22
2.întreţinerea tehnică a utilajelor http://www.scribd.com

3.Maşini-unelte şi prelucrări prin aşchiere http://www.regielive.ro

4.Imagini http://www.google.com

5.Prelucrări mecanice prin aşchiere http://www.scribd.com

6.Utilaje şi echipamente pentru prelucrări mecanice http://www.scribd.com

7.Prelucrări mecanice şi control dimensional http://www.scribd.com

8. Remus Răduleț și colab. Lexiconul Tehnic Român, București: Editura Tehnică, 1957-1966.

9.Standardul DIN 8589-1: Fertigungsverfahren Spanen. Teil I: Drehen Einordnung. Unterteilung,

Begriffe. Deutsches Institut für Normung (ed.) Beuth, Berlin, 2003 (trad. Procedee de fabricare prin
așchiere. Clasificarea strunjirii. Subîmpărțire, noțiuni)

10.Robert H. Todd, Dell K. Allen and Leo Alting, Manufacturing processes, reference

guide. Capitolul: Turning/Facing, pp. 153-158. Industrial Press Inc. New York, 1st ed. 1994

 11.Spravocinik tehnologa-mașinostroitelia. (Îndrumătorul tehnologului-constructor de mașini). V.

dvuh tomah. Sub redacția A. G. Kosilova și R. K. Meșceriakov. Tom 1, p. 226. Moscova, Ed.
Mașinostroenie, 1985

12.Alexandru Epureanu ș.a.,Tehnologia construcției de mașini, Editura Didactică și Pedagogică,

București, 1983, p. 102

 13.Spravocinik tehnologa-priborostroitelia (Îndrumătorul tehnologului-constructor de dispozitive).

Tom 1. Ediția a doua. Sub redacția P. V. Sârovatcenko. Moscova, ed. "Mașinostroenie", 1980, Cap. 8,
Tokarnaia obrabotka, p. 306

 14.Fritz Klocke, Manufacturing Processes 1. Cutting. Translated by Aaron Kuchle. Springer-Verlag,

Heidelberg, Dordrecht, London, New York, 2011, p. 386, ISBN 978-3-642-11978-1

Anexe

Anexa 1: Forţele de aşchiere

23
24
Anexa 2: Cuţitul de strung

Anexa 3: SCULE UTILIZATE LA MORTEZARE

25
Anexa 4: Mașini de mortezat

26
Anexa 5: Schema cinematică

27
Anexa 6: Tipuri de prelucrări executate pe maşinile de mortezat

28
29