Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Prin modul lor de desfasurare , fenomenele astronomice au atras atentia omului inca din
cele mai vechi timpuri.Dintre acestea , eclipsele de Soare si de Luna sau, cu alte cuvinte
intunecarile de Soare si de Luna, au fost cele mai impresionante.
Cea mai veche marturie scrisa, se refera la eclipsa de Soare observata cu 4088 de ani in urma.
1
Consideratii generale asupra eclipselor
Prin notiunea de eclipsa intelegem acel fenomen, unde, datorita unei pozitii particulare pe
care o pot avea doua corpuri in raport cu u observator de pe un al treilea corp, unul dintre corpuri
impiedica lumina altui corps a ajunga la observatory.
Fenomenul de eclipsa poate sa apara la oricare dintre planetele care poseda sdateliti, dar
vdevine cel mai important cand vine vorba de Pamant si de satelitul sau natural- Luna.
Eclipsarea unui corp ceresc se produce ori de cate ori el devine total sau partial intunecat,
fie din cauza ca lumina care vine de la el este ecranata de alt corp opac- lumina de la Soare poate
fi ecranata de Luna si nu poate ajunge la observatorul terestru, fie din cauza ca un obiect luminos
intra in umbra altui corp – Luna poate intra in umbra Pamantului.
In cazul celor trei corpuri: Soarele (S), Pamantul (T) si Luna (L), putem avea deci doua
feluri de eclipse: de Soare si de Luna.
Daca orbita Lunii ar fi cuprinsa in planul orbitei terestre in fiecare luna am avea o eclipsa
de Soare si una de Luna.
Cand Luna se afla in directia opusa fata de Soare avea Luna in conul de umbra al
Pamantului – eclipsa de Luna. Cand Luna s-ar afla intre S si T, observatorul terestru nu ar vedea
Soarele in momentul cand el s-ar afla in conul de umbra al Lunii.
Eclipse si ocultatii
a. Astrul far alumina proprie, intra in conul de umbra al unei planete:eclipsele de Luna, a
satelitilor lui Jupiter. Acestea sunt fenomene reale si se vad la fel din orice loc al
Pamantului de unde se pot vedea.
b. Astrul cu sau fara lumina proprie e ascuns (pentru vedere), de un lat astru, care se
interpune intre noi si el. Acestea sunt fenomene aparente.
Astfel eclipsele de Soare din cauza Lunii, eclipsele satelitilor lui Jupiter, din cauza planetei
Jupiter, trecerea lui Venus pe discul solar, ocultatiade stele din cauza Lunii,etc. In acest caz e
mai bines a se numeasca fenomenul o ocultatie, deoarece astrul nu e intunecat, e numai
ascuns, din alt loc se vede foarte bine.
Eclipsele de Luna au loc pe Lluna plina, pot fi partiale sau totale. Nu se intampla decat cand
Luna e in vecinatatea nodurilor.
2
- Luna exact intre Pamant si Soare. Din anumite zone terestre – acolo unde ajunge conul de
umbra si penumbra al Lunii, se va observa o eclipsa de Soare.
- Luna direct opusa Soarelui, in raport cu Pamnatul astrul noptii va traversa conul de
umbra si penumbra al Pamnatului – deci va avea loc o eclipsa de Luna.
In cazul eclipselor de Luna, astrul noptii este umbrit, in schimb cu ocazia eclipselor de Soare,
Pamantul este cel care intersecteaza umbra si penumbra Lunii.
O eclipsa de Luna poate fi vazuta din orice loc de pe Pamant care are Luna deasupra
orizontului in timpul fenomenului, in schimb o eclipsa de Soare nu este observabila decat din
locurile care ajung sa fie umbrite de Luna:
- Eclipse partiale
- Eclipse totale de Luna
Ocultatiile de stele si planete – dispozitia temporara a unor astri in spatele discului Lunii.
O ocultatie – este un fel de eclipsa de Soare, in care astrul zilei este inlocuit de o stea –
deci un punct.
Observatii antice
La eclipsa totala de Soare din anul 310 i.e.n. s-au putut observa numeroase stele in toate
directiile.
La eclipsa din 1706, in jurul orei 10 dimineata s-au putut observa planetele Venus, Mercur,
Saturn si unele stele mai luminoase printre care Aldebaru ( Alfa tauri).
La eclipsa din 2 mai 1733 s-au observant cu ochiul liber stele din Ursa Mare si planeta
Jupiter.
La eclipsa totala de Soare din 19 iunie 1936, astronomul A.A. Mihailov a gasit deviatia de
2,7 secunde de arc, adica mult mai mare decat cea prevazuta theoretic.
In timpul eclipselor totale de Soare din 20 mai 1947 si 25 februarie 1952, astronomul George
van Biesbrack a obtinut 2,2 si respective, 1,5 secunde de arc.
3
Orbita lunii si miscarile ei
Luna este satelitul natural al Pamnatului. Se misc ape o orbita excentrica ( e¿ 0,0555) ceea ce
face departarea ei de la Pamant sa varieze intre 348 si 398 mii kilometric, distant medie admisa
fiind de 384 mii kilometric, adica aproximativ 60 de raze terestre. Diametrul real al Lunii este
cuprins intre 14͐ ΄41” si 16΄ 43”, fiind o functie inversa de departarea de la Pamant.
Luna se misc ape orbita sa cu viteza medie de 1020 m/s, motiv pt care revine in dreptul unei
anumite stele ( luata ca referinta) dupa intervalul de 27 zile, 7 ore, 43 minute s11, 47 secunde.
Acest interval de timp se numeste perioada siderala. Pe de alta parte, Luna se roteste in jurul axei
sale intr-o perioada de timp egala cu perioada de miscare in jurul Pamantului, fapt pentru care
Luna arata mereu aceeasi fata de Pamant.\\\\\\\\\