Surse de energie - note de curs - ş.l.dr.ing.

Luminiţa Constantinescu
Capitolul 4. Conversia electromecanică a energiei. Puterea valorificabilă a vântului.
Centrale eoliene: construcție, funcționare, performanțe

Conversia electromecanică a energiei – conversia energiei mecanice în energie

electromagnetică și invers – este modalitatea obișnuită de conversie a energiei din altă formă în
energie electromagnetică. În mod frecvent o astfel de conversie este prezentă în mașinile electrice
rotative – generatoare sau motoare – și face obiectul unor discipline de specialitate (convertoare
electromagnetice, mașini electrice), astfel că în continuare va fi prezentat doar principiul acestui
tip de conversie a energiei.

4.1 Principii de funcționare ale mașinilor electrice rotative

4.1.1 Principiul de funcționare al unui generator electric
Principiul de funcționare al unui generator electric (rotativ) se bazează pe fenomenul de
inducție electromagnetică.
Se consideră un contur dreptunghiular conductor de laturi l și 2r, care este rotit cu o viteză

unghiulară Ω într-un câmp magnetic omogen (în spațiu), constant (în timp), de inducție B , normal

la axa de rotație a conturului (fig. 4.1). Într-un moment oarecare t, normala n la suprafața
conturului (cu sensul asociat sensului parcurgerii conturului în conformitate cu regula burghiului
drept) face unghiul   t cu direcția câmpului magnetic.

Fig. 4.1

Forma extinsă a legii inducției electromagnetice (Faraday), aplicată conturului  , se poate

reduce la:

B       
e     ndS   (v  B)  dr  
 (v  B)  dr (4.1)
S
t  

 
De-a lungul laturilor de lungime l ale conturului, paralele cu axul de rotație, vectorii v  B

și dr sunt paraleli și dau contribuțiile vBl sin  și vBl sin(   )  vBl sin  la integrala de
  
contur. De-a lungul laturilor conturului normale la axul de rotație, vectorii v  B și dr sunt
perpendiculari, deci contribuția lor la integrala de contur este nulă. Rezultă că valoarea tensiunii
electromotoare e indusă în conturul rotitor este:

1
 Surse de energie - note de curs - ş.l.dr.ing. Luminiţa Constantinescu

e  e  2vBl sin   2rBl sin   AB sin  → e   max  sin t , (4.2)

unde:
A  2rl - aria suprafeței mărginite de contur;
 max  AB - fluxul magnetic maxim prin această suprafață.
Pe de altă parte, presupunând conturul conductor întrerupt pe o porțiune mică, între
capetele conturului se găsește o tensiune u la borne. În general, dacă este asigurată conectarea
capetelor conturului la circuitul exterior, astfel încât un curent electric de intensitate i să circule
prin contur, tensiunea electromotoare poate determina tensiunea la borne conform relației:
     
e  u   E  dr   E  dr   E  dr  ri  u , (4.3)
 contur la _ borne

unde r - rezistența electrică a conturului conductor rotitor.

Astfel, în configurația studiată, atunci când conturul este rotit în câmp magnetic exterior,
este indusă o tensiune electromotoare care determină la bornele accesibile ale conturului
tensiunea:
u  e  ri   max  sin t  ri, (4.4)
iar în prezența unui receptor de rezistență Re, conectat la borne în exterior, un curent electric de
intensitate:
e   sin t
Rei  e  ri → i   max (4.5)
r  Re r  Re
Ca rezultat, pe la bornele comune între conturul rotitor și circuitul exterior este transmisă
celui de-al doilea puterea electromagnetică:
P  ui (4.6)
Realizările practice ale generatoarelor electrice rotative, bazate pe principiul analizat mai
sus, sunt însă diverse.
Într-un generator de curent continuu un câmp magnetic aproximativ constant poate fi
produs în întrefierul mașinii dintre un stator și un rotor construite din materiale de mare
permeabilitate, de bobine statorice adecvat plasate, alimentate în curent continu. Rotorul mașinii
include mai multe contururi conductoare în care se induc, conform mecanismului analizat,
tensiuni electromotoare, și care sunt conectate succesiv la bornele mașinii folosind un sistem
colector special, astfel încât tensiunea electrică furnizată în exterior să fie aproximativ constantă
în timp.
Într-un generator de curent alternativ (sincron în cazul comun) câmpul magnetic este
rotitor iar conturul conductor în care se induce tensiunea electromotoare este fix. Rotorul este
bobinat și, alimentat fiind în curent continuu, produce un câmp magnetic local constant, dar
variabil în timp în raport cu bobinele statorice, atunci când rotorul este rotit. În bobinele statorice
sunt astfel induse tensiuni electromotoare variabile (aproximativ) armonic în timp, și de obicei
asociate unui sistem de curent alternativ trifazat.
4.1.2 Principiul de funcționare al unui motor electric (rotativ)
Principiul de funcționare al unui motor electric (rotativ) se bazează pe forța
electromagnetică (forța lui Laplace) care acționează asupra unui conductor parcurs de curent

electric de intensitate i plasat într-un câmp magnetic exterior de inducție B

2
 Surse de energie - note de curs - ş.l.dr.ing. Luminiţa Constantinescu
  
dF  i(drxB) (4.7)
Se consideră un conductor dreptunghiular de laturi l și 2r, prin care circulă un curent
electric de intensitate i (transmis prin bornele unei mici întreruperi), și care este plasat într-un

câmp magnetic omogen (în spațiu), constant (în timp), de inducție B , normal la axa conturului

(fig. 4.2). Într-un moment oarecare t, normala n la suprafața conturului (cu sensul asociat sensului
parcurgerii conturului în conformitate cu regula burghiului drept) face unghiul   t cu direcția
câmpului magnetic.

Fig. 4.2

Forța electromagnetică totală (rezultantă) care acționează asupra conturului  este:

  
F  i  (drxB) (4.8)


De-a lungul laturilor de lungime l ale conturului, paralele cu axul de rotație, acționează în sensuri
opuse forțe paralele F  ilB normale la axul de rotație și la inducția magnetică. De asemenea, de-

a lungul fiecărui segment elementar dr al laturilor conturului normale la ax acționează forțele
  
elementare opuse dF  i(drxB) , care astfel își anulează efectele. Prin urmare, forța

electromagnetică rezultantă asupra conturului este nulă, F  0 .
Pe de altă parte, însă, forțele paralele F  ilB care acționează în sensuri opuse determină
asupra conturului un cuplu electromagnetic de moment
T  2rF sin   2rilB sin   iAB sin   T   max i sin  (4.9)
unde A  2rl este aria suprafeței mărginite de contur, max  AB este fluxul magnetic maxim
prin această suprafață. Cuplul electromagnetic acționează asupra conturului parcurs de curent

tinzând să alinieze versorul normal n la suprafața acestuia, paralel și în același sens cu inducția

magnetică B a câmpului magnetic exterior.
De asemenea, realizările practice ale motoarelor electrice rotative sunt diverse.
Într-un motor de c.c. un câmp magnetic aproximativ constant este produs, în întrefierul
mașinii dintre un stator și un rotor, construite din materiale de mare permeabilitate, de bobine
statorice adecvat plasate, alimentate în c.c. Rotorul mașinii include mai multe contururi
conductoare prin care, pe rând, este injectat din exterior curent continuu, astfel încât, conform

3
 Surse de energie - note de curs - ş.l.dr.ing. Luminiţa Constantinescu
mecanismului analizat, este produs un cuplu electromagnetic ce rotește rotorul. Circuitele rotorice
sunt conectate succesiv la bornele mașinii folosind un sistem colector special, astfel încât cuplul
electromagnetic activ furnizat la ax să fie aproximativ constant în timp.
Într-un motor de curent alternativ sincron, un sistem de bobine statorice adecvat plasate și
alimentate în mod adecvat cu un curent alternativ trifazat produce un câmp magnetic rotitor.
Bobinele rotorice, alimentate fiind în curent continuu, tind să își alinieze axul după câmpul
magnetic exterior care, fiind rotitor, determină rotirea rotorului.
Într-un motor de curent alternativ asincron, un sistem de bobine statorice adecvat plasate
și alimentate în mod adecvat, de obicei cu un curent alternativ trifazat, produce un câmp magnetic
rotitor. În bobinele rotorice, de obicei scurtcircuitate, nealimentate cu curent electric, sunt induse
tensiuni electromotoare și se dezvoltă curenți induși, astfel încât axele acestor bobine tind să se
alinieze în câmpul magnetic exterior rotitor. Viteza unghiulară a rotorului rămâne însă mereu mai
mică decât cea a câmpului magnetic învârtitor (alunecă în raport cu aceasta) astfel încât
întotdeauna câmpul magnetic exterior să rămână variabil în timp în raport cu bobinele rotorice,
pentru a produce în acestea tensiuni electromotoare induse, și, deci curenți induși.

4.2 Conversia electromecanică a energiei

4.2.1 Funcționarea ca generator a mașinii electrice rotative simplificate poate fi analizată pentru
a pune în evidență conversia energiei mecanice în energie electromagnetică.
Rotația cu viteza unghiulară Ω a conturului conductor în câmpul magnetic exterior de

inducție B (fig. 4.3), este realizată aplicând un cuplu de forțe exterior de moment Text asupra
spirei. Dacă bornele conturului conductor sunt conectate la un receptor exterior, tensiunea
electromotoare indusă e  e determină în conturul conductor de rezistență r un curent electric de
intensitate i în aceeași direcție.

Fig. 4.3 Fig. 4.4

Circuitul electric echivalent al acestei mașini electrice simplificate, funcționând ca

generator, este reprezentat printr-un generator real de tensiune, cu tensiunea electromotoare e  e
și rezistența internă r (Fig. 4.4). Acest generator furnizează la borne o tensiune u, asociată conform
regulii de la generatoare,
u  e  ri (4.10)

4
 Surse de energie - note de curs - ş.l.dr.ing. Luminiţa Constantinescu

Dacă n este versorul normal la suprafața cadrului conductor, cu sensul asociat sensului
t.e.m, în conformitate cu regula burghiului drept, atunci asupra conductorului parcurs de curent și
aflat în câmp magnetic acționează un cuplu electromagnetic T, care rezultă a avea un sens opus
cuplului mecanic și vitezei unghiulare a conturului conductor -cuplu electromagnetic T se
manifestă ca un cuplu rezistent, ca un contra-cuplu.
Rotația cadrului conductor este uniformă (cu viteza unghiulară Ω constantă) atunci când
suma algebrică a cuplurilor ce acționează asupra sa este nulă: cuplul mecanic activ – diferența
dintre cuplul aplicat din exterior și cel asociat frecării (pierderilor mecanice) – este echilibrat de
cuplul mecanic rezistent,
T  Tmec  Text  T frecare (4.11)
Pe de altă parte, folosind rezultatele deduse anterior, se obține pentru conversia puterii relația:
Pelmg gen  ei   max  sin t  i   max i sin t    T   Tmec   Pmectrans (4.12)
Este pusă astfel în evidență conservarea energiei în conversia puterii mecanice transformate în
putere electromagnetică generată în acest sistem electro-mecanic,
Pelmg  ei  T   Pmec (4.13)

Fig. 4.5

Bilanțul de putere obținut pentru mașina electrică simplificată funcționând ca generator

este ilustrat Fig. 4.5, unde este pusă în evidență transformarea puterii mecanice în putere
electromagnetică.
4.2.2 Funcționarea ca motor a mașinii electrice rotative simplificate, care aplică
principiul discutat mai sus poate fi de asemenea analizată, pentru a pune în evidență conversia
energiei electromagnetice în energie mecanică.
Aplicarea din exterior a tensiunii electrice u între bornele (foarte apropiate) ale unui contur

conductor de rezistență r plasat în câmpul magnetic de inducție B , în structura simplificată,
discutată anterior, determină prin acesta un curent electric de intensitate i, astfel încât asupra

conturului conductor acționează un cuplu electromagnetic de moment T. Dacă n este versorul
normal la suprafața cadrului conductor, cu sensul asociat sensului curentului, în conformitate cu
regula burghiului drept, acest cuplu rotește cadrul conductor cu o viteză unghiulară Ω, tinzând să
alinieze versorul normal paralel și în același sens cu inducția magnetică exterioară.

5
 Surse de energie - note de curs - ş.l.dr.ing. Luminiţa Constantinescu

Fig. 4.6 Fig. 4.7

Dacă o sarcină mecanică ( o instalație) este atașată axului conturului rotitor, atunci a se
opune rotației cu un cuplu exterior rezistent de moment Trez (constând din cuplul mecanic util
funcționării instalației antrenate și din cuplul de frecare, asociat unor pierderi mecanice). Sistemul
complet ajunge să se rotească uniform, cu o viteză unghiulară Ω constantă atunci când cuplul total
este nul,
T  Trez  Tmec  T frecare (4.14)
Pe de altă parte, în conturul conductor rotitor în câmp magnetic exterior se dezvoltă, prin
inducție electromagnetică, o t.e.m e care are sens opus tensiunii electrice aplicate la bornele
cadrului conductor și curentului electric prin acesta – tensiunea indusă acționează ca tensiune
contra-electromotoare e  e .

Fig. 4.8

Circuitul electric echivalent al acestei mașini electrice simplificate funcționând ca motor

este atunci reprezentat simplu, drept un generator de tensiune real, de t.e.m e  e și rezistență
internă r (Fig. 4.7). Sub tensiunea aplicată la borne u  e , în sens opus tensiunii contra-
electromotoare și asociată curentului conform regulii de la receptoare, funcționarea sistemului
este descrisă prin relația:
u  e  ri (4.15)
Pe de altă parte, folosind rezultatele deduse anterior, se obține pentru conversia puterii relația:
Pmec gen  Trez   T    max i sin t     max  sin t  i  ei  Pelmg trans (4.16)

6
 Surse de energie - note de curs - ş.l.dr.ing. Luminiţa Constantinescu
Este astfel pusă în evidență conservarea energiei în conversia puterii electromagnetice
transformate în putere mecanică (totală) generată în acest sistem electro-mecanic,
Pmec  T   ei  Pelmg (4.17)
Bilanțul de putere obținut pentru mașina simplificată funcționând ca motor este ilustrat în Fig.
4.8, unde este pusă în evidență transformarea puterii electromagnetice în putere mecanică.
Observație: Cuplul electromagnetic, M[Nm], s-a notat cu T[Nm], adică M[Nm]= T[Nm].

4.3 Puterea valorificabilă a vântului

Energia eoliană reprezintă 2% din energia solară. Vântul este cauzat de încălzirea inegală
a suprafeței atmosferei Pământului care creează curenți orizontali și verticali, afectați de rotația
Pământului și de conturul terenului. Energia eoliană se consideră pentru vânturi de suprafață până
la o altitudine de 100 m.
Practic în dublul proces de conversie, energia cinetică a vântului este transformată mai
întâi în energie mecanică, iar apoi energia mecanică este transformată în energie electrică.
În continuare, energia electrică se poate stoca în acumulatoare, furniza către o rețea de
distribuție sau utilizata local în zone izolate.
Energia unui flux de aer care se deplasează cu o viteză liniară v este determinată cu ajutorul
expresiei energiei cinetice:
v2
Em (4.18)
2
unde: m este masa aerului în mișcare, determinată de aerul cu densitatea 𝜌 şi volumul de aer care
străbate o suprafaţă oarecare S în unitatea de timp:
m   Sv (4.19)
Masa aerului în mișcare, din expresia (4.19), are ca unitate de măsură kg/s, iar înlocuind
în expresia (4.18) se obține puterea fluxului de aer care este exprimată în W:
1
P   Sv 3 (4.20)
2
Puterea specifică, sau densitatea de putere eoliană ce revine unui m2 de suprafață se obține cu
relația:
1
p   v 3  0, 5 v3 (4.21)
2
La presiune atmosferică normală şi la temperatura de 15℃, densitatea aerului este 1,225
3
kg/m . Dacă înălțimea deasupra nivelului mării variază între 0 şi 100 m (turnurile turbinelor
eoliene moderne de putere mare au înălțimi între 60 şi 120 m), variația densității nu depășește 5%
şi, în prima aproximație, se consideră constantă.

7
 Surse de energie - note de curs - ş.l.dr.ing. Luminiţa Constantinescu

Fig. 4.9 Variația puterii specifice a unui flux de aer în funcție de viteza cu care se deplasează

În fig. 4.9 se poate observa că puterea specifică dezvoltată de vânt crește după o curbă
direct proporțional cu viteza vântului. Viteza nominală a vântului luată în calcule pentru turbinele
eoliene moderne de mare putere este cuprinsă între 12 şi 15 m/s (zona hașurată a graficului).
Practic, o turbina eoliană transformă energia cinetică a fluxului de aer care traversează
aria baleiată de rotor în energie mecanică apoi, cu ajutorul generatorului, în energie electrică.
Fluxul de aer cedează doar o parte din energia cinetică, restul energiei se consumă pentru
ca aerul să părăsească zona de interacțiune flux - turbină.
În fig. 4.10 se prezintă schematic un flux de aer cu viteza inițială v0, care străbate aria
circulară A0 și interacționează cu rotorul turbinei cu aria baleiată A1. În secțiunea A1, fluxul de aer
întâlnește o rezistență, presiunea crește, iar viteza scade până la v1. Cedând o parte din energie,
fluxul de aer părăsește turbina cu viteza v2 mai mică decât v1. Deoarece masa de aer care
traversează secțiunile A0, A1 și A2 rămâne constantă, iar viteza s-a micșorat, rezultă că A2>A1>A0,
altfel spus, are loc efectul de deflectare (deformare) a fluxului de aer care străbate rotorul turbinei,
formându-se o pâlnie. Fluxul de aer format imediat după elice se mai numește jet de curent al
elicei, în care presiunea statică este mai mică decât în zona liberă a atmosferei. La distanțe mai
mari față de elice, presiunea statică se restabilește.

Fig. 4.10 Efectul produs de turbina eoliană asupra unui flux de aer.

8
 Surse de energie - note de curs - ş.l.dr.ing. Luminiţa Constantinescu
4.3.1 Limita lui Betz
În anul 1919 fizicianul german Albert Betz a formulat legea care răspunde la întrebarea:
ce parte din energia cinetică a unui flux de aer poate fi transformată în energie mecanică?
Betz a analizat o turbină cu rotor idealizat:
- se admite că rotorul prezintă un disc cu un număr infinit de pale subțiri;
- se neglijează pierderile de energie;
- fluxul de aer curge prin secțiunile imaginate din figura 4.10, fără turbulență.
Viteza v0 este viteza curentului de aer până la rotor, v2 - viteza cu care fluxul de aer părăsește zona
rotorului, v1 – viteza fluxului în secțiunea A1 a rotorului.
În conformitate cu legea a doua a lui Newton, variația cantității de mișcare este egală cu forța care
acționează asupra corpului:
d dv
F  (mv)  m (4.22)
dt dt
Variația vitezei curentului de aer pentru modelul de mai sus în decursul unei secunde (dt = 1s) va
fi dv = v0 – v2 și în consecință:
F  m(v0  v2 ) (4.23)
Introducând noțiunea de factor de frânare a fluxului de aer în turbină e=v1/v0, și în ipoteza că
viteza vântului variază liniar, se determină viteza fluxului de aer în aria A1 a turbinei:
v v
v1  0 2  v2  2v0 e  v0 (4.24)
2
Conform relației (4.18), masa de aer care traversează suprafața A1 într-o secundă va fi:
m   A1v1   A1v0 e (4.25)
Înlocuind în expresia forței F din (4.23) viteza v2 din (4.24) și masa m din (4.25) rezultă:
F  2  A1v02 e(1  e) (4.26)
Puterea dezvoltată de turbină este produsul dintre forță și viteză:
P  Fv1  2  A1v03e 2 (1  e) (4.27)
Conform relației (4.20), puterea fluxului de aer care are viteza v0 va fi:
1
P0   A1v03 sau 2P0   A1v03 (4.28)
2
Înlocuind în expresia puterii (4.27), se obține:
P  4 P0e 2 (1  e)  P0 C p (4.29)
în care
C p  4e 2 (1  e) (4.29)
și se numește factorul de putere (factor de eficiență) sau limita lui Betz.
Derivând expresia (4.27) în raport cu e se determină valoarea acestuia pentru care puterea
P va fi maximă. Se obține e = 2/3 și Cp = 16/27 = 0,593.
În concluzie: fluxul de aer va ceda unei turbine ideale maxim 59,3% din puterea sa inițială iar
acest lucru se va realiza dacă factorul de frânare e = 2/3. Viteza fluxului de aer după turbina va fi
v2 = 1/3·v0.

9
 Surse de energie - note de curs - ş.l.dr.ing. Luminiţa Constantinescu
Observație: În realitate, cele mai performante turbine eoliene cu trei pale au factorul Betz egal
cu 0,45 - 0,50.

4.3.2 Părțile principale ale unei turbine eoliene

Fig.4.11 Părțile principale ale unei turbine eoliene

Acestea sunt:
– butucul rotorului;
– palele;
– nacela;
– turnul (pilonul);
– arborele principal (de turație redusă);
– multiplicatorul de turație cu roți dințate;
– dispozitivul de frânare;
– arborele de turație ridicată;
– generatorul electric;
– sistemul de răcire al generatorului electric;
– sistemul de pivotare;
– girueta;
– anemometrul;
– sistemul de control (controller).

Butucul rotorului are rolul de a permite montarea palelor turbinei și este montat pe arborele
principal al turbinei eoliene.
Palele reprezintă unele dintre cele mai importante componente ale turbinelor eoliene și împreună
cu butucul alcătuiesc rotorul turbinei. Cel mai adesea, palele sunt realizate cu aceleași tehnologii
utilizate și în industria aeronautică, din materiale compozite, care să asigure simultan rezistență
mecanică, flexibilitate, elasticitate și greutate redusă.

10
 Surse de energie - note de curs - ş.l.dr.ing. Luminiţa Constantinescu
Nacela are rolul de a proteja componentele turbinei eoliene, care se montează în interiorul acesteia
și anume: arborele principal, multiplicatorul de turație, dispozitivul de frânare, arborele de turație
ridicată, generatorul electric, sistemul de răcire al generatorului electric și sistemul de pivotare.
Turnul (Pilonul) are rolul de a susține turbina eoliană și de a permite accesul în vederea
exploatării și executării operațiilor de întreținere, respectiv reparații. În interiorul pilonilor sunt
montate atât rețeaua de distribuție a energiei electrice produse de turbina eoliană, cât și scările de
acces spre nacelă.
Arborele principal al turbinelor eoliene are turație redusă și transmite mișcarea de rotație, de la
butucul turbinei la multiplicatorul de turație cu roți dințate. În funcție de tipul turbinei eoliene,
turația arborelui principal poate să varieze între 20 - 400 rot/min.
Multiplicatorul de turație cu roți dințate are rolul de a mări turația de la valoarea redusă a
arborelui principal, la valoarea ridicată de care are nevoie generatorul de tensiune electrică.
Dispozitivul de frânare este un dispozitiv de siguranță și se montează pe arborele de turație
ridicată, între multiplicatorul de turație și generatorul electric. Viteza de rotație a turbinei este
menținută constantă prin reglarea unghiului de înclinare a paletelor în funcție de viteza vântului
și nu prin frânarea arborelui secundar al turbinei. Dispozitivul de frânare (cel mai adesea hidraulic,
iar uneori mecanic) este utilizat numai în cazul în care mecanismul de reglare a unghiului de
înclinare a palelor nu funcționează corect, sau pentru frânarea completă a turbinei în cazul în care
se efectuează operații de întreținere sau reparații.
Arborele de turație ridicată denumit și arbore secundar sau cuplaj, are rolul de a transmite
mișcarea de la multiplicatorul de turație la generatorul electric. Turația acestui arbore, ca și cea a
generatorului electric, are valori între 1200 -1800 rot/min.
Generatorul electric are rolul de a converti energia mecanică a arborelui de turație ridicată al
turbinei eoliene, în energie electrică. Spirele rotorului se rotesc în câmpul magnetic generat de
stator și astfel, în spire se induce tensiune electrică. Există atât generatoare electrice care
furnizează curent continuu (de regulă pentru aplicații casnice și turbine de dimensiuni reduse), cât
și generatoare electrice cu curent alternativ într-o gamă extrem de variată de puteri.
Sistemul de răcire al generatorului electric preia excesul de căldură produs în timpul
funcționării acestuia. Răcirea poate fi asigurată de un ventilator centrifugal, iar generatoarele de
putere mai redusă au răcirea asigurată de ventilatoare axiale. Uneori sistemul de răcire a
generatoarelor electrice este proiectat să funcționeze cu apă de răcire, caz în care există un circuit
suplimentar pentru răcirea apei.
Sistemul de pivotare al turbinei eoliene, are rolul de a permite orientarea turbinei după direcția
vântului. Componentele principale ale acestui sistem sunt motorul de pivotare și elementul de
transmisie a mișcării. Ambele componente au prevăzute elemente de angrenare cu roți dințate.
Acest mecanism este antrenat în mișcare cu ajutorul unui sistem automatizat, la orice schimbare
a direcției vântului, sesizată de giruetă. Girueta este un instrument meteorologic cu care se
determină direcția și intensitatea vântului.
Girueta este montată pe nacelă și are rolul de a se orienta în permanență după direcția vântului.
La schimbarea direcției vântului girueta comandă automat intrarea în funcțiune a sistemului de
pivotare al turbinei. În cazul turbinelor de dimensiuni reduse, nacela este rotită automat după

11
 Surse de energie - note de curs - ş.l.dr.ing. Luminiţa Constantinescu
direcția vântului cu ajutorul giruetei, fără a fi necesară prezența unui sistem suplimentar de
pivotare.
Anemometrul este un dispozitiv pentru măsurarea vitezei vântului. Acest aparat este montat pe
nacelă și comandă pornirea turbinei eoliene când viteza vântului depășește 3 – 4 m/s, respectiv
oprirea turbinei eoliene când viteza vântului depășește 25 m/s.
Controller-ul este calculatorul principal al unei turbine eoliene, care cel puțin în cazul turbinelor
de puteri mari, este integrat într-o rețea de calculatoare, care controlează buna funcționare a tuturor
componentelor. De regulă controller-ul este amplasat în nacelă, iar alte calculatoare pot fi
amplasate inclusiv la baza pilonilor.
Principalul echipament al turbinei eoliene îl reprezintă rotorul. Datorită formei
aerodinamice, rotorul, amplasat în fața nacelei, se rotește sub acțiunea vântului, transformând
energia eoliană (mișcarea aerului) în energie mecanică de rotație.
Rotorul este realizat din 3 pale de fibră de sticlă armată cu rășină și fibre de carbon, fixate pe un
butuc metalic. Un sistem hidraulic amplasat în interiorul butucului permite modificarea automată
a unghiului de atac al palei cu până la 950, în funcție de condițiile meteorologice specifice.
Palele sunt proiectate și realizate astfel încât să asigure maximizarea randamentului de
transformare a energiei eoliene în energie mecanică și minimizarea zgomotului și a fenomenului
de reflexie a luminii.
Echipamentele amplasate în nacelă asigură conversia energiei mecanice transmisă de rotor în
energie electrică, asigură orientarea pe direcția vântului și funcționarea turbinei în condiții de
siguranță.
Sistemele de automatizare permit alarmarea locală și la distanță a operatorilor și dacă este cazul,
oprirea automată în condiții de siguranță a turbinei eoliene, pentru prevenirea distrugerii
echipamentelor.
În scopul prevenirii unor poluări accidentale ale solului circuitul hidraulic este prevăzut cu un
sistem de colectare a scăpărilor accidentale de lichid. Simultan cu detectarea scurgerilor intră în
funcțiune un sistem de protecție, care asigură oprirea automată în condiții de siguranță a turbinei
eoliene.
Nacela este echipată cu două accelerometre (senzori care măsoară accelerația, pe baza inerției
corpurilor) pentru controlul oscilațiilor transversale și longitudinale.
Sistemul de monitorizare este dotat cu senzori pentru: măsurarea condițiilor climatice (direcția,
viteza și temperatura vântului), parametri de funcționare a turbinei (temperaturi, nivelul și
presiunea uleiului, nivelul apei de răcire, vibrații), viteza rotorului și unghiul de înclinare,
parametri de conectare la rețea (puterea activă și reactivă, tensiunea, intensitatea și frecvența
electrică).

4.4 Tipuri de turbine eoliene

Cele mai utilizate criterii de clasificare a turbinelor eoliene sunt:
- după poziția axului turbinei față de direcția curentului de aer care străbate rotorul;
- după principiul de funcționare;
- după rapiditate;
- după poziția turbinei față de stâlpul de susținere (valabil pentru turbinele cu ax orizontal);

12
 Surse de energie - note de curs - ş.l.dr.ing. Luminiţa Constantinescu
- după mărimea puterii;
- după numărul de pale;
- după destinație.

După poziția axului turbinei față de direcția curentului de aer care străbate rotorul:
4.4.1 Turbine eoliene cu ax orizontal - Această categorie cuprinde turbinele/captatoarele cele
mai performante din punct de vedere al coeficientului de putere și a posibilităților de reglare a
puterii. În figura 4.12 se prezintă cea mai cunoscută variantă constructivă.

Fig. 4.12 Turbină eoliană cu ax orizontal.

Rotorul acestei turbine este echipat cu două, trei sau mai multe pale, asemănătoare cu cele
ale unei elice de avion atât în privința profilului cât și a posibilităților de rotire în jurul axului
propriu (de modificare a unghiului de atac). Cele cu două sau trei pale mai poartă denumirea de
moară olandeză, iar cele cu un număr foarte mare de pale poartă denumirea de moară
americană. Se poate observa sistemul de orientare după direcția vântului sub forma unei aripi sau
coadă de orientare. Această soluție constructivă se adoptă și la puteri mici, dar și la cele mai
mari puteri (diametre peste 100 m).
În figura 4.13 sunt prezentate tipuri constructive de turbine cu axa de rotație orizontală, cu
un singur rotor și număr diferit de pale.

Fig. 4.13 Turbine eoliene cu axa de rotație orizontală și un singur rotor:

a) – cu o pală; b) – cu două pale; c) – cu trei pale; d) – cu mai multe pale.

În figura 4.14 sunt prezentate diverse tipuri constructive de turbine cu axa de rotație orizontală,
cu mai multe rotoare (e și f) și cu un singur rotor și dispozitive de autoreglare pe direcția vântului.

13
 Surse de energie - note de curs - ş.l.dr.ing. Luminiţa Constantinescu

Fig. 4.14 Turbine eoliene cu axa de rotație orizontală: e) – cu trei rotoare; f) – cu două rotoare ce
se rotesc în direcții diferite; g) – cu rotor în fața turnului și giruetă (up-wind); h) – cu rotor în
spatele turnului cu autoreglare (down-wind).

4.4.2 Turbine eoliene cu ax vertical - Acestea au cele mai multe variante constructive. Ele, de
regulă, nu au nevoie de sistem de orientare după direcția vântului.
A. Turbinele eoliene cu rezistență simplă (figura 4.15) - la aceste turbine eoliene, forța
motoare se obține ca efect al acțiunii vântului pe palele (verticale) care se deplasează în direcția
acestuia. Mișcarea rotorului este posibilă numai dacă o jumătate de circumferință este ecranată
(varianta a) sau dacă palele sunt articulate în așa fel încât preiau impuls mecanic numai acelea
care se deplasează în direcția vântului (varianta b).

a) b)
Fig. 4.15 Turbine eoliene cu ax vertical și rezistență simplă:
a) cu rotor ecranat; b) cu pale batante.

Aceste variante s-au realizat practic numai pentru puteri mici. Există un mare număr de
brevete cu cele mai diverse și originale sisteme de anulare a forței pe o jumătate din rotor.
B. Turbine eoliene cu diferență de rezistență - la aceste turbine forța motoare se obține
ca diferența dintre forțele de rezistență exercitate pe palele care se deplasează în sensul vântului
(concave) și palele care se deplasează în sens contrar (convexe), soluția constructivă fiind
prezentată în figura 4.16 a. O variantă interesantă este rotorul Savonius (Figura 4.16 b si c),
formată din doi semicilindrii cu axele paralele și decalate astfel încât să permită intrarea curentului
de aer între aceștia. În acest caz, forța motoare apare atât datorită diferenței de rezistență cât și
datorită impulsului creat prin schimbarea direcției curentului de aer în interiorul rotorului. Prin
urmare acest tip de turbină necesită pentru demaraj cele mai scăzute viteze ale vântului (3…5
m/s). Această soluție prezintă și o posibilitate simplă de reglare a puterii preluate de la curentul
14
 Surse de energie - note de curs - ş.l.dr.ing. Luminiţa Constantinescu
de aer prin modificarea distanței dintre cei doi semicilindrii și deci a deschiderii rotorului. La
depășirea vitezei admisibile a vântului prin apropierea până la suprapunere a axelor semicilindrilor
puterea preluată devine nulă și turbina nu se mai rotește.

a) b) c)
Fig. 4.16 Turbine eoliene cu ax vertical și diferență de rezistență.
a) tip morișcă; b) cu rotor Savonius; c) cu rotor Savonius – vedere de sus.

O variantă interesantă este turbina eoliană Darrieus (Figura 4.17), inventată în 1925 și
restudiată după 1970. Aceasta are palele flexibile și de tip panglică. Acestea în zona activă au un
profil asemănător aripii de avion. Fiecare pală (2-3 pale) este îndoită, având forma simetrică pe
care o ia o funie atunci când se rotește în jurul unei axe verticale.

Fig. 4.17 Turbina eoliană Darrieus

Palele sunt supuse la întindere în timpul funcționării. De asemenea această turbină nu

necesită un mecanism special de protecție împotriva vânturilor prea tari. Un dezavantaj al acestei
turbine este că nu pornește singură. Fie se utilizează, pentru pornire, generatorul electric în regim
de motor, fie se montează cu un mic rotor Savonius pe același ax.
Turbinele eoliene cu ax vertical sunt mai avantajoase decât cele cu ax orizontal, atât prin
faptul că sunt omnidirecționale, nu au nevoie de dispozitive de orientare după direcția vântului,
cât și datorită faptului că energia mecanică este accesibilă la sol, nu e nevoie de nacelă pentru
montarea generatorului.

15
 Surse de energie - note de curs - ş.l.dr.ing. Luminiţa Constantinescu

Fig. 4.18 Turbine eoliene cu axa de rotație orizontală: i) – Savonius; j) – Darrieus;

k) – Evence; l) – combinată Darrieus – Savonius.

Avantaje si dezavantaje turbine eoliene

În funcție de tipul de turbina eoliană există o serie de avantaje și dezavantaje, în funcție de
care se face alegerea unui model.
Turbine cu axa orizontală (HAWT = Horizontal Axis Wind Turbine)
Sunt turbinele la care palele elicei, axul motorului și generatorul electric sunt montate în vârf.
Avantaje
 Elicea se află aproape de centrul de greutate al turbinei, crescând stabilitatea;
 Alinierea elicei cu direcția vântului oferă cel mai bun unghi de atac pentru pale,
maximizând energia electrică rezultată;
 Palele elicei pot fi pliate pentru a preveni distrugerea turbinei în cazul vânturilor puternice;
 Turnurile înalte permit accesul la vânturi mai puternice, rezultând o creștere a curentului
produs de turbină.
Dezavantaje
 Eficiența turbinelor HAWT scade cu înălțimea turnului unde sunt instalate din cauza
turbulențelor vântului;
 Turnurile înalte și elicele cu pale lungi sunt greu de transportat, uneori costul transportului
fiind de 20% din cel al echipamentului în sine;
 Turbinele HAWT sunt dificil de instalat și necesită macarale și personal calificat;
 Turbinele înalte pot obstrucționa radarele de lângă bazele aeriene;
 Din cauza înălțimii turbinele cu axa orizontală au un impact negativ asupra peisajului
rural;
 Variantele cu elicea în spate suferă la capitolul fiabilitate din cauza turbulențelor aerului.
Turbine cu axa verticală (VAWT = Vertical Axis Wind Turbine)
Avantaje
 Sunt mai ușor de întreținut deoarece părțile în mișcare sunt plasate mai aproape de pământ;
 Palele elicei sunt verticale, deci nu mai este nevoie de o “cârma” pentru orientarea elicei;
 Prin construcție turbinele verticale au o eficiență aerodinamică crescută la presiuni înalte
și joase;

16
 Surse de energie - note de curs - ş.l.dr.ing. Luminiţa Constantinescu
 Pentru același diametru al elicei, palele unei turbine cu axa verticală au o secțiune mai
mare decât cele ale unei turbine cu axa orizontală;
 Turbinele VAWT sunt mai eficiente în zonele cu turbulente ale vântului datorită faptului
că palele elicei sunt plasate mai aproape de pământ;
 Înălțimea redusă permite instalarea în zonele unde legislația nu permite clădiri prea înalte;
 Nu au nevoie de un turn în vârful căruia să fie instalate, deci sunt mai ieftine și rezistă mai
bine la vânturi puternice;
 Vârful palelor elicei au o viteză unghiulară mai mică, deci rezistă la vânturi mai puternice
decât turbinele cu axa orizontală;
 Nu trebuie orientate în direcția vântului, fiind astfel mai eficiente în zone cu turbulențe ale
vântului;
 Pot fi construite la dimensiuni mai mari, cu mecanisme care se rotesc în totalitate,
nemainecesitând rulmenți speciali și scumpi.
Dezavantaje
 Eficiența turbinelor VAWT se situează în medie la 50% din cea a modelelor HAWT;
 Trebuie instalate pe o suprafață plană;
 Majoritatea turbinelor VAWT au nevoie de un electromotor pentru a fi pornite în condiții
de vânt slab;
 Turbinele VAWT ancorate prin cablu creează stres mecanic pe mecanismul de prindere a
elicei de ax în partea de jos;
 Majoritatea pieselor unei turbine VAWT sunt plasate în partea de jos, deci schimbarea lor
presupune dezmembrarea întregii structuri.

4.5 Tipuri de centrale eoliene

a). din punct de vedere al amplasamentului;
• Centrale eoliene individuale
Sunt centrale eoliene plasate în locații izolate - centrala eoliană nu este racordată la rețeaua de
energie electrică și nu este conectată cu alte centrale eoliene.
• Ferme de centrale eoliene
Centrale amplasate pe sol
Centrale amplasate în mări sau oceane
Centralele eoliene grupate sub forma unor ferme au avantajul că puterile instalate sunt mai mari
și alimentarea consumatorilor este mai sigură.
• Instalările pe sol sunt mai ieftine dar creează dificultăți în utilizarea agricolă a solului.
• Instalările sub formă de ferme, în largul mărilor sau oceanelor, au avantajul că vântul are
o viteză mai constantă și durata în care există vânt este mai mare. Acest tip de instalare
reduce dezavantajul provocat de zgomotul sonor al centralelor eoliene, de asemenea se
ameliorează estetica mediului.

17
 Surse de energie - note de curs - ş.l.dr.ing. Luminiţa Constantinescu
b). după nivelul zgomotului

c). din punct de vedere al puterii, centralele pot fi:

Diametrul palelor Puterea nominală

Centrale de putere mică <12 m < 40 kW

Centrale de putere medie 12 la 45 m 40kW la 1 MW

Centrale de putere mare > 46 m > 1 MW

4.6 Palele elicei unei eoliene

Din punct de vedere geometric, în secțiune longitudinală, palele au forma relativ apropiată
de a unor dreptunghiuri alungite, mărginite de muchiile frontală și posterioară (față de direcția de
rotație a palelor), respectiv de butucul și de vârful palelor. Uneori, vârfurile palelor sunt mobile,
ceea ce permite funcționarea acestor părți ale palelor ca regulator de turație, prin frânarea palelor
în cazul în care viteza vântului depășește anumite limite. Raza (sau lungime palelor), este
reprezentată de distanța dintre axa butucului și vârful palelor. În secțiune transversală, forma
palelor este asimetrică, astfel încât aerul în curgere (datorită mișcării de rotație a palelor) să atingă
palele mai întâi în zona îngroșată, care reprezintă zona frontală a palelor. Aceste forme ale
profilelor palelor, poartă denumirea de profile aerodinamice datorită proprietăților particulare pe
care le prezintă.
Forma profilelor aerodinamice ale palelor este fundamentală pentru performanțele turbinelor
eoliene, astfel încât chiar și cele mai mici abateri ale formei profilelor, pot genera atât alterarea
considerabilă a performanțelor, cât și probleme legate de nivelul de zgomot care poate să crească
semnificativ.
În cataloagele NACA (The United States National Advisory Commitee for Aeronautics), cele
două profile prezentate în figura, sunt denumite NACA44, respectiv NACA63 și reprezintă
profilele folosite în mod uzual la paletele turbinelor eoliene de până la 95kW inclusiv (NACA44),
respectiv de la turbinele peste 150kW (NACA63).

18
 Surse de energie - note de curs - ş.l.dr.ing. Luminiţa Constantinescu

Fig. 4.19

Primul profil a fost elaborat în jurul anilor 1930 și are proprietăți globale foarte bune fiind și destul
de tolerant la imperfecțiuni minore ale suprafețelor, cum sunt cele datorate depunerilor de
impurități în timpul exploatării.
Al doilea profil a fost elaborat în jurul anilor 1940 și are proprietăți diferite. Astfel asigură puteri
mai mari la viteze mici și medii ale vântului, dar nu este utilizabil la viteze mari ale vântului și
este foarte sensibil la depunerile de impurități în timpul exploatării.

Aplicația 1
Care este lungimea palei, sau raza de baleiere a turbinei eoliene cu viteză fixă, pentru obținerea
unei puteri mecanice de 750 kW, la o viteză a vântului de 13,8 m/s. Se consideră un coeficient de
putere Cp egal cu 0,2.

Soluție:
2P
S
C p  v3
2  750 103
S  2329, 6 m 2
0, 2 1, 225 13,83

S
R  27, 2 m sau R  27, 2 m


Aplicația 2
Să se determine dimensiunile palei unei turbine eoliene de tip vertical, cu o singură pală activă la
un moment dat, care preia 50% din energia cinetică a aerului (vântului), cu viteza de 20 m/s și o
transformă în căldură prin frecare hidrodinamică în apă cu un randament de 80%. Trebuie
asigurată încălzirea unui litru de apă pe minut de la +10ºC la +90ºC.

Soluție:
Puterea utilă necesară va fi:
Q m  c   1kg J
Pu  u   Dm  c     4180  80 K  5600W
t t 60 s kgK
Puterea extrasă din masa de aer:

19
 Surse de energie - note de curs - ş.l.dr.ing. Luminiţa Constantinescu
Pu 5600
P   14000W
hd te 0,8  0, 5
Această putere are expresia:
v3
P    A
2
de unde se poate calcula suprafața palei:
2 P 2 14000
A   2,85 m 2  0, 6 m x 4,5 m
  v 1, 225  20
3 3

Acestea sunt dimensiunile unei pale dreptunghiulare (lățimea 0,6 m și înălțimea 4,5 m).

4.7 Instalația electrică a centralelor electrice eoliene

Principalele domenii de utilizare a energiei mecanice obținute la axul turbinei eoliene sunt:
pomparea apei, comprimarea aerului, producerea de căldură, dar cel mai important domeniu este
producerea de energie electrică.
Energia electrică produsă pe cale eoliană are câteva caracteristici specifice care afectează
utilizarea ei și integrarea generatoarelor electrice eoliene în sistemele electroenergetice:
 este accesibilă în multe țări dar concentrată în arii specifice;
 intermitentă, adică are caracter aleatoriu;
 fluctuantă, adică chiar când există vânt producerea de energie electrică se poate
schimba în câteva secunde;
 difuză, adică în zonele favorabile, turbinele se amplasează pe suprafețe întinse (km2);
 imprevizibilă, nu se poate prevedea decât pe termene foarte scurte.

4.7.1 Producerea de energie electrică la tensiune continuă

Se utilizează în prezent în instalațiile de putere mică și utilizează fie generatoare de c.c.
sau alternatoare asociate cu un redresor. Ultima soluție este mai avantajoasă, alternatorul având
un gabarit mult mai mic. Energia obținută poate fi stocată în acumulatoare și apoi distribuită la
tensiune constantă. În figura 2.9 se prezintă schema bloc a unei astfel de instalații eoliene (fiind
de putere mică, este impropriu să se numească centrală).Turbinele eoliene folosite sunt de regulă
cu ax vertical.

Fig. 4.20 Schema bloc a unei instalații eoliene de putere mică

20
 Surse de energie - note de curs - ş.l.dr.ing. Luminiţa Constantinescu
4.7.2 Producerea de energie electrică la tensiune alternativă cu generatoare sincrone
În acest caz, generatorul sincron poate funcționa fie la turație variabilă, fie la turație
constantă. Varianta cu turație variabilă se utilizează în rețele izolate. Această energie nu
îndeplinește indicatorii esențiali de calitate pentru rețelele de distribuție la tensiune alternativă și
nu poate fi utilizată decât la anumite aplicații: încălzire electrică și iluminat. Varianta cu turație
constantă implică existența unor mijloace de reglare sofisticate a turației prin reglarea înclinării
palelor turbinei și nu se justifică decât la puteri mari. Aceste generatoare eoliene pot fi conectate
la sistemul electroenergetic. Un sistem foarte des utilizat este prezentat în figura următoare.

Fig. 4.21 Posibilitatea de funcționare a unui generator eolian cu turație variabilă și conectat la
sistemul electroenergetic

Acesta permite utilizarea generatorului sincron la turație variabilă (la diferite viteze ale
vântului), sau chiar utilizarea unui generator sincron inelar cu un foarte mare număr de perechi de
poli, frecvență mărită, deoarece tensiunea generată este oricum redresată. Acest sistem se poate
racorda la sistemul electroenergetic. Există și generatoare sincrone funcționând la turație variabilă
și racordate la rețeaua de frecvență industrială fără convertizor de frecvență, dar prevăzute cu un
sistem complex de reglare cu orientare după câmp.

4.7.3 Producerea de energie electrică la tensiune alternativă cu generatoare asincrone

În centralele electrice eoliene, generatorul asincron sau de inducție este cel mai utilizat
datorită următoarelor avantaje:
- este mai ieftin și necesită întreținere mult mai puțină, în raport cu celelalte tipuri de
generatoare;
- pornirea și punerea în paralel cu sistemul electroenergetic nu necesită dispozitive speciale;
- funcționare mai sigură la defecte în rețea (dispariția tensiunii), repornirea este însoțită doar
de un curent mai mare de câteva ori decât cel nominal.
Dezavantajele lui ar fi curentul mai mare la pornire și consumul de energie reactivă din
rețea. În acest sens ele se prevăd cu baterii de condensatoare pentru producerea energiei reactive,
pentru a putea fi folosite și izolat, nelegate la sistemul electroenergetic.

21
 Surse de energie - note de curs - ş.l.dr.ing. Luminiţa Constantinescu
Youtube – ex.
L’énergie éolienne en quelques points-clés
https://www.youtube.com/watch?v=z7ASP9rvqIs
How do Wind Turbines work ?
https://www.youtube.com/watch?v=qSWm_nprfqE
How a wind turbine works
https://www.youtube.com/watch?v=cuKpaPbxlvk

22