Unitatea de învăţare nr.

15

Particularitati constructive ale navelor petrolier, gaze lichefiate si de tip OBO

Unitatea de invatare nr.15………………………………………………………………....1

1. Particularitati constructive ale navelor petrolier................................……..............2
2. Particularitati constructive ale navelor de transport gaze lichefiate........................6
3. Particularitati constructive ale navelor de tip OBO.................................................7
4. Intrebari pentru autoevaluare....…………………………………………………..22
5. Bibliografie………………………………………………………………………..22

Obiectivele unitatii de invatare nr.15

La sfârşitul modulului cursanţii vor cunoaşte aspecte legate de

caracteristicile constructive ale navelor maritime comerciale, cum ar fi:
 Intelegerea notiunilor si particularitatilor constructive ale
navelor petrolier, de transport gaze lichefiate, OBO.

1
 1. Particularităţi constructive ale navelor petrolierele
Petrolierul este nava destinată transportului de ţiţei şi a produselor petroliere.
În funcţie de proprietăţile produselor petroliere transportate, se disting:
- petroliere obişnuite, care transportă produse petroliere cu temperatura de aprindere mai mică de
60˚C (pentru navigaţia maritimă), respectiv 55˚C (pentru navigaţia pe apele interioare) şi
presiunea vaporilor, după Reid, mai mică decât cea atmosferică;
- petroliere ≥ 60˚, care transportă pe căile maritime produse petroliere cu temperatura de
aprindere mai mare sau egală cu 60˚C;
- petroliere ≥ 55˚, care transportă pe apele interioare produse petroliere cu temperatura de
aprindere mai mare sau egală cu 55˚C.
La proiectarea şi construcţia petrolierelor trebuie să se ţină cont şi de următoarele:
- apariţia solicitărilor dinamice suplimentare, determinate de forţele de inerţie ale maselor de
lichid transportate care, pe timpul oscilaţiilor navei, efectuează mişcări neuniforme;
- micşorarea stabilităţii iniţiale transversale şi longitudinale, determinată de influenţa suprafeţelor
libere ale lichidelor ce se transportă;
- modificarea volumului încărcăturii lichide transportate, datorită variaţiilor de temperatură;
- accentuarea coroziunii structurilor din tancurile de marfă;
- sporirea pericolului de incendii şi explozii, determinat de prezenţa amestecului format din aer şi
vaporii emanaţi de combustibilul lichid ce se transportă.
Particularităţi constructive ale petrolierelor:
- sistemul de osatură poate să fie longitudinal pentru navele cu L > 180 m sau combinat pentru
cele cu L ≤ 180 m;
- planşeele cu fund (cu simplu fund sau cu dublu fund) din zona tancurilor de marfă se
construiesc în sistem de osatură longitudinal;
- planşeele de bordaj se pot construi în sistemele de osatură transversal sau longitudinal (cu
simplu bordaj sau cu dublu bordaj);
- planşeele de punte sunt construite în sistem de osatură longitudinal;
- petrolierele moderne au prevăzută o singură punte continuă în zona magaziilor de marfă (puntea
principală);
- gurile de încărcare a mărfii au secţiunea circulară sau eliptică, de arie maximă 1 m²;
- ramele gurilor de încărcare au o înălţime de cca 0,75 m, deasupra punţii;
- capacele gurilor de încărcare trebuie să fie metalice şi să asigure închiderea ermetică a tancurilor
de marfă;
- pereţii transversali şi longitudinali asigură o compartimentare riguroasă şi pot fi plaţi sau grofaţi
şi de regulă se construiesc în sistem de osatură vertical, respectiv cu grofe orizontale sau
verticale;
- osatura pereţilor longitudinali laterali este plasată spre borduri (în interiorul tancurilor laterale);
- suprastructurile şi rufurile sunt concentrate în castelul pupa, acestuia adăugându-i-se, în mod
obligatoriu, teuga extinsă pe cel puţin 0,07·L;
- viteza economică a cargourilor pentru mărfuri generale este de 16-22 Nd şi de regulă, instalaţia
de propulsie foloseşte, ca maşini principale, motoarele cu aprindere prin compresie (Diesel),
lente sau semirapide, care antrenează elice cu pale fixe;
- compartimentul maşini este amplasat întotdeauna la pupa.

Există şi o altă clasificare a celor două tipuri prezentate anterior, după dimensiunile acestora. Astfel,
flota mondială poate fi divizată în tancuri:
1. Handysize, cu Dw: 15.000 – 25.000 tdw
2. Panamax, cu Dw: 40.000 – 70.000 tdw
3. Aframax, cu Dw: 70.000 – 120.000 tdw
4. Suezmax, cu Dw: 120.000 – 180.000 tdw
5. VLCC, cu Dw: 180.000 – 300.000 tdw
6. ULCC, cu Dw: 300.000 – 550.000 tdw
2
Dintre caracteristicile navelor cisternă, pot fi amintite:
• Tancurile petroliere au viteze economice de 15....22 Nd. Au bord liber redus, guri de magazii mici
(cu capace etanşe). Puntea e străbătută de reţele de tubulaturi pentru încărcare-descărcare şi
încălzire a mărfii (cu abur). După 1990, toate tancurile sunt prevăzute cu dublu fund şi dublu
bordaj;
• Toate instalaţiile de bord sunt acţionate hidraulic sau cu abur pentru a preveni explozii şi incendii
la tancurile de marfă. Sunt prevăzute de asemenea şi cu instalaţii de gaz inert ce injectează în partea
superioară a tancurilor de marfă gaze sărace în O2 pentru a preveni aprinderea şi explozia mărfii din
tanc;
• Nescufundabilitatea este mai bună decât în cazul celorlalte nave fiindcă în cazul unei avarii la
corp, densitatea apei este mai mare decât a produselor petroliere transportate,iar apa va pătrunde
până la umplerea spaţiilor libere din tancuri.

Nave petrolier- „KNOCK NEVIS”-657,000 tdw, pescaj 24.00m

3
Nava tanc petrolier VLCC – “Hellesport Fairfax”, 442,000 tdw

4
Elemente de structura din constructia unui tank de marfa- nava tip corp simplu

5
Elemente structurale din constructia unui tanc de marfa – nava tip dublu corp

Sectiune a unui tanc de marfa- nava tip dublu corp

6
Sectiune a unui tanc de marfa- nava tip dublu corp

Nava tanc petrolier – vedere in interiorul unui tanc de marfa

7
Nava tanc petrolier – vedere in interiorul unui tanc de marfa

8
 Nava tanc petrolier – vedere in interiorul unui tanc de marfa

2. Nave de transport gaze lichefiate

Nava transportoare de gaze lichefiate este nava destinată transportului în vrac a gazelor lichefiate
respectiv a gazelor lichefiate şi refrigerate.
Gazele care se transportă pe mare, în stare lichefiată, pot fi împărţite în două categorii, şi anume:
gaze de rafinărie (butan, propan, propilenă, etilenă, etc.); gaze naturale (gazul butan).
La proiectarea şi construcţia navelor transportoare de gaze lichefiate trebuie avute în vedere şi
următoarele:
- greutatea specifică redusă a mărfii de transportat, determină un pescaj mic, respectiv un bord
liber mare, fapt care influenţează negativ stabilitatea la navigaţie pe mare agitată;
- pentru îmbunătăţirea stabilităţii şi pentru micşorarea greutăţii oţelului pe unitate de volum, se
acceptă un raport LCWL B x mai mic;
- datorită lăţimii mari, se prevede bordaj dublu ce are rolul de a asigura rigidizarea corpului navei
la solicitările de încovoiere şi torsiune;
- în vederea protejării mediului marin, precum şi pentru asigurarea securităţii transportului se
recomandă un dublu fund cu o înălţime minimă de Bx 15 ;
- structura navei se proiectează astfel încât să se asigure spaţii de acces pentru verificarea
rezervoarelor de marfă;
- viteza economică este de 15-20 Nd;
- compartimentul maşini şi castelul sunt amplasate la pupa.

9
descrierea unei nave de tip tanc chimic

Nava de transport LNG – Membrane type

10
Sectiune a unei tanc de marfa la nava de transport LNG - Membrane type

11
Vedere din interiorul unui tank de marfa – nava tip LNG

LNG – tancuri de marfa

12
Vedere generala a unui tanc de marfa la o nava ce transporta LNG – membrane type

13
 Descrierea unui tanc de marfa-nava tip LPG

Descrierea unei nave tip tanc LNG – Spherical

14
15
 3. Nave petrolier-mineralier (OBO)
Petrolier-mineralierul este nava combinată destinată transportului în vrac a ţiţeiului şi a produselor
petroliere, precum şi a minereurilor sau a altor mărfuri uscate ( cu densitatea ρ ≤ 3 t/m³).
Particularităţi constructive:
- au o singură punte şi doi pereţi longitudinali ce separă magazia centrală pentru minereu de
tancurile laterale;
- magaziile centrale au dublu fund supraînălţat;
- sunt prevăzute cu sistem de osatură longitudinal la punte şi fund, transversal sau longitudinal la
bordaje respectiv vertical sau orizontal la pereţii longitudinali;
- magazii centrale au pereţii transversali cu grofe verticale sau de tip coferdam, fiind dispuşi, la
partea inferioară, pe postamente trapezoidale;
- pentru tancurile laterale, pereţii transversali pot fi atât plaţi cât şi grofaţi;
- compartimentul de maşini şi castelul sunt dispuse la pupa.

16
Vedere generala a unei nave de tip OBO

17
Vedere din interiorul unui tanc de marfa-nava de tip OBO

18
Nave tanc produse chimice (engl. Chemical Tankers/Carriers) – sunt nave proiectate să transporte
substanţe chimice lichide periculoase, volatile şi puternic corozive în vrac.

Indiferent de numărul de produse chimice transportate, Organizaţia Maritimă Mondială (IMO)

reglementează transportul pe mare al mărfurilor periculoase şi clasifică acest tip de navă în trei
categorii. Astfel, există:
1. Tancuri chimice de tip I – se referă la lichidele cu gradul cel mai mare de risc/pericol. Aceste
produse chimice sunt reprezentate de cele care nu sunt biodegradabile (în sensul că dacă sunt
deversate accindental peste bord, ele
reprezintă un pericol pentru mediului înconjurător). Tancurile din această categorie posedă dublu
fund la spaţiile de marfă, care în plus trebuie să fie localizate în zona centrală a navei, pentru a
reduce poluarea în cazul unei coliziuni sau eşuări.
2. Tancuri chimice de tip II – trebuie să fie construite în sistem dublu corp, cu coferdamuri
laterale, iar marfa tranmsportată poate fi stocată la o distanţă de 10 inch de bordaj. De asemenea
sunt proiectate similar cu cele de tip I din punct de vedere al dublului fund.
3. Tancuri chimice de tip III – sunt folosite la transportul mărfurilor chimice lichide cu gradul cel
mai scăzut de pericol. Aceste nave sunt cele standard, la care nu sunt solicitate modificări
constructive sau funcţionale adiţionale. Totuşi, codul IMO dă recomandări privind localizarea
spaţiilor de cazare, a ventilaţiei camerei pompelor,tancurilor de marfă, cu scopul minimizării
efectelor asupra mediului înconjurător şi sănătăţii echipajului.

Nava de tip tanc chimic

19
Nava tanc chimic de tip 1

Nava tanc chimic de tip 2

Nava tanc chimic de tip 3

20
Sectiune transversala a unui tanc de marfa de la o nava de tip tanc chimic

21
4. Intrebari pentru autoevaluare
1. Care sunt caracteristicile constructive ale unei nave petrolier ?
2. Care sunt caracteristicile constructive ale unei nave de transport gaze lichefiate ?
3. Care sunt caracteristicile constructive ale unei nave de tip OBO ?

5. Bibliografie
1. Viorel Maier – Mecanica si Constructia Navei, Vol.I-Constructia Navei, 1985
2. H.J.Pursey – Merchant Ship Construction, 1991
3. D.J Eyres – Ship Construction, Ed.6, 2007
4. Kemp & Young – Ship Construction Sketches and Notes, 1971
5. Reeds – Ship Construction, 1991
6. Kvan Dokum – Ship Knowledge A Modern Encyclopedia, 2007

22