TRASAREA COTELOR ORIZONTALE LA O COTA IMPUSA PRIN PROIECT

l Pr =H RN + l RN −H P ∙ Pr

Pentru trasarea platformei, operatorul va dirija figurantul sa ridice sau sa coboare mira in
fiecare colt al ochiului de retea pana cand la firul reticular orizontal va efectua o lectura egala cu cea
in cazul cand cota platformelor este impusa prin proiect, volumul rambleului este diferit de volumul
debleului.

TRASAREA PLATFORMELOR INCLINATE

Pentru trasarea platformelor inclinate se realizeaza ochiurile de retea.

Platforma inclina de la coloana AB spre coloana CD. Pentru a calcula elementele de trasare a
platformei, dupa determinarea cotelor cand pentru ochiurilor de retea se calculeaza cota medie
ponderata.

[ Pi H ij ]
H mp=
[Pi]
Se calculeaza diferentele de nivel 𝛥h de la prima coloana la ultima coloana.
 P%s
∆ h=
100
∆h
H AB =H mp +

H med

{ H cs=H mp −

H i=H AB−

C e =H md−H ij
2
∆h
2
P %di
100

Intreg calculul platformei inclinate se executa intr-un table de forma celui de la cursul precedent.

DETERMINAREA INALTIMII CONSTRUCTIILOR

Inaltimea constructiilor se determina dintr-un singur punct de statie, in cazul cand distant de
la punctual de statie la obiectiv este accesibila masuratorilor directe sau indirect sau determinarea
inaltimilor se realizeaza cu o baza auxiliara in cazul cand distant de la punctul de statie la cladire este
inaccesibila masuratorilor directe sau indirecte.

'
a) I =h1 −h2=Dctg z 1−Dctg z 1=¿
¿ D ( ctg z1 −ctg z '1 )
'
b) I =h1 +h 2=Dctg z 2+ Dctg z 2=¿
¿ D ( ctg z 2+ ctg z '2 )
Pentru determinarea inltimii constructiilor se allege un punct de statie situate la o distant de
la 2 pana la 3, dupa care se da viza la un punct P situate la partea superioara si la un punct R
situate la partea inferioara, masurama unghiurile zenitale z 1, z2 si z1’ si z2’ se masoara
lungimea pe inclinare si unghiul de panta 𝜑.

D=KH cos2 φ=KH sin2 φ

 K = 100,50
H=L S−L j

DETERMINAREA INALTIMILOR CU O BAZA AUXILIARA

Pentru determinarea inaltimii constructiilor se va tranzmite cota unui punct P situat la partea
superioara a constructiilor si cota unui punct R situat la partea inferioara a constructiilor.
Pentru determinarea celor doua cote in punctul de statie 1 si 2 se masoara:
- Unghiurile zenitale z1, z2, z1’, z2’.
- Unghiurile orizontale α, α’, 𝛽, 𝛽’
- Inaltimea aparatului I1 si I2
- Lungimea bazei auxiliare L si 𝜑t.
Deasemenea se determina prin nivelment geometric de la mijloc sau trigonometric, cotele
capetelor bazei (H1, H2).
Cota unui punct poate fi luata arbitrar. Intru-cat distant de la punctule de statie la punctule
vizate de pe constructie sunt inaccesibile masuratorilor indirect distantele d 1, d1’, d2, d2’ se
determina din 𝛥12P, 𝛥1R2, aplicam teorema sinusurilor.
𝛥1P2
d1 d D
= 2 =
sinβ sinα sin ( α+ β )
γ =200−( α + β )
sinβ
d 1=D
sin ( α + β )
sinα
d 2=D
sin ( α+ β )
Se calculeaza d1’ si d2’.

H 'P=H 1 +i 1+ d1 ctg z1
 H 'P' =H 2 +i 2+ d 2 ctg z2

H P=H 'P + H P } over {2¿

H R=H 'R + H R } over {2¿
I C =H P −H R

In cazul cand conditiile de teren nu permit amplasarea bazei lateral fata de constructive, baza
se va allege coliniara cu puctul de pe constructie.

H p=H 1 +i 1 + ( d 1 2+ d 2 P ) ctg z1=H 2+i 2 +d 2 p ctg z 2

d 2 p ( ctg z 1−ctg z 2) =H 2 +i 2+ d 2 p ctg z 2−d12 ctg z 1−( H 1+i 1 )
( H 2+ i2 ) −( H 1 +i1 ) −d 12 ctg z 1
d 2 p=
ctg z 1−ctg z 2

Inlocuim distanta d2p in prima relatie se obtine:

H 'p , H p ; {H} rsub {p} = {{H} rsub {p} rsup {'} + {H} rsub {p} ¿
2

In mod similar, obtinem:

H R=H 'R + H R } over {2¿

I C =H p−H R

LUCRARI TOPOGRAFICE LA PROIECTAREA SI TRASAREA CAILOR DE COMUNICATIE

Pentru proiectarea cailor de comunicatii (drumuri, cai ferate) se parcurg urmatoarele etape:
- Documentarea
- Studiul pe harta
- Studiul pe teren
- Studii definitive
Documentare
 Se studiaza planurile la scara 1:25000, 1:10000, 1:2000, se iau informatii cu privire la
centrele industrial, centrele populate din zona, la clima, la hidrogeologie, etc.

Studiul pe harta

Proiectarea axei cailor de comunicatii se face pe planul la scara 1:25000 in cazul zonelor de
ses, 1:5000 – zona de munte.
Proeictarea se face prin metoda axei zero, denumita metoda derivand din faptul ca volumul
de terasament este egal cu zero.

A-B – linia calauza in general

Pentru a stabili avem:

∆h
p %=
D

panta p%

∆ h A−705
D 1=
p%
E
D 2=
p%
∆ h 730−B
D 3=
p%
D1 D2 D3
d 1= ; d 2= ; d 3 =
N N N

Dupa fiecare curba de nivel se observa ca numarul variantei axei zero se bubleaza.
Din multitudinea de variante a axei zero se aleg primele 3 variante, astfel incat trasarea cat
mai aproape de linia calauza generala, respectiv sa prezinte un traseu mai putin sinuos.
Dupa proiectarea pe plan se trece la recunoasterea pe teren a variantei proiectate.
Pe teren se vor elimina variantele necorespunzatoare respectiv se vor evita variantele care
necesita lucrarile de arta (poduri, viaducte, etc.).
Dupa stabilirea variantei efinitive se trece la ridicarea unei benzi de teren de 50 m de o parte
si de alta a axei pe baza carora se va face proiectarea definitive a caii de comunicatii.
 Varianta definitiva aleasa se materializeaza pe teren. Pentru materializarea pe teren a
axei caii punctelor de frangere a aliniamentelor se materializeaza prin metoda unghiulara
ianinte, polare, intersectii liniare, etc.
Caile de comunicatie constituite din aliniament care se interesecteaza in varful de
unghiuri se racordeaza prin arce de cerc sau curbe progressive (arc de parabola, clotoida).

RACORDAREA ALINIAMENTELOR PRIN ARC DE CERC

Ca elemente geometrice la racordarea prin arc de cerc: unghiurile dintre aliniamente

si raza de racordare R.

CALCULUL ELEMENTELOR DE TRASARE A PUNCTELOR PRINCIPALE A CURBELOR DE

RACORDARE

Puncte principale:

- V – varful de frangere al curbei

- O – central de racordare
- (Ti) – punctul de intrare in curba
- (Te) – punctul de iesire in curba
- B – punctul de varf al curbei

α U
T 1=T 2 =Rtg =Rctg
2 2
α =200−U
−R α
b=OV
´ −OB=
´
cos
α
−R=R sec −1
2 ( )
2
 α

{
x B =Rsin
2
B
α α
(
y B =R−Rcos =R 1−cos
2 2 )
πRα
C=
200
D – depasirea tangentei, indica cu cat trasarea pe aliniament este mai lunga decat trasarea
pe curba.

D=2T −C