ATLASUL LUMII 16

FRANTA
FRANTA
Suprafaja:
+43 .9 5 lan
A ezarea geografică:
între 42°20'-51°5' latitudine nor-
dică si 5°55 longitudine vestică -
8°10' longitudine esticti
PopulaTia:
57 .800.1(00 locuiton
Densitatea populatiei :
100 IocuitorVkm
Capitala ;i cel mai mare ora;:
Paris (9.319 .000 locuitori)
Limba oficială :
iranceza Cherbourg
Le Havre
Principalele articole de import: Kilometri
qo Q ,1pe ,
maşini şi utilaje, tilei . tontă şi
otel, metale neferoase,
f 15 30 `
-Caen
'M, NORMANDIA
autovehicule, produse textile Mile
r
Principalele articole de export: • Chartres
maşini şi utilaje . utilaje de
transport, tontă şi otel . produse XN Orleans
textile, grău, produse petroliere, ® Brest T
pkioare 4 -41 ® Rennes ® Le Mans
produse chimice, metale 1?-
4
neteroase, fructe, vin. 4000 13125
Moneda najională: 6560
trancul francez (ltranc = ti
1000 328O , j jSt. Nazai
100centime)
500 1640 i
Produsul intern brut (GDP):
1 .321 .391 milioane ('SD 200 ∎ 656
Forma de guvernămănt:
republică 0
200 656
M CONDITII NATURALE
Frmta este tant cu cea inai
2000 ∎
4000
mare suprafagi din Europa, după
Rusia şi Ucraina . Aici se afiă cel
mai înalt vârf muntos din Europa
- Mont Blanc din Alpi . Alpii se
află în sud-estul tărit, întinzându- gea cândva bauxită, minereu care
se şi pe teritoriul Elvetiei şi al a luat numele loctlitătii respec-
Italiei, la nord de et se atlă Mun- tive, Lăngă Mun9i Pirinei sunt ză-
tii Jura, iar la granita din sud-vest căminte mai mic! tie tile! şi gaze
Munlii Pirinei . Podişul frigmentat namrale . Majotitatea energie!
al Masivului Central (Massif Cen- electrlce este produsă în centrale
tral) este un munte inult mai băt- atomo-electrice . Propotfla energiei
rân . La nord şi în est sunt alte nucleare (7O%) din totalul ener-
formaliuni muntoase hătrăne : Ma- giei electdce produse este cea
sivul Annozican, Podişul Ardeni mai mare din lume .
şi Munti! Vosgi. Ma! null de ju-
mătate clin suprafata tărit este © ORA$E

cămpie strlbătută de râurile t cntrul adntinlstratly, tînan-
Garonne, Sena. Loara, Ron, şi ,im: inclu,ulal si cultural al (ării
Saone . este I'ancul, care atrage anoal mari SPANIA
mare de turLti din toată lumea .

FI CLIMA
Nord-vestul Frantei are o
climă biăndă oceanicl . ale cărei
conditii stint detenninate de cu-
rentul nord-atlantic. În est iarna
este mai geroasă, vara mai caldă,
şi în general sunt mai putine
precipitalii . În sud vara este mai
fierbinte şi mai secetoasă, iama
mai blândă 5i deseori ploioasă .
Nivelul precipita(iilor în zona de
coastă occidentală este peste 800
mm. în est numai în uncle locuri
atinge 600 nun. În munli clima
este mai rece, precipitatlile sunt
peste 1000 mm, care în mare
pane cad iama sub fomki de
zăpadă.
Important oraş industrial şi nod de
dmmuri coinerciale este Lyon-ul
(1,3 milioane de locuitor!) fondat
de roman! la contluenla răurilor
Ron şi Saone . Marsllla ( I,2 ntilioa-
ne locultor!) a fost o colonle ton-
dată de greci în junl anului 601)
î.e.n . şi a lost centru important si
în perloada romană . Este tm port
mare al Măriti Meditertne . (le uncle
pomese nave atât spre nordul
Africii, cât şi spre fostele colon!i
franceze din vestal Afticii . A patra
aşezare ca mărtme este oraşul
industria! Lllle (959.000 locuitori)
d!n nordul tăni .
Patisul, care este şi port fluvial si
are trei aeroportuti. În IanT existd
1504940 km autostrăzi cu plată . Pe
căile tluvlale inteme - avănd o
lungime de cca . 8500 km - se
desfăşoară o impottanul activitate
de transport de mărfttri . I .lnille ae-
riene intemalionale sunt conduse
de Societatea Natională Air France
jar mule inteme de Air Inter.
INDUSTRIA
Franla este una din tătile
putemic industrializate . Are o ind-
ustrie grea foane dezvoltatl (rafi-
prosperă tuismul, ma! ales pe
litoral, în mttnti şi în Paris .
AGRICULTURA
Franta este cel ma! mare
producător agricol al Union!! Eu-
ropene. La Nord se cultivă gr`au,
carioti, orz şi steelă de zahăr . Cea
niai mare cantitate de vin se pro-
duce in zona I .inguedoc, char ma-
joritatea vinurilor de calitate soot
originare din zona Bordeaux, din
Cote d'Or de lăngă Dijon şi clin
Champagne . În linuturile de mun-
te si de dealuri o importantă mare
CORSICA
Aceasla insokt a MărE Meditera-
ne a devenit parte integrantă a
Frantei în 1768 . Are o supmfată
de 868(1 km şi 250 .(100 loeuitoti.
Se atlă la 180 km sod-est de
oraşul Nisa, este o insult tnun-
toast, cel ma! înail vărf - Monte
Cinto - are 2710 m . Numa! 2%
din suprafata insole! este cultiva-

MINERFTUL $1
INDUSTRIA ENERGETICĂ
in nord-estul tării se extrage şi
azi cărbune şi minereu tie fier .
Există rezerve de bauxită, uranlu
i sare . lăngă Les Baux se extră-
e TRANSPORTURILE
Lungimea căilor aerate
tCBRCeZc este de 32.727 kin, dm
care 12.986 sunt electrificae .
Superexpresurile franceze denu-
mite TGV (train de grand vitese)
suet cele oral rapide din Europa .
Central căilor de transport este
nării de petrol industria sidelurgi-
că, industria aluminiului, industria
cimentului a hârtiei şi celulozei,
industria chintică şi constnictiile
de maşini). Industria autovehicule-
lor este a patra ca mărime clin lu-
me după Japonia, SUA şi (!erma-
nia . În toate tinuturile Frtnlei
are creşterea atât a ollor cat şi a
vacilor de lapte . În FranIci se pro-
due o sumedenie de brenzeturi re-
nuntite. În agticultura lucrează 5%
din toralul fo ei de muncă . Rapor-
tol suprafetelor cultivate este de
cca 32%, a p!l5onilor de 25% iar a
pădurilor de 27% şi suprafata Diii .
tă, restol find aeoperită de pă-
duri . Din Corsica se exportă
pottoeale, vin şi măsllne . Ponul
principal şi oraşul cel ma! mare
este Bastia cu 90.000 locuitori,
dar capitala tradilională se allă
pe coasta sud-vestică a insole!,
oraşul Ajaceio.

EUROPA DE VEST