Sunteți pe pagina 1din 1

ATLASUL LUMII 16

FRANTA
FRANTA
Suprafaja:
+43 .9 5 lan
A ezarea geografică:
între 42°20'-51°5' latitudine nor-
dică si 5°55 longitudine vestică -
8°10' longitudine esticti
PopulaTia:
57 .800.1(00 locuiton
Densitatea populatiei :
100 IocuitorVkm
Capitala ;i cel mai mare ora;:
Paris (9.319 .000 locuitori)
Limba oficială :
iranceza Cherbourg
Le Havre
Principalele articole de import: Kilometri
qo Q ,1pe ,
maşini şi utilaje, tilei . tontă şi
otel, metale neferoase,
f 15 30 `
-Caen
'M, NORMANDIA
autovehicule, produse textile Mile
r
Principalele articole de export: • Chartres
maşini şi utilaje . utilaje de
transport, tontă şi otel . produse XN Orleans
textile, grău, produse petroliere, ® Brest T
pkioare 4 -41 ® Rennes ® Le Mans
produse chimice, metale 1?-
4
neteroase, fructe, vin. 4000 13125
Moneda najională: 6560
trancul francez (ltranc = ti
1000 328O , j jSt. Nazai
100centime)
500 1640 i
Produsul intern brut (GDP):
1 .321 .391 milioane ('SD 200 ∎ 656
Forma de guvernămănt:
republică 0
200 656
M CONDITII NATURALE
Frmta este tant cu cea inai
2000 ∎
4000
mare suprafagi din Europa, după
Rusia şi Ucraina . Aici se afiă cel
mai înalt vârf muntos din Europa
- Mont Blanc din Alpi . Alpii se
află în sud-estul tărit, întinzându- gea cândva bauxită, minereu care
se şi pe teritoriul Elvetiei şi al a luat numele loctlitătii respec-
Italiei, la nord de et se atlă Mun- tive, Lăngă Mun9i Pirinei sunt ză-
tii Jura, iar la granita din sud-vest căminte mai mic! tie tile! şi gaze
Munlii Pirinei . Podişul frigmentat namrale . Majotitatea energie!
al Masivului Central (Massif Cen- electrlce este produsă în centrale
tral) este un munte inult mai băt- atomo-electrice . Propotfla energiei
rân . La nord şi în est sunt alte nucleare (7O%) din totalul ener-
formaliuni muntoase hătrăne : Ma- giei electdce produse este cea
sivul Annozican, Podişul Ardeni mai mare din lume .
şi Munti! Vosgi. Ma! null de ju-
mătate clin suprafata tărit este © ORA$E

cămpie strlbătută de râurile t cntrul adntinlstratly, tînan-
Garonne, Sena. Loara, Ron, şi ,im: inclu,ulal si cultural al (ării
Saone . este I'ancul, care atrage anoal mari SPANIA
mare de turLti din toată lumea .

FI CLIMA
Nord-vestul Frantei are o
climă biăndă oceanicl . ale cărei
Important oraş industrial şi nod de
dmmuri coinerciale este Lyon-ul
(1,3 milioane de locuitor!) fondat Patisul, care este şi port fluvial si prosperă tuismul, ma! ales pe
conditii stint detenninate de cu- de roman! la contluenla răurilor are trei aeroportuti. În IanT existd litoral, în mttnti şi în Paris .
rentul nord-atlantic. În est iarna Ron şi Saone . Marsllla ( I,2 ntilioa- 1504940 km autostrăzi cu plată . Pe
este mai geroasă, vara mai caldă, ne locultor!) a fost o colonle ton- căile tluvlale inteme - avănd o AGRICULTURA
şi în general sunt mai putine dată de greci în junl anului 601) lungime de cca . 8500 km - se Franta este cel ma! mare
precipitalii . În sud vara este mai î.e.n . şi a lost centru important si desfăşoară o impottanul activitate producător agricol al Union!! Eu- CORSICA
fierbinte şi mai secetoasă, iama în perloada romană . Este tm port de transport de mărfttri . I .lnille ae- ropene. La Nord se cultivă gr`au, Aceasla insokt a MărE Meditera-
mai blândă 5i deseori ploioasă . mare al Măriti Meditertne . (le uncle riene intemalionale sunt conduse carioti, orz şi steelă de zahăr . Cea ne a devenit parte integrantă a
Nivelul precipita(iilor în zona de pomese nave atât spre nordul de Societatea Natională Air France niai mare cantitate de vin se pro- Frantei în 1768 . Are o supmfată
coastă occidentală este peste 800 Africii, cât şi spre fostele colon!i jar mule inteme de Air Inter. duce in zona I .inguedoc, char ma- de 868(1 km şi 250 .(100 loeuitoti.
mm. în est numai în uncle locuri franceze din vestal Afticii . A patra joritatea vinurilor de calitate soot Se atlă la 180 km sod-est de
atinge 600 nun. În munli clima aşezare ca mărtme este oraşul INDUSTRIA originare din zona Bordeaux, din oraşul Nisa, este o insult tnun-
este mai rece, precipitatlile sunt industria! Lllle (959.000 locuitori) Franla este una din tătile Cote d'Or de lăngă Dijon şi clin toast, cel ma! înail vărf - Monte
peste 1000 mm, care în mare d!n nordul tăni . putemic industrializate . Are o ind- Champagne . În linuturile de mun- Cinto - are 2710 m . Numa! 2%
pane cad iama sub fomki de ustrie grea foane dezvoltatl (rafi- te si de dealuri o importantă mare din suprafata insole! este cultiva-
zăpadă.

MINERFTUL $1
e TRANSPORTURILE
Lungimea căilor aerate
tCBRCeZc este de 32.727 kin, dm
nării de petrol industria sidelurgi-
că, industria aluminiului, industria
cimentului a hârtiei şi celulozei,
are creşterea atât a ollor cat şi a
vacilor de lapte . În FranIci se pro-
due o sumedenie de brenzeturi re-
tă, restol find aeoperită de pă-
duri . Din Corsica se exportă
pottoeale, vin şi măsllne . Ponul
INDUSTRIA ENERGETICĂ care 12.986 sunt electrificae . industria chintică şi constnictiile nuntite. În agticultura lucrează 5% principal şi oraşul cel ma! mare
in nord-estul tării se extrage şi Superexpresurile franceze denu- de maşini). Industria autovehicule- din toralul fo ei de muncă . Rapor- este Bastia cu 90.000 locuitori,
azi cărbune şi minereu tie fier . mite TGV (train de grand vitese) lor este a patra ca mărime clin lu- tol suprafetelor cultivate este de dar capitala tradilională se allă
Există rezerve de bauxită, uranlu suet cele oral rapide din Europa . me după Japonia, SUA şi (!erma- cca 32%, a p!l5onilor de 25% iar a pe coasta sud-vestică a insole!,
i sare . lăngă Les Baux se extră- Central căilor de transport este nia . În toate tinuturile Frtnlei pădurilor de 27% şi suprafata Diii . oraşul Ajaceio.

EUROPA DE VEST