Armenia - Wikipedia

24.05.
2020 Armenia - Wikipedia
Armenia
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Acest articol se referă la o țară independentă și suverană din Caucaz, din Eurasia. Pentru alte sensuri, vedeți Armenia (dezambiguizare).
Republica Armenia, sau Armenia (armeană: Հայաստան, Hayastan, Հայք, Hayq), este o țară în Armenia
Caucazul sudic, între Marea Neagră și Marea Caspică, care se învecinează cu Turcia la vest, Georgia la
nord, Azerbaidjan la est și Iran la sud. Armenia este un membru al Consiliului Europei și al Republica Armenia
Comunității Statelor Independente și care pe parcursul mai multor secole a fost un punct de trecere Հայաստանի Հանրապետություն
din occident spre orient. O fostă republică a Uniunii Sovietice, Armenia este un stat unitar, multipartit Hayastani Hanrapetutyun
cu un vechi patrimoniu cultural și istoric. Regatul Armeniei a fost primul stat ce a adoptat creștinismul
ca religie, în primii ani ai secolul IV (data tradițională este de 301). Republica modernă Armenia
recunoaște misiunea exclusiv istorică a Bisericii Apostolice Armene ca o biserică națională, cu toate că
Republica modernă Armenia a separat biserica de stat. Armenia este membră în mai mult de 40 de
organizații internaționale, inclusiv în Organizația Națiunilor Unite, Consiliul Europei, Banca Asiatică
de Dezvoltare, Comunitatea Statelor Independente, Organizația Mondială a Comerțului, Organizația Drapelul Armeniei Stema Armeniei[*]
de Cooperare Economică la Marea Neagră, și a Francofoniei. Este membru al Alianței CSTO militare și Imnul național:
participă la Parteneriatul pentru Pace al NATO (PfP). În 2014, forțele sale s-au alăturat KFOR, forțele
internaționale ale NATO în Kosovo. De asemenea, este membru observator al Comunității Economice 0:00 MENIU
Eurasia și nealiniate Mișcării. Țara este o democrație în curs de dezvoltare. Armenia este clasificată ca
o țară cu o dezvoltare umană medie și 10,6% din populație trăiește sub pragul de sărăcie internațional
de 1,15 dolari SUA pe zi.
Cuprins
Originea numelui
Istorie
Evenimente recente
Politica
Relații externe
https://ro.wikipedia.org/wiki/Armenia 1/24
24.05.2020 Armenia - Wikipedia
Drepturile omului Localizarea Armeniei

Armata Geografie
Suprafață
Diviziuni administrative - totală 29,743 km² (locul 141)
Geografia Cel mai înalt punct Aragaț[*] (4.090 m)
Cel mai jos punct Debed[*] (400 m)
Economia
Cel mai mare oraș Erevan
Demografia Vecini Iran
Grupuri etnice Turcia
Limbi Azerbaidjan
Georgia
Religie Fus orar UTC
Transport Populație
Trenurile Populație
- Recensământ 2019 3.054.506 (locul 134)
Transportul în comun și taxiurile
Densitate 101.5 loc/km²
Transport aerian Limbi oficiale Armeană[1]
Cultură Etnonim Armean
Muzica și dansul Guvernare
Turism Sistem politic Republică
Erevan semiprezidențială [2]
Lacul Sevan Președinte(d) Armen Sarkissian[*]
Prim-ministru(d) Nikol Pashinyan[*]
Muntele Aragaț Legislativ Adunarea Națională a
Mănăstirea Astvatsatsin Armeniei(d)
Cetatea Dvin Capitala
Erevan
Patrimoniul mondial UNESCO
Istorie
Mass-media Stat independent
Sport Întemeierea sec. VI î.e.n.
Armeniei
Organizații internaționale Nairi 1200 î.e.n.
Vezi și Regatul Ararat 840 î.e.n.
Dinastia Orontidă 560 î.e.n.
Referințe Regatul Armean 190 î.e.n.
Legături externe Republica 28 Mai 1918
Democrată Armenia
Independența față 23 August 1990
U.R.S.S.
Economie
Originea numelui PIB (PPC) 2013
- Total 20.831.000.000 $ [7]
Numele original al țării în armeană era Hayq (pluralul pentru "armeni", ad literam), apoi Hayastan, - Pe cap de locuitor 6.128 $ [7]
sub influența limbii persane, constând din numele vechi Haya/ Hayas plus sufixul persan '-ostan' PIB (nominal) 2013
(provincie). Conform explicației legendare, Haik ar fi fost strănepotul lui Noe și strămoșul poporului - Total
armean. Haiq a fost numită Armenia sau Armina de către statele ei vecine, începând cu Persia 10.325.000.000 $ [7]
- Pe cap de locuitor 3.037 $ [7]
Ahemenidă, deoarece acesta era numele celui mai puternic trib din regiune ai cărui membri se numeau
Armen între ei. Această denumire a fost posibil derivată de la Armenak sau Aram (strănepotul lui Gini (2008) 30.9 [9] (mediu)
Haik și un alt conducător al poporului său). IDU (2013) ▲ 0.695[8] (ridicat)
(locul 76)
Monedă Dram armean (դր.)
Istorie (AMD)
Coduri și identificatori
În perioada preistorică, mai multe triburi au locuit pe teritoriul Armeniei moderne. Cod CIO ARM
Cod mobil 283
La jumătatea secolului I î.e.n. Armenia a devenit pentru o scurtă durată un imperiu regional cu o Prefix telefonic 374
cultură bogată, de orientare elenistică și care se întindea de la Marea Neagră la Marea Caspică și de la ISO 3166-2 AM
Caucazul Mare la Marea Mediterană. Se întâmpla în timpul domniei lui Tigranes cel Mare ce se intitula Domeniu Internet .am
"rege al regilor" profitând de o slăbire temporară a Regatului Parților pe care îl înfrânge. Este la rândul Prezență online
său înfrânt de Roma, al cărei rege clientelar va deveni, împreună cu urmașii săi Artașizi. site web oficial (http://www.gov.am/en/)
Twitter (https://twitter.com/armenia)
Situația geografică strategică a Armeniei la răscruce de drumuri comerciale și continente a îndemnat la Modifică date / text (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?ti
invazia teritoriului său de către diferite imperii: Asiria, perși, Macedonia, romani, iar mai târziu de tle=Armenia&action=edit&section=0)
către arabi, turci și mongoli.
În anul 301 d.Hr., Armenia a devenit primul stat care a adoptat creștinismul ca religia sa de stat, cu doisprezece ani înainte de acordarea toleranței
creștinilor Imperiului Roman de către Galerius, și 30-40 de ani înainte de botezul lui Constantin. Pe teritoriul Armeniei existau diverse comunități
păgâne până la sosirea creștinismului, însă ei au acceptat creștinismul după un flux de misionari.
După ce Armenia a fost ocupată de către mai multe dinastii străine (iraniene, romane, arabe, mongole, etc), Armenia a fost grav slăbită. În secolul al
16-lea, Imperiul Otoman și Persia Safavidă și-au împărțit teritoriul Armeniei. Luptele dintre acești beligeranți au dus și la scăderea numerică a
populației băștinașe armene al cărei loc a fost treptat luat de diverse populații de religie islamică.
În 1813 și 1828, Armenia modernă (care consta din regiunele Erivan și Karabakh din Persia) a fost temporar încoroporată în Imperiul Rus. După
scurta sa existență ca o republică independentă după Revoluția rusă, Armenia a fost anexată de către URSS. Între 1922 și 1936 ea a existat ca
Republica Sovietică Socialistă Federală Transcaucaziană (împreună cu Georgia și Azerbaidjan), și din 1936 până în 1991 ca RSS Armeană.
În ultimii ani ai Imperiului Otoman (1915-1922), un număr mare de armeni din Anatolia au murit în
Genocidul armean. Mulți au fost forțați să își părăsească casele și să pornească într-un "marș al
morții" prin deșerturile Siriei fără hrană, fiind escortați de soldați turci care au "închis ochii" la
atacul diverselor triburi muntene din regiune. Alții au fost omorâți în propriile case sau înecați în
Eufrat și Marea Neagră. Guvernul turc refuză și astăzi să recunoască clasificarea acelor masacre
drept genocid cu toate că însuși termenul de genocid a fost introdus de polonezul de origine ebraică
Raphael Lemkin plecând de la masacrele comise împotriva Asirienilor și Armenilor în prima
jumătate a secolului XX. Autoritățile turce continuă negarea deceselor și investesc milioane de dolari
anual pentru a susține această istorie alternativă, declarând că decesele au fost provocate de războiul
civil împreună cu bolile și foametea, ambele părți suferind pierderi de vieți. Numărul de armeni
omorâți este estimat la circa 1 500 000, iar aceste evenimente sunt comemorate anual pe 24 aprilie.
Armenii împreună cu multe alte țări cer recunoașterea oficială a evenimentelor drept genocid, dar
există de asemenea numeroase țări aflate sub presiunea directă a Turciei pentru a nu caracteriza
masacrul armean ca genocid.
Unul dintre motivele pentru care guvernul turc refuză să recunoască acest așa zis genocid, este că
termenul de genocid a fost creat în anul 1944 iar ONU a votat rezoluția privind Genocidul în 1946.
Armenia B.C.95-66
Așa cum nu se poate vorbi de genocid când vine vorba de exterminarea poporului armean deoarece
s-a petrecut cu mult înainte de votarea rezoluției ONU (iar legile nu se pot aplica retroactiv), sau nu
se poate vorbi de genocid când vorbim de crimele comise de Franța în Africa, sau de Marea Britanie
în India, și exemplele pot să continue, nici Turcia nu poate să fie acuzată pentru o faptă care s-ar fi
petrecut în trecut. Armenia cheltuie milioane de dolari pentru a-și acoperi crimele comise în
Azerbaidjan din 1988 până în ziua de azi. Din cauza acțiunilor guvernului de la Erevan în jur de
1.000.000 de oameni și-au părăsit casele sau au fost omorâte de soldații armatei Armeniei.
Armenia a fost antrenată într-un conflict prelungit cu Azerbaidjanul pentru regiunea Nagorno-
Karabah, o regiune cu populație majoritar armeană și aparținând teritoriului Armeniei Mari pe care
Stalin a transformat-o într-o enclavă și a anexat-o Azerbaidjanului sovietic în speranța că va obține
sprijinul Turciei Kemaliste și al populației islamice în construirea socialismului în lume. Conflictul
militar dintre Armenia și Azerbaidjan a început în 1988, iar luptele au luat amploare după ce ambele
țări și-au declarat independența de Uniunea Sovietică în 1991. Până în mai 1994, când a intrat în
vigoare un armistițiu, forțele armene au ocupat nu doar Nagorno-Karabah, ci și o centură de Cilician Armenia
securitate formată din teritoriile înconjurătoare ale Azerbaidjanului propriu-zis. Economiile ambelor
țări au avut de suferit în absența unei soluții pașnice.
Evenimente recente
Pe 19 februarie 2008 au avut loc alegeri prezidențiale.
O serie de evenimente au tulburat această perioadă. Numeroase și ample proteste în masă, organizate de suporterii fostului președinte Levon Ter-
Petrossian (16 octombrie 1991 - 3 februarie 1998) au militat împotriva unor presupuse fraude electorale. Procesele continuă mai multe zile la rând,
soldându-se cu intervenția forțelor de ordine. Pe 2 martie 2008, președintele actual, Robert Kocharyan, declară stare de necesitate. Manifestanții
sunt alungați cu forța. Pe 4 martie Ter-Petrossian a fost arestat.
Politica
Politica Armeniei are loc în cadrul unei republici democratice reprezentative semi-prezidențiale. Potrivit
Constituției Armeniei(d), președintele(d) este șeful statului, prim-ministrul(d) este șeful guvernului, iar sistemul
este multi-partid. Puterea executivă este exercitată de președinte și de guvern. Puterea legislativă este învestită
atât guvernului, cât și Parlamentului.[10][11][12]
Parlamentul unicameral (numit și Azgayin Zhoghov sau Adunarea Națională(d)) este controlat de o coaliție
formată din patru partide politice: conservatorul Partid Republican(d), Armenia Prosperă(d), Regula Legii(d) și
Federația Revoluționară Armeană. Princpalul partid de opoziție este Moștenirea(d), condus de Raffi
Hovannisian(d), care susține aderarea Armeniei la Uniunea Europeană și NATO.
Clădirea Adunării Naționale(d) de la
Erevan
Obiectivul declarat al guvernului armean este dezvoltarea unei democrației reprezentative de tip occidental ca
bază a formei sale de guvernare. Parlamentul este ales prin vot universal la care au acces toți cetățenii care au
minim optsprezece ani.
Observatorii internațional de la Consiliul Europei și Departamentul de Stat al SUA au pus la îndoială corectitudinea desfășurării alegerilor
parlamentare și prezidențiale din Armenia și a referendumului constituțional din 1995, menționând deficiențe legate de votare, lipsa de cooperare a
Comisiei Electorale și slaba securitate a listelor electorale și a secțiilor de votare. Freedom House a categorizat Armenia în raportul din 2008 drept
„regim autoritar semi-consolidat” (alăturie de Republica Moldova, Kosovo, Kârgâzstan și Rusia) și a clasat Armenia pe locul în rândul a 29 națiuni
aflate în stare de traziție, cu un scor al democrației de 5.21 din 7 (7 reprezentând cel mai slab progres democratic).[13] Freedom House a clasat
Armenia drept parțial liberă(d) într-un raport din 2007, deși n-a categorizat Armenia drept „democrație electorală”, indicând lipsa unor alegeri
relativ libere și competitive.[14] În orice caz, un progres semnificativ pare să fi avut loc la alegerile prezidențiale din 2008, ce au fost apreciate drept
în mare măsură democratice de OSCE și observatorii occidentali.[15]
Relații externe
În prezent, Armenia păstrează relații pozitive cu aproape fiecare țară din lume, două excepții importante fiind vecinii
săi, Turcia și Azerbaidjan. Au avut loc tensiuni mari între armeni și azerbaidjani în ultimii ani ai Uniunii Sovietce.
Războiul din Nagorno-Karabah a dominat politica regiunii de-a lungul anilor 1990.[16] Până în zilele noastre, hotarele
Armeniei cu Turcia și Azerbaidjan sunt sub blocadă severă. În plus, o soluție permanentă pentru conflictul din
Nagorno-Karabah n-a fost găsită, în ciuda medierii unor organizații precum OSCE.
Armenia este membru a peste 40 de organizații internaționale, inclusiv Națiunile Unite, Consiliul Europei, Banca
Asiatică de Dezvoltare(d), Comunitatea Statelor Independente, Organizația Mondială a Comerțului, Organizația de
Cooperare Economică la Marea Neagră și La Francophonie. Este membru al alianței militare CSTO(d) și participă de
asemenea la programul Parteneriatul pentru Pace al NATO.
Turcia are de asemenea o istorie de relații reci cu Armenia din cauza refuzului de a recunoaște Genocidul Armean, cu
toate că Turcia a fost una dintre primele țări care au recunoscut Republica Armenia (a treia republică), după ce a
Ambasada Armeniei la
devenit independentă de URSS în 1991. În ciuda acestui fapt, în cea mai mare parte a secolului 20 și la începutul
Moscova
secolului 21, relații rămân tensionate și nu există relații diplomatice oficiale între cele două țări din cauza refuzului
Turciei de a le stabili din diferite motive. În timpul războiului din Nagorno-Karabah, Turcia, a închis în mod ilegal
hotarul cu Armenia în 1993, motivul invocat fiind acest război. Blocada n-a fost ridicată, în ciuda presiunilor unor grupuri de afaceri care aveau
interes în piața armeană.[16]
Pe 10 octombrie 2009, Armenia și Turcia au semnat protocoale de normalizare a relațiilor, prin care s-a fixat un orar de restaurare a legăturilor
diplomatice și de redeschidere a hotarului comun.[17] Ratificarea acestora trebuia făcută în parlamentele naționale. În Armenia, au trecut de
aprobarea Curții Constituționale și au fost trimise parlamentului pentru ratificare finală. Președintele a făcut mai multe declarații, atât în Armenia
cât și în străinătate, că ca lider al majorității politice a Armeniei, asigură ratificarea protocoalelor dacă Turcia le ratifică de asemenea. Cu toate
acestea, procesul s-a oprit, Turcia continuând să adauge mai multe multe precondiții pentru ratificare și a amânat-o pentru o perioadă
nedeterminată.
Din cauza poziției între doi vecini neprietenoși, Armenia are legături de securitate cu Rusia. În urma cererii guvernului Armeniei, Rusia menține o
bază militară(d) în orașul Ghiumri, aflat în Armenia de Nord-Vest,[18] ca mijloc de intimidare a Turciei. Cu toate acestea, Armenia a privit spre
structurile euroatlantice în perioada recentă. Păstrează relații bune cu Statele Unite în special prin diaspora armenească. Potrivit Biroului de
Recensăminte din SUA, 427,822 de armeni locuiesc în țară.[19]
Din cauza blocadelor ilicite de la hotar, instituite de Azerbaidjan și Turcia, Armenia continuă să păstreze relații solide cu vecinul sudic, Iranul, în
special în domeniul economic. Sunt dezvoltate proiecte economice precum un gazoduct care să lege Iranul și Armenia.
Armenia este de asemenea membru al Consiliului Europei și menține relații de prietenie cu Uniunea Europeană, mai ales cu statele ei membre
precum Franța sau Grecia. Potrivit unui studiu din 2005, 64% din populația Armeniei ar fi în favoarea aderării la UE.[20] Niște oficiali armeni de
asemenea și-au exprimat dorința ca țara lor să devină membru UE,[21] unii prezicând că vor face o proclamație oficială pentru aderare în câțiva ani.
În 2004, forțele Armeniei s-au alăturat KFOR, forță internațională condusă de NATO aflată în Kosovo. Este de
asemenea membru observator al Comunității Economice Eurasiatice(d) și al Mișcării de Nealiniere.
Fostă republică a Uniunii Sovietice, Armenia este o democrație în curs de dezvoltare(d) și începând cu 2011,
negociază cu Uniunea Europeană pentru a deveni partener asociat. În sens legal, are dreptul să se considere
membru în devenire, dar la nivel oficial, la Bruxelles nu există vreun plan de aderare a Armeniei la
UE.[22][23][24][25] Guvernul Armeniei, în orice caz,s-a alăturat Uniunii Vamale dintre Belarus, Kazahstan și
Rusia[26] și Uniunii Economice Eurasiatice.[27][28]
Președintele rus Dmitri Medvedev la
Armenia este inclusă în Politica Europeană de Vecinătate (ENP), proiect al UE ce are scopul de a construi relații memorialul Genocidului Armean(d)
apropiate între UE și vecinii săi. Acordul de Parteneriat Comprehensiv și Îmbunătățit UE-Armenia (CEPA) a de la Erevan
fost semnat pe 24 noiembrie 2017. Unul dintre scopurile sale este dezvoltarea climatului de inestiții.[29]
Drepturile omului
Drepturile omului tind să fie într-o situație mai bună în Armenia decât multe alte republici post-sovietice și s-au ridicat mai aproape de standarde
acceptabile, mai ales la nivel economic. În continuare, există anumite probleme semnificative. În general, țara este clasificată drept „parțial liberă”
de Freedom House, care i-a acordat scorul de 45 în 2018.[30]
Armata
Armata Armeană, Forța Aeriană, Apărarea Aeriană și Garda de Hotar sunt cele patru ramurile al Forțelor
Armate ale Republicii Armenia. Armata Armeniei s-a format după căderea Uniunii Sovietice din 1991,
Ministerul Apărării fiind înființat în 1992. Comandatul suprem(d) al forțelor armate este președintele
Armeniei(d), Armen Sarkissian(d). Ministerul Apărării are funcția de autoritate politică, capul său fiind în prezent
David Tonoyan(d), în timp ce comanda militară rămâne în mâinile statului major(d), condus de șeful statului
major, care este în prezent Artak Davtyan.
Personalul BTR-80 al armatei
Forțele active au în prezent un număr de 81,000 de soldați, cu o rezervă suplimentară de 32,000 de trupe. armene
Gărzile hotarului armean au sarcina de patrulare a hotarelor cu Georgia și Azerbaidjan, în timp ce trupele ruse
continuă să monitorizeze hotarele cu Iran și Turcia. În cazul unui atac, Armenia poate mobiliza toți bărbații
capabili din punct de vedere fizic ce au între 15 și 59 de ani, care au pregătire militară.
Tratatul cu privire la Forțele Armate Convenționale în Europa, care stabilește limite cuprinzătoare unor
categorii cheie de echipament militar, a fost ratificat pe parlamentul armean în iulie 1992. În martie 1993,
Armenia a semnat Convenția pentru Arme Chimice, care cere eventuala eliminare a armelor chimice. Armenia a
aderat la Tratatul de Neproliferare Nucleară (NPT), ca stat fără arme nucleare în iulie 1993.
Armenia este membru al Organizației Tratatului de Securitate Colectivă(d) (CSTO), alături de Belarus,
Kazahstan, Kârgâzstan, Rusia, Tadjikistan și Uzbekistan. Participă la programul Parteneriatul pentru Pace (PiP)
al NATO și face parte dintr-o organizație NATO numită Consiliul Parteneriatului Euro-Atlantic (EAPC).
Armenia s-a implicat în misiunea de pacificare din Kosovo ca parte trupelor KFOR non-NATO sub comandă
Soldați armeni la parada de Ziua
greacă.[31] Armenia a avut de asemenea 46 membri ai misiunii sale de pacificare ca parte a Forțelor de Coaliție Victoriei de la Moscova
în războiul din Irak(d) până în octombrie 2008.[32]
Diviziuni administrative
Articol principal: Subdiviziunile Armeniei.
Armenia este divizată în zece provincii (marzer, singular marz), la care se adaugă orașul
(kaghak) Erevan (Երևան), care are un statut administrativ special ca capitală a țării.
Administratorul delegat în fiecare din cele zece provincii este numit marzpet (marz Lori
guvernator) și este desemnat de guvernul Armeniei. La Erevan, administratorul delegat este Shirak Tavush
primarul, care este numit de președinte.
În fiecare provincie sunt comunități(d) (hamaynkner, singular hamaynk). Fiecare comunitate

se autoguvernează și este alcătuită din una sau mai multe localități (bnakavayrer, singular Aragatsotn Kotayk
Gegharkunik
bnakavayr). Localitățile sunt clasficate în orașe (kaghakner, singular kaghak) și sate
(gyugher, singular gyugh). În 2007, Armenia avea 915 comunități, dintre care 49 sunt ArmavirErevan
considerate urbane, iar 866 - rurale. Capitala, Erevan, are de asemenea statut de
Ararat
comunitate.[33] În plus, Erevanul este împărțit în doisprezece districte autonome. Vayots
Dzor
Syunik
Provincie Capitală Suprafață (km²) Populație †

Aragatsotn Արագածոտն Ashtarak Աշտարակ 2,756 132,925
Ararat Արարատ Artașat Արտաշատ 2,090 260,367
Armavir Արմավիր Armavir Արմավիր 1,242 265,770
Gegharkunik Գեղարքունիք Gavar Գավառ 5,349 235,075
Kotayk Կոտայք Hrazdan Հրազդան 2,086 254,397
Lori Լոռի Vanadzor Վանաձոր 3,799 235,537
Shirak Շիրակ Gyumri Գյումրի 2,680 251,941 Mănăstirea Geghard, Provincia
Syunik' Սյունիք Kapan Կապան 4,506 141,771 Kotayk
Tavush Տավուշ Ijevan Իջևան 2,704 128,609
Vayots Dzor Վայոց Ձոր Yeghegnadzor Եղեգնաձոր 2,308 52,324
Erevan Երևան – – 223 1,060,138
† Recensământul din 2011

Surse: Suprafața și populația provinciilor.[34]
Geografia
Podișul Armeniei reprezintă continuarea mai înaltă a Podișului Asiei Mici până aproape de Marea Caspică.
Limite: Spre sud-est se leagă strâns cu Podișul Iranului, extins la sud de Lacul Urmia și Masivul Sahend, iar la nord, prin Caucazul Mic, domină
depresiunea intramontană Rion-Kura.
Trăsături fizico-geografice: poziția de tranziție între Asia Mică și Podișul Iranului - de unde accentuarea continentalismului climatic;
predominarea podișurilor înalte și a masivelor vulcanice, care alternează cu depresiuni adânci, tectono-erozive; formarea unui adevărat "castel de
ape", cu rezervoare naturale permanente (lacurile tectonice Van, Sevan și Urmia), din care diverg numeroase râuri (Kura, Arax, Tigru, Eufrat, etc.)
Clima: caracter continental, cu ierni lungi și reci, veri calde. Precipitațiile cad mai ales primăvara și vara și cresc dinspre interior (300-600mm)
spre versanții exteriori (1000-1200mm). Variază de la tipul subtropical la cel alpin din munți. Temperatura medie în mijlocul verii este de 25 °C. În
mijlocul iernii temperatura atinge, în medie, 0 °C.
Apele: cu mari variații și debite, sunt intens folosite pentru irigații în depresiuni și pentru producerea de energie electrică, iar marile lacuri
tectonice pentru navigație și pescuit. Principalul râu al Armeniei este Arax cu lungime totală de 1.070 km. Face graniță cu Turcia pe cca. 130 km.
Râurile Armeniei au un important potențial hidroenergetic, în mare parte valorificat. În zona montană apar numeroase lacuri, cel mai mare fiind
Lacul Sevan. Are o suprafață de 1.416 km², iar adâncimea maximă este de 98,7 m, fiind unul dintre
cele mai adânci lacuri de altitudine din Asia și Europa (1.920 m).
Flora și fauna: Armenia este situată în Depresiunea Aral-Caspică. Țara are suprafețe nisipoase
deșertice și podișuri joase acoperite de iarbă. Fauna este reprezentată de bizonul european, irbiși,
gheparzi.
Resurse: mici depozite de aur, cupru, molibden, zinc, aluminiu.
Economia
Are o economie în curs de dezvoltare. A devenit o țară puternic industrializată datorită dezvoltării
industriei hidroenergetice din timpul perioadei sovietice și se află într-un continuu proces de
dezvoltare urbană. Agricultura are încă un rol important. Căderea URSS în 1991 a dus la căderea
pieței sovietice, de care Armenia era dependentă. S-a produs o orientare către sectorul agricol la
scară mică, în opoziție cu marile complexe agroindustriale ale epocii sovietice. S-a trecut la
privatizarea industriei. După 1995, s-a trecut la aplicarea unui program de reforme economice, bazat
Fotografie din satelit a estului Armeniei (mai
pe finanțare FMI, care a dus la o redresare a economiei.
2003) (NASA, SUA)
Înainte de obținerea independenței, economia Armeniei era în mare parte bazată pe

industrie (produse chimice, electronice, mașini, alimente prelucrate, cauciuc sintetic și textile) și foarte dependentă de resursele externe.
Sectoare economice:
-agricultură: 23,9%
-industrie: 32,8%
-servicii: 43,3%
Agricultura a reprezentat mai puțin de 20% atât din produsul material net, cât și din totalul ocupării forței de muncă înainte de dizolvarea
Uniunii Sovietice în 1991. După independență, importanța agriculturii în economie a crescut considerabil. Această creștere a importanței agriculturii
se datorează nevoilor de securitate alimentară ale populației în fața incertitudinii din primele faze ale tranziției și prăbușirea sectoarelor neagricole
ale economiei la începutul anilor 1990. Pe măsură ce situația economică sa stabilizat și ritmul de creștere a revenit, ponderea agriculturii în PIB a
scăzut ușor peste 20% (datele din 2006), deși ponderea agriculturii în ocuparea forței de muncă a rămas mai mult de 40%.
Exportul și importul este de asemenea un factor important al economiei. Cel mai mare importator al lor este Rusia, cu un procent de 15%, iar cel mai
mare exportator al lor este Belgia, cu un procent de 23%.
Alți importatori:
- S.U.A (12%)
- Belgia (10%)
- Iran (9%)
Alți exportatori:
- Rusia (15%)
- S.U.A (13%)
- Iran (10%)
Demografia
Articol principal: Armeni (popor).
Armenia are o populație de 2,924,816 (est. 2016) și este a treia cea mai dens populată dintre fostele republici sovietice. [35] Există o problemă legată
de declinul populației din cauza nivelurilor mari de emigrație din perioada post-sovietică.[36] În ultimii ani, nivelurile de emigrare au scăzut și s-a
observat o creștere a populației începând cu 2012.[37]
Armenia are o diasporă externă relativ mare (8 milioane după unele estimări, depășind mult populația de
3 milioane a Armeniei însăși), având comunități de-a lungul globului. Cele mai mari comunități din afara
Armeniei pot fi găsite în Rusia, Franța, Iran, Statele Unite, Georgia, Siria, Liban, Argentina, Australia, Canada,
Grecia, Cipru, Israel, Polonia, Ucraina și Brazilia. Între 40,000 și 70,000 de armeni locuiesc încă în Turcia (mai
ales în și în jurul Istanbulului).[38]
Aproximativ 1,000 de armeni locuiesc în Cartierul Armenesc din vechiul oraș din Ierusalim, fiind o rămășită a Populația armenească din toată
unei comunități cândva mai mari.[39] Italia este casa San Lazzaro degli Armeni, insulă aflată în Laguna lumea
Venețiană, care este complet ocupată de o mănăstire condusă de Mechitariști(d), o congregație armeană
catolică.[40] Aproximativ 139,000 de armeni locuiesc în țara de facto independentă Republica Karabahul de Munte, unde formează majoritatea.[41]
Grupuri etnice
Etnicii armeni constituie 98.1% din populație. Yazidiții constituie 1.2%, iar rușii 0.4%. Alte minorități sunt
asirienii, ucrainenii, grecii (numiți de obicei greci caucazieni), kurzii, georgienii, bielorușii și evreii. Există de
asemenea comunități mai mici ca mordvinii, osetinii(d), udii(d), tatii(d). Minorități de poloni și germani
caucazieni(d) există de asemenea, dar au fost rusificate pe scară largă.[42] În 2016, era o populație de 35,000 de
yazidiți în Armenia.[43]
În timpul epoci sovietice, azerii au fost istoric al doilea cel mai mare grup de populație din țară (constituind în Distribuția istorică și
jur de 2.5% în 1989).[44] În orice caz, din cauza conflictului legat de Karabahul de Munte, aproape toți au contemporană a armenilor.
emigrat din Armenia în Azerbaidjan. În schimb, Armenia a primit un mare aflux de refugiați armeni din Teritoriul așezărilor armenești la
Azerbaidjan, Armenia primind așadar un caracter mai omogen. începutul secolului 20:
>50% 25–50%
Potrivit unei cercetări Gallup ce a avut loc în 2017, Armenia are una dintre cele mai mari rate de acceptare <25%
(primire) a migranților din Europa de Est.[45] Teritoriul așezărilor armenești azi.
Limbi
Armeana este singura limbă oficială. Principalele limbi străine cunoscute de armeni sunt rusa și engleza. Din cauza trecutului sovietice, cea mai
mare parte a populației bătrâne cunoaște rusa destul de bine. Potrivit unui studiu din 2013, 95% din armeni au afirmat că cunosc rusa într-o
anumită măsură (24% la nivel avansat, 59% la nivel mediu), în comparație cu 40% care au spus că cunosc engleza în anumită măsură (4% la nivel
avansat, 16% la nivel intermediar și 20% la nivel de începător). În orice caz, mai mulți adulți (50%) cred că engleza trebuie predată în școlile
gimnaziale publice decât cei care preferă rusa (44%).[46]
Religie
Vezi și: Religia în Armenia.
Armenia este prima națiune care a adoptat creștinismul ca religie de stat, eveniment ce este datat în mod tradițional în anul 301.[47][48][49][50]
Religia dominantă în Armenia este creștinismul. Rădăcinile Bisericii Armene încep în secolul 1. Potrivit tradiției, Biserica Armeană a fost fondată de
doi din cei doisprezece apostoli - Iuda și Bartolomeu – care au predicat creștinismul în Armenia între anii 40–60. Datorită acestor doi apostoli
fondatori, numele oficial al Bisericii Armene este Biserica Apostolică Armeană.
Peste 93% din creștinii armeni aparțin Bisericii Apostolice Armene,[51] o formă de ortodoxie necalcedoniană. Biserica Apostolică Armeană este în
comuniune doar cu un grup de biserici necalcedoniene.
Transport
În Armenia există toate tipurile de transport public, cu excepția tramvaielor.
Trenurile
Trenurile din Armenia acoperă cea mai mare parte a țării și leagă Yerevan, capitala, de principalele destinații ale
țării. În interiorul țării diverse trenuri electrice, precum și trenuri de navetă sunt disponibile pentru transport.
Cu toate acestea, trenurile internaționale fac legătura între Armenia și Georgia.
În Erevan există un metrou care are o singură linie și 10 stații. Este foarte convenabil, rapid și ieftin. Acesta Mănăstirea de secol 7 Khor Virap(d)
circulă de la ora 7:00 până la 23:00. în umbra Muntelui Ararat, pe vârful
căruia se spune că arca lui Noe s-a
oprit în timpul potopului biblic.
Transportul în comun și taxiurile
Mini-autobuzele merg în toate părțile orașului din diferite stații de mini-autobuze, iar autobuzele merg în unele părți ale orașului, plecând din
aceleași stații ca mini-autobuzele.
Taxiurile sunt ieftine și sunt disponibile 24 de ore. Există multe taxiuri oficiale înregistrate și neînregistrate, care te pot lua din fiecare parte a
orașului sau a unei țări.
Transport aerian
În Armenia există 11 aeroporturi, 10 dintre ele fiind pavate. Cel mai cunoscut este Aeroportul Internațional Zvartnots. Având peste 30 de linii
aeriene, destinațiile la care poți ajunge prin intermediul Aeroportului Zvartnos sunt sute.
Cultură
Armenii au propriu lor alfabet și propria limbă. Alfabetul a fost inventat în 405 de Mesrob Maștoț și constă din treizecișinouă de litere, trei dintre
care au fost adăugate în timpul perioadei ciliciene. 96% din populația țării vorbește armeana, în timp ce 75.8% vorbesc de asemenea rusa, deși
engleza devine din ce în ce mai populară.
Muzica și dansul
Muzica armenească este un amestec dintre muzica populară băștinașă, poate cel mai bine reprezentată și
binecunoscuta muzică duduk(d) a lui Djivan Gasparian(d), pop ușor și muzică creștină cuprinzătoare.
Instrumente precum dudukul, dholul(d), zurna(d) și kanunul(d) sunt utilizate în mod obișnuit în muzica populară
armeană. Artiști precum Sayat Nova(d) sunt renumiți pentru influența lor asupra dezvoltării muzicii populare
armenești. Unul dintre cele mai vechi tipuri de muzică armenească este cântul armean(d), care este cel mai
obișnuit tip de muzică religioasă în Armenia. Multe dintre aceste cânturi au origini foarte vechi, întinzându-se
până în epoca precreștină, în timp ce altele sunt mai noi, inclusiv cele compuse Sfântul Mesrop Maștoț,
inventatorul alfabetului armenesc. De asemenea, sub conducere sovietică, compozitorul armean de muzică
clasică Aram Haciaturian a ajuns renumit pe plan internațional pentru muzica sa, pentru variatele balete și
pentru dansul paloș(d) din compoziția pentru baletul Gayane(d).
Genocidul Armean a cauzat o emigrație pe scară largă care a condus la stabilirea armenilor în diferite țări din
lume. Armenii și-au păstrat tradițiile și anumiți oameni din diasporă au devenit faimoși odată cu muzica lor. În
comunitatea armeană post-genocid din Statele Unite, așa-numit stil „kef” de muzică dance armenească, unde se
utilizau instrumente populare armenești și de Orient Mijlociu (adesea electrificate/amplificate) și anumite
instrumente occidentale, era popular. Acest stil a conservat cântecele și dansurile populare din Armenia Alfabetul armenesc
Occidentală(d) și mulți artiști de asemenea au jucat cântecele populare contemporane originare din Turcia și alte
țări din Orientul Mijlociu de unde au emigrat armenii.
Richard Hagopian este poate cel mai renumit artist al stilului

„kef” tradițional, iar banda Vosbikian Band s-a remarcat în anii
1940 și 1950 pentru dezvoltarea propriului stil de „muzică kef”,
care a fost influențat mult de jazzul popular american de tip big
band din acel timp. Mai târziu, avându-și originea în diaspora
armenească din Orientul Mijlociu și influențată de muzica pop
continentală europeană (în special franceză), genul armenesc Djivan Gasparian(d) (stânga), Sirusho (mijloc) și Charles Aznavour (dreapta) sunt printre cei
de muzică pop a devenit faimos în anii 1960 și 1970, cu artiști mai populari muzicieni ai Armeniei.
precum Adiss Harmandian(d) și Harout Pamboukjian(d), care
au cântat pentru diaspora armenească și Armenia, precum și
cu artiști ca Sirusho, care cântă muzică pop combinată cu muzica populară armenească în industria divertismentului de azi.
Alți membri ai diasporei armenești care au devenit faimoși în cercurile muzicale clasice și internaționale sunt renumitul armean francez cântăreț și
compozitor Charles Aznavour, pianistul Sahan Arzruni(d), proeminenți în soprano de operă precum Hasmik Papian și mai recent Isabel
Bairakdarian(d) și Ana Kasian(d). Unii armeni din diasporă au început să folosească melodii non-armenești, dar unii dintre aceștia au continuat să
folosească instrumente tradiționale armenești. În diaspora armenească, cântecele revoluționare armenești sunt populate în rândul tineretului.
Aceste cântece încurajează patriotismul armean și sunt în general despre istoria armenilor și eroii naționali.
Turism
Armenienilor nu le lipsesc turiștii, având o mulțime de atracții demne de a fi vizitate.
Erevan
Una dintre acestea este Erevan, capitala țării. Erevan este un oraș istoric, iar vizitarea Memorialului
Armenian de Genocid este o necesitate pentru a afla mai multe despre trecutul tulburat al națiunii. Acesta
mai este cunoscut ca ”Orașul Cafenelelor”. De asemenea, Erevan găzduiește Moscheea Albastră, care este
singura moschee din întreaga țară, precum și ”Levon’s Amazing Underground World”, una dintre cele Dans tradițional armenesc(d)
mai neobișnuite atracții.
Lacul Sevan
O altă atracție este Lacul Sevan, cel mai mare lac din Armenia. Lacul este înconjurat de unele mănăstiri uimitoare, oferind un fundal pitoresc perfect
pentru o excursie relaxantă. Windsurfingul se numără printre activitățile de recreere disponibile la lac. Lacul Sevan are o serie de plaje populare și,
în măsura în care țara nu are linii de coastă, acesta este cel mai bun loc în Armenia pentru a face plajă, cu Golful Sevan și munții din jur care oferă
un peisaj spectaculos.
Muntele Aragaț
Muntele Aragaț este una dintre cele mai uimitoare atracții naturale din Armenia, cu vulcanul inactiv, situat în nordul țării. Este cel mai înalt vârf al
Armeniei și are la baza acestuia o gămadă de stânci cu picturi murale, evidențiind figuri de animale și figuri asemănătoare omului, care datează de
sute de ani. Zăpada acoperă vârful aproape pe tot parcursul anului, dar Muntele Aragaț poate fi urcat în lunile iulie, august și septembrie.
Cel mai sudic vârf dintre cele patru vârfuri este cel mai ușor de urcat, în timp ce vârful nordic, la aproximativ 4000 de metri, este cel mai provocator.
Mănăstirea Astvatsatsin
Mănăstirile sunt una dintre caracteristicile definitorii ale Armeniei, iar exemplul de la Noravank este unul dintre cele mai frumoase din întreaga
țară. Stânci de cărămidă roșie protejează mănăstirea, construită în secolul al XIII-lea. Noravank este renumit pentru biserica sa Astvatsatsin (Sfânta
Maica Domnului).
Povestea spune că mănăstirea a fost salvată de Însuși Dumnezeu când Armenia a fost cucerită de mongoli cu sute de ani în urmă. Noravank este o
selecție extrem de bună pentru oamenii care doresc să viziteze o mănăstire în Armenia, fiind vizitată anual de mii de oamnei.
Cetatea Dvin
Dvin, unul dintre cele mai vechi orașe ale țării, fosta capitală a Armeniei în vremurile medievale.
O cetate din secolul al VI-lea î.e.n era, de asemenea, odată situată în Dvin, potrivit UNESCO, în timp ce artefactele incredibile se găsesc în mod
regulat în această parte a Armeniei. Mai multe atracții moderne sunt și în oraș, cum ar fi Biserica Sf. Harutyun din Dvin, construită în anul 2000.
Dvin a găzduit odată Catedrala Sf. Grigor, dar tot ce rămâne din clădirea de astăzi este fundația de piatră care a fost descoperită de arheologi.
Patrimoniul mondial UNESCO
Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt incluse următoarele obiective din Armenia (în stânga: anul preluării bunului / locului pe Lista
UNESCO):
1996, 2000 Mănăstirile Haghpat și Sanahin

2000 Catedrala și bisericile din Etchmiadsin și situl arheologic din Zvartnots
2000 Mănăstirea din Geghard / Gherart
Mass-media
Articol principal: Mass-media în Armenia.
Televiziunea, revistele și ziarele sunt toate deținute de corporații de stat și corporații pentru profit care depind de publicitate, abonament și alte
venituri legate de vânzări. Constituția Armeniei garantează libertatea de expresie, iar Armenia se află pe locul 78 potrivit Indicelui libertății presei
pe 2015, compilat de Reporteri fără frontiere, aflându-se între Lesotho și Sierra Leone.[52] Fiind țară în tranziție, sistemul mass-media al Armeniei
se află în proces de transformare.[53]
Atacurile frecvente asupra jurnaliștilor mass-mediei ce nu este sponsorizată de stat constituie o amenințare serioasă asupra libertății presei în
Armenia. Numărul atacurilor a scăzut în ultimul timp, dar integritatea fizică a jurnaliștilor rămâne în joc.[54]
Sport
Articole principale: Sportul în Armenia și Șahul în Armenia.
O gamă largă de sporturi sunt jucate în Armenia, cele mai populare fiind luptele, ridicarea de greutăți, judo,
fotbalul, șahul și boxul. Terenul muntos al Armeniei acordă mari oportunități pentru practicarea unor sporturi
ca skiul sau alpinismul. Fiind țară fără ieșire la mare, sporturile pe apă pot fi practicate doar pe apă, cel mai
notabil în acest sens fiind Lacul Sevan. În ce privește competiția, Armenia are succes pe plan internațional în
șah, ridicare de greutăți și lupte. Armenia este de asemenea membru activ al comunității internaționale de
sport, fiind membru deplin al Uniunii Asociațiilor Fotbalistice Europene (UEFA) și al Federației Internaționale
de Hochei pe Gheață (IIHF(d)). De asemenea, găzduiește Jocurile Pan-Armene(d). Complexul sportiv olimpic
Tsaghkadzor
Organizații internaționale
— UN (Organizația Națiunilor Unite)
— UNICEF (Fondul Națiunilor Unite pentru Copii)
— IOM ( Organizația Internațională pentru Migrație)
— WHO (Organizația Mondială a Sănătății)
— ILO (Organizația Internațională a Muncii)

Echipa națională de fotbal a
— IMF (Fondul Monetar Internațional) Armeniei la Dublin, Irlanda
— WB (Grupul Băncii Mondiale)
— ICAO (Organizația Aviației Civile Internaționale)
— ITU (Organizația Internațională a Telecomunicațiilor)
— UPU (Uniunea Poștală Universală)
— IFAD (Fondul Internațional pentru Dezvoltarea Agricola)
— UNIDO (Organizația Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială)
— IAEA (Agenția Internațională a Energiei Atomice)
— WIPO (Organizația Internațională a Proprietății Intelectuale)
*prescurtările organizațiilor sunt luate după denumirea din limba engleză
Vezi și
Listă de fluvii din Asia
Locuri din patrimoniul mondial UNESCO
Listă de armeni
Referințe
8. ^ „Human Development Report 2010” (http://hdr.undp.org/en/media/
1. ^ The Constitution of the Republic of Armenia, Article 12 (http://www. HDR_2010_EN_Table1.pdf) (PDF). United Nations. 2010. Accesat în
president.am/library/constitution/eng/?chapter=1&pn=1). 5 noiembrie 2010.
2. ^ The Constitution of the Republic of Armenia, Article 55 (http://www. 9. ^ „Distribution of family income – Gini index” (https://www.cia.gov/libr
president.am/library/constitution/eng/?chapter=3&pn=1). ary/publications/the-world-factbook/fields/2172.html). The World
3. ^ „The World Fact Book – Armenia” (https://www.cia.gov/library/publi Factbook. CIA. Accesat în 1 septembrie 2009.
cations/the-world-factbook/geos/am.html). Central Intelligence
10. ^ Shugart, Matthew Søberg (septembrie 2005). „Semi-Presidential
Agency. Arhivat (http://web.archive.org/web/20100719074837/https:// Systems: Dual Executive and Mixed Authority Patterns” (https://web.
www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/am.html) archive.org/web/20080819200307/http://dss.ucsd.edu/~mshugart/se
din originalul de la 19 iulie 2010. Accesat în 17 iulie 2010. mi-presidentialism.pdf) (PDF). Graduate School of International
4. ^ Հայաստանի Հանրապետության Ազգային վիճակագրության Relations and Pacific Studies. Statele Unite: University din California,
ծառայություն: Հայաստանի Հանրապետության մշտական San Diego. Arhivat din original (http://dss.ucsd.edu/~mshugart/semi-
բնակչության թվաքանակը 2014 թվականի հուլիսի 1-ի դրությամբ (htt presidentialism.pdf) (PDF) la 19 august 2008. Accesat în 13 octombrie
p://www.armstat.am/file/article/bnakch_1.07.2014.pdf) — ստուգվում: 2017.
1.8.2014
5. ^ „Statistical Service of Armenia” (http://www.armstat.am/file/doc/994
75033.pdf) (PDF). Armstat. Accesat în 20 februarie 2014.
6. ^ „News.am” (http://news.am/eng/news/46702.html). World
Economic Outlook Database, October 2009. IMF. Accesat în 1
ianuarie 2011.
7. ^ a b c d „Armenia” (http://www.imf.org/external/pubs/ft/weo/2012/01/
weodata/weorept.aspx?sy=2009&ey=2012&scsm=1&ssd=1&sort=co
untry&ds=.&br=1&c=911&s=NGDPD%2CNGDPDPC%2CPPPGDP%
2CPPPPC%2CLP&grp=0&a=&pr.x=67&pr.y=6). International
Monetary Fund. Accesat în 17 aprilie 2012.
11. ^ Shugart, Matthew Søberg (decembrie 2005). „Semi-Presidential 13. ^ „Nations in Transit 2008” (https://web.archive.org/web/2009032500
Systems: Dual Executive And Mixed Authority Patterns” (https://link.s 5952/http://www.freedomhouse.hu/images/fdh_galleries/NIT2008/02_
pringer.com/content/pdf/10.1057%2Fpalgrave.fp.8200087.pdf) (PDF). tables.pdf) (PDF). Freedom House. Arhivat din original (http://www.fre
Graduate School of International Relations and Pacific Studies, edomhouse.hu/images/fdh_galleries/NIT2008/02_tables.pdf) (PDF) la
University din California, San Diego. French Politics. Londra: 25 martie2009. Accesat în 1 martie2014. Verificați datele pentru:
Palgrave Macmillan UK. 3 (3): 323–351. |access-date=, |archive-date= (ajutor)
doi:10.1057/palgrave.fp.8200087 (https://doi.org/10.1057%2Fpalgrav 14. ^ „Freedom in the World 2007” (https://www.webcitation.org/5p1nNJZ
e.fp.8200087) . ISSN 1476-3427 (https://www.worldcat.org/issn/147 az?url=http://www.freedomhouse.org/uploads/press_release/fiw07_c
6-3427). OCLC 6895745903 (https://www.worldcat.org/oclc/6895745 harts.pdf) (PDF). Freedom House. Arhivat din original (http://www.free
903). Accesat în 13 octombrie 2017. „Tabelul 1 arată că disoluția domhouse.org/uploads/press_release/fiw07_charts.pdf) (PDF) la 16
puterii ca inițiativă prezidențială este rară în sistemele parlamentar- aprilie 2010. Accesat în 20 februarie 2007. Parametru necunoscut
prezidențiale contemporane. În fapt, doar în Armenia, președintele o |df= ignorat (ajutor)
poate dizolva (o dată pe an) fără a fi nevoie de vreun stimulent (e.g.
eșecul adunării de a învesti guvernul).” 15. ^ Danielyan, Emil (20 februarie 2008). „Armenian Vote 'Largely
Democratic' ” (https://web.archive.org/web/20080306045216/http://w
12. ^ Markarov, Alexander (2016). „Semi-presidentialism in Armenia” (htt ww.armenialiberty.org/armeniareport/report/en/2008/02/14B31960-C7
ps://link.springer.com/chapter/10.1057/978-1-137-38781-3_3). În 91-4274-B7F0-50B571D0EADD.asp). ArmeniaLiberty, Radio Europa
Elgie, Robert; Moestrup, Sophia. Semi-Presidentialism in the Liberă. Arhivat din original (http://www.armenialiberty.org/armeniarep
Caucasus and Central Asia (https://link.springer.com/book/10.1057/9 ort/report/en/2008/02/14B31960-C791-4274-B7F0-50B571D0EADD.
78-1-137-38781-3). Londra: Palgrave Macmillan UK (publicat la 15 asp) la 6 martie 2008. Accesat în 20 februarie 2008. Parametru
mai 2016). pp. 61–90. doi:10.1057/978-1-137-38781-3_3 (https://doi. necunoscut |df= ignorat (ajutor)
org/10.1057%2F978-1-137-38781-3_3). ISBN 978-1-137-38780-6.
LCCN 2016939393 (https://lccn.loc.gov/2016939393). 16. ^ a b „Nagorno-Karabakh: The Crisis in the Caucasus” (http://www.cfr.
OCLC 6039792321 (https://www.worldcat.org/oclc/6039792321). org/publication/9148/). Accesat în 6 aprilie 2007.
Accesat în 8 octombrie 2017. „Markarov discută formarea și 17. ^ „Armenia and Turkey sign peace deal” (https://web.archive.org/we
dezvoltarea sistemului prezidențial din Armenia de la fondarea sa în b/20091014080048/http://news.yahoo.com/s/nm/20091010/ts_nm/us
1991. Autorul identifică și compară puterile oficiale ale președintelui, _turkey_armenia_9). Arhivat din original (https://news.yahoo.com/s/n
prim-ministrului și parlamentului, potrivit Constituției din 1995, m/20091010/ts_nm/us_turkey_armenia_9) la 14 octombrie 2009.
precum și amendamentele introduse prin referendumul constituțional 18. ^ „Baku and Moscow – 'One Hundred Percent Strategic Partners' ” (h
din 2005. Markarov susține că sitemul semi-prezidențial ttp://hetq.am/eng/print/10037/). Hetq Online. 27 februarie 2006.
prezidențializat care a fost introdus la începutul anilor 1990 a evoluat Accesat în 20 aprie 2008. Verificați datele pentru: |access-date=
treptat într-o structură constituțională mai echilibrată. În orice caz, în (ajutor)
practică, președintele rămâne dominant și susținut de o majoritate
prezidențială; președintele este așadar capabil să fixeze agenda de
politici și să implementeze politica preferată.” Parametru necunoscut
|chapter-format= ignorat (ajutor)
19. ^ „Ancestry Data” (https://web.archive.org/web/20080403032043/htt 23. ^ „EU launches negotiations on Association Agreements with
p://www.armenianchurch.org/heritage/history/america.html). U.S. Armenia, Azerbaijan and Georgia” (http://europa.eu/rapid/pressRelea
Census Bureau. 2006. Arhivat din original (http://factfinder.census.go sesAction.do?reference=IP/10/955&format=HTML&aged=0&languag
v/servlet/DTTable?_bm=y&-geo_id=D&-ds_name=D&-_lang=en&-red e=EN&guiLanguage=en). Europa (web portal). 15 iulie 2010. Accesat
oLog=false&-mt_name=ACS_2006_EST_G2000_B04003) la 3 aprilie în 21 septembrie 2011.
2008. Accesat în 22 iulie 2009. Parametru necunoscut |df= ignorat 24. ^ „Armenia-EU association agreement may be concluded shortly |
(ajutor) Potrivit recensământului canadian din 2001 (http://www12.sta Armenia News” (http://news.am/eng/news/22489.html). News.am.
tcan.ca/english/census01/products/highlight/ETO/Table1.cfm?Lang= Accesat în 21 septembrie 2011.
E&T=501&GV=1&GID=0), 40,505 de persoane de origine armeană 25. ^ „3rd Plenary Round of the EU–Armenia Negotiation on the
locuiesc în Canada. Oricum, este posibil ca cifrele să fie subestimate, Association Agreement” (http://ec.europa.eu/delegations/armenia/pre
de vreme ce există tendința ca oamenii de origine mixtă, des întâlniți ss_corner/all_news/news/2010/20101215_01_en.htm).
în America de Nord, să nu fie numărați: recensământul din 1990 din Ec.europa.eu. 15 decembrie 2010. Accesat în 28 august 2012.
SUA indică (https://www.census.gov/population/socdemo/language/ta
ble5.txt) faptul că 149,694 de oameni vorbesc limba armeană acasă. 26. ^ „Eurasian Economic Commission” (http://www.eurasiancommissio
„The Armenian Embassy in Canada” (https://web.archive.org/web/20 n.org/en/Pages/default.aspx). www.eurasiancommission.org. Accesat
060826182306/http://www.armembassycanada.ca/diaspora/diaspora în 13 octombrie 2015.
6.htm). Arhivat din original (http://www.armembassycanada.ca/diaspo 27. ^ „ДОГОВОР О ПРИСОЕДИНЕНИИ РЕСПУБЛИКИ АРМЕНИЯ К
ra/diaspora6.htm) la 26 august 2006. Accesat în 1 iunie 2016. ДОГОВОРУ О ЕВРАЗИЙСКОМ ЭКОНОМИЧЕСКОМ СОЮЗЕ ОТ
estimează 1 milion de etnici armeni în SUA și 100,000 în Canada. 29 МАЯ 2014 ГОДА (Минск, 10 октября 2014 года)” (http://www.cus
Numărul membrilor Bisericii Armenești din America este similar, toms-code.ru/pravovbaza/18429-dogovor-arm). www.customs-
potrivit estimărilor (https://web.archive.org/web/20030202125735/htt code.ru. Accesat în 13 octombrie 2015.
p://www.armenianchurch.org/heritage/history/america.html). Potrivit 28. ^ „Armenia To Join Russian-Led Customs Union” (http://www.rferl.or
tuturor datelor, peste jumătate din armenii din Statele Unite locuiesc g/content/armenia-customs-union/25094560.html). Radio Free
în California. Europe/Radio Liberty. 3 septembrie 2013. Accesat în 13 septembrie
20. ^ „RFE/RL Caucasus Report” (https://web.archive.org/web/20101120 2013.
111039/http://armeniaforeignministry.am/news/inthenews/050107_eu. 29. ^ „New agreement signed between the European Union and Armenia
html). Armenian Ministry of Foreign Affairs. 7 ianuarie 2005. Arhivat set to bring tangible benefits to citizens - EEAS - European External
din original (http://www.armeniaforeignministry.am/news/inthenews/0 Action Service - European Commission” (https://eeas.europa.eu/hea
50107_eu.html) la 20 noiembrie 2010. Accesat în 22 iulie 2009. dquarters/headquarters-homepage/36141/new-agreement-signed-bet
21. ^ „Interview with RA National Assembly Speaker Artur ween-european-union-and-armenia-set-bring-tangible-benefits-citizen
Baghdasaryan” (https://web.archive.org/web/20090113164842/http:// s_en). EEAS - European External Action Service (în engleză).
www.arminfo.am/political-issue22.html). ArmInfo News Agency. 26 Accesat în 16 ianuarie 2018.
octombrie 2005. Arhivat din original (http://www.arminfo.am/political-i 30. ^ „Armenia” (https://freedomhouse.org/report/freedom-world/2018/ar
ssue22.html) la 13 ianurie 2009. Accesat în 22 iulie 2009. Verificați menia). freedomhouse.org (în engleză). Accesat în 5 februarie 2018.
datele pentru: |archive-date= (ajutor) 31. ^ „KFOR Contingent: Armenia” (http://www.nato.int/kfor/structur/natio
22. ^ „How Armenia Could Approach the European Union” (http://www.lib ns/armenia.htm). Official Web Site of the Kosovo Force. 23 martie
ertas-institut.com/de/PDF/Armenia%20ante%20portas.pdf) (PDF). 2007. Accesat în 27 octombrie 2008.
Accesat în 12 martie 2013.
32. ^ „Last shift of Armenian peacekeepers in Iraq returns home” (https:// 38. ^ Turay, Anna. „Tarihte Ermeniler” (http://www.bolsohays.com/webac.
web.archive.org/web/20110515101803/http://www.mil.am/eng/index.p asp?referans=1). Bolsohays:Istanbul Armenians Like many other
hp?page=2&p=0&id=633&y=2008&m=10&d=29). Ministry of ethnicities Armenians in India too have played a role historically and
Defence. 7 octombrie 2008. Arhivat din original (http://www.mil.am/en had an impact historically. Today however the community has been
g/index.php?page=2&p=0&id=633&y=2008&m=10&d=29) la 15 mai reduced to about a hundred living in Calcutta. Arhivat (https://web.arc
2011. Accesat în 29 octombrie 2008. Parametru necunoscut |df= hive.org/web/20080209171028/http://www.bolsohays.com/webac.as
ignorat (ajutor) p?referans=1) din originalul de la 9 februarie 2008. Accesat în 4
33. ^ „Regional Administration Bodies” (http://www.gov.am/en/regions/). ianuarie 2007. Parametru necunoscut |df= ignorat (ajutor)
The Government of the Republic of Armenia. Accesat în 11 39. ^ „Jerusalem – The Old City: The Armenian Quarter” (https://www.je
septembrie 2008. wishvirtuallibrary.org/jsource/Society_&_Culture/geo/armenianq.html).
34. ^ „Armstat:Provinces, area and population” (http://www.armstat.am/fil Jewish Virtual Library. Accesat în 22 iulie 2009.
e/doc/99475033.pdf) (PDF). 40. ^ „San Lazzaro degli Armeni – Venice for Visitors” (http://europeforvis
35. ^ „World Development Indicators - Google Public Data Explorer” (http itors.com/venice/articles/san_lazzaro_degli_armeni.htm).
s://www.google.com/publicdata/explore?ds=d5bncppjof8f9_&met_y= Europeforvisitors.com. Arhivat (https://web.archive.org/web/2010112
ny_gdp_mktp_cd&hl=en&dl=en#!ctype=l&strail=false&bcs=d&nselm= 2040326/http://europeforvisitors.com/venice/articles/san_lazzaro_deg
h&met_y=en_pop_dnst&scale_y=lin&ind_y=false&rdim=region&idim li_armeni.htm) din originalul de la 22 noiembrie 2010. Accesat în 30
=country:ARM:GEO:AZE:MDA:KAZ:BLR:EST:LVA:LTU:RUS:TJK:TK decembrie 2010. Parametru necunoscut |df= ignorat (ajutor)
M:UKR:UZB&ifdim=region&tstart=319579200000&tend=1455652800 41. ^ „Population in Nagorno-Karabakh 2007” (https://www.webcitation.or
000&hl=en_US&dl=en&ind=false). www.google.com. Accesat în 17 g/5p1nNnVNJ?url=http://www.stat-nkr.am/2002_2007/0_2%20himcuc
februarie 2018. _6-10.pdf) (PDF). National Statistical Service of Nagorno-Karabakh
36. ^ Paul, Amanda. „Armenia's disappearing population” (https://web.ar Republic. Arhivat din original (http://www.stat-nkr.am/2002_2007/0_
chive.org/web/20110727030616/http://www.todayszaman.com/colum 2%20himcuc_6-10.pdf) (PDF) la 16 aprilie 2010. Accesat în 22 iulie
nist-251720-armenias-disappearing-population.html). Arhivat din 2009. Parametru necunoscut |df= ignorat (ajutor)
original (http://www.todayszaman.com/columnist-251720-armenias-di 42. ^ Asatryan, Garnik; Arakelova, Victoria (2002). „The Ethnic Minorities
sappearing-population.html) la 27 iulie 2011. Accesat în 27 iulie 2011. of Armenia”. Routledge., part of the OSCE
Parametru necunoscut |df= ignorat (ajutor) 43. ^ Sherwood, Harriet (25 iulie 2016). „World's largest Yazidi temple
37. ^ „World Development Indicators - Google Public Data Explorer” (http under construction in Armenia” (https://www.theguardian.com/world/2
s://www.google.com/publicdata/explore?ds=d5bncppjof8f9_&met_y= 016/jul/25/worlds-largest-yazidi-temple-under-construction-in-armeni
ny_gdp_mktp_cd&hl=en&dl=en#!ctype=l&strail=false&bcs=d&nselm= a). The Guardian. Accesat în 31 iulie 2016.
h&met_y=sp_pop_grow&scale_y=lin&ind_y=false&rdim=region&idim 44. ^ ru The All-Union Population Census of 1989 (http://demoscope.r
=country:ARM&ifdim=region&tstart=319579200000&tend=14556528 u/weekly/ssp/sng_nac_89.php?reg=13) Arhivat (https://web.archive.o
00000&hl=en_US&dl=en&ind=false). www.google.com. Accesat în rg/web/20120104081804/http://demoscope.ru/weekly/ssp/sng_nac_8
17 februarie 2018. 9.php?reg=13) în 4 d.Hr., la Wayback Machine.. Demoscope.ru
45. ^ Inc., Gallup,. „New Index Shows Least-, Most-Accepting Countries 50. ^ „Blog Archive " Which is the first country to adopt Christianity?” (htt
for Migrants” (http://news.gallup.com/poll/216377/new-index-shows-le ps://web.archive.org/web/20090719180946/http://www.didyouknow.it/
ast-accepting-countries-migrants.aspx?g_source=link_newsv9&g_ca religion/first-country-to-adopt-christianity/). Did You Know it. Arhivat
mpaign=item_224375&g_medium=copy). Gallup.com (în engleză). din original (http://www.didyouknow.it/religion/first-country-to-adopt-ch
Accesat în 19 ianuarie 2018. ristianity/) la 19 iulie 2009. Accesat în 25 ianuarie 2010. Parametru
46. ^ „The South Caucasus Between The EU And The Eurasian Union” necunoscut |df= ignorat (ajutor)
(http://www.css.ethz.ch/publications/pdfs/CAD-51-52.pdf) (PDF). 51. ^ „Armenian Census 2011” (http://armstat.am/file/article/sv_03_13a_
Caucasus Analytical Digest #51–52. Forschungsstelle Osteuropa, 520.pdf) (PDF) (în Armenian). p. 7. Accesat în 25 octombrie 2015.
Bremen and Center for Security Studies, Zürich. 17 iunie 2013. 52. ^ Freedom House, Armenia (https://freedomhouse.org/report/freedo
pp. 22–23. ISSN 1867-9323 (https://www.worldcat.org/issn/1867-932 m-press/2015/armenia), 2015 Press Freedom report
3). Accesat în 3 iulie 2013.
53. ^ Anais Melikyan, Armenia (http://ejc.net/media_landscapes/armeni
47. ^ „Armenia – Which Nation First Adopted Christianity?” (http://ancient a), EJC Press Landscapes (circa 2009)
history.about.com/od/neareast/f/1stchristian.htm).
54. ^ Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, The Protection of
Ancienthistory.about.com. 29 octombrie 2009. Accesat în 25 ianuarie
media freedom in Europe (http://www.cfom.org.uk/wp-content/upload
2010.
s/2014/07/PACE-HORSLEY-FINAL-2014-REPORT-AAC-25_14-Fleg
48. ^ „Visit Armenia, It is Beautiful” (http://www.visitarmenia.org/). o-protection-of-media-freedom-18-June.pdf). Raport pregătit de dl
Visitarmenia.org. Accesat în 25 ianuarie 2010. William Horsley, reprezentant special al libertății mass-media din
49. ^ „Armenia Information – Welcome to Armenia” (http://www.welcome Asociația Jurnaliștilor Europeni
armenia.com/main.php?page=armeniainformation&sid=104&lang=en
g). Welcomearmenia.com. Arhivat (https://web.archive.org/web/2010
0206222352/http://www.welcomearmenia.com/main.php?page=arme
niainformation&sid=104&lang=eng) din originalul de la 6 februarie
2010. Accesat în 25 ianuarie 2010. Parametru necunoscut |df=
ignorat (ajutor)
Legături externe
Conducere
Guvernul Armeniei (http://www.gov.am/)

Sistemul judiciar al Armeniei (http://www.court.am/)
Autoritatea de Reglementare Nucleară Armeană (http://www.anra.am/)
Serviciul Vamal Armean (http://www.customs.am/)
Comisia Electorală Centrală (http://www.elections.am/)
Șeful statului și membrii Guvernului (https://www.cia.gov/library/publications/world-leaders-1/world-leaders-a/armenia.html)
Informații generale
Armenia (https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/am.html) la The World Factbook

Armenia (http://ucblibraries.colorado.edu/govpubs/for/armenia.htm) la UCB Libraries GovPubs
Armenia (https://www.curlie.org/Regional/Asia/Armenia/) pe Curlie
Atlasul Wikimedia pentru Armenia

Previziuni de dezvoltare a Armeniei (http://www.ifs.du.edu/ifs/frm_CountryProfile.aspx?Country=AM), prezentate de International Futures
Ziua Națională a Republicii Armenia (http://www.amosnews.ro/arhiva/ziua-nationala-republicii-armenia-23-08-2011), 23 august 2011, Amos
News
Istorie
Istoria însângerată a primului stat creștin (http://ziarullumina.ro/documentar/istoria-insangerata-primului-stat-crestin), 13 iulie 2008, Pr.

Alexandru Pripon, Ziarul Lumina
Turism
Armeniainfo.am (http://www.armeniainfo.am/), Centrul oficial de informare turistică

Aeroportul Internațional Zvartnots (http://www.aia-zvartnots.aero/)
Altele
Armeniapedia.org – Wiki armenesc (http://www.armeniapedia.org/) (cu precădere în engleză)

Banca Centrală a Armeniei (http://www.cba.am/)
Armenica.org - Istoria Armeniei (http://www.armenica.org)
Haias.net - Totul despre Armenia (http://www.haias.net)
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Armenia&oldid=13355526
Ultima editare a paginii a fost efectuată la 11 aprilie 2020, ora 13:01.
Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice; pot exista și clauze suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.

Armenia - Wikipedia

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Armenia - Wikipedia

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

24.05.

2020 Armenia - Wikipedia

Drepturile omului Localizarea Armeniei

Pe 19 februarie 2008 au avut loc alegeri prezidențiale.

În fiecare provincie sunt comunități(d) (hamaynkner, singular hamaynk). Fiecare comunitate

Provincie Capitală Suprafață (km²) Populație †

† Recensământul din 2011

Resurse: mici depozite de aur, cupru, molibden, zinc, aluminiu.

Înainte de obținerea independenței, economia Armeniei era în mare parte bazată pe

În Armenia există toate tipurile de transport public, cu excepția tramvaielor.

Richard Hagopian este poate cel mai renumit artist al stilului

Armenienilor nu le lipsesc turiștii, având o mulțime de atracții demne de a fi vizitate.

Patrimoniul mondial UNESCO

1996, 2000 Mănăstirile Haghpat și Sanahin

— UNICEF (Fondul Națiunilor Unite pentru Copii)

— IOM ( Organizația Internațională pentru Migrație)

— WHO (Organizația Mondială a Sănătății)

— ILO (Organizația Internațională a Muncii)

— WB (Grupul Băncii Mondiale)

— ICAO (Organizația Aviației Civile Internaționale)

— ITU (Organizația Internațională a Telecomunicațiilor)

— UPU (Uniunea Poștală Universală)

— IFAD (Fondul Internațional pentru Dezvoltarea Agricola)

— UNIDO (Organizația Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială)

— IAEA (Agenția Internațională a Energiei Atomice)

— WIPO (Organizația Internațională a Proprietății Intelectuale)

*prescurtările organizațiilor sunt luate după denumirea din limba engleză

Guvernul Armeniei (http://www.gov.am/)

Armenia (https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/am.html) la The World Factbook

Atlasul Wikimedia pentru Armenia

Istoria însângerată a primului stat creștin (http://ziarullumina.ro/documentar/istoria-insangerata-primului-stat-crestin), 13 iulie 2008, Pr.

Armeniainfo.am (http://www.armeniainfo.am/), Centrul oficial de informare turistică

Armeniapedia.org – Wiki armenesc (http://www.armeniapedia.org/) (cu precădere în engleză)

Ultima editare a paginii a fost efectuată la 11 aprilie 2020, ora 13:01.

S-ar putea să vă placă și