GENUL ESCHERICHIA-SHIGELLA

DEFINIłIE, ÎNCADRARE
Pe baza datelor obŃinute în urma studiilor de hibridare ADN-ADN si a
caracteristicilor fenotipice speciile de Escherichia si Shigella sunt cuprinse într-un
singur gen care poartă încă ambele denumiri: genul Escherichia-Shigella.
În continuare, din considerente practice cele două genuri vor fi prezentate
separat.
GENUL ESCHERICHIA
Genul Escherichia reuneste specii prezente în intestinul uman evidenŃiate
pentru prima dată în 1885 de germanul Theodor Escherich în onoarea căruia s-a
dat numele genului. Au fost considerate bacterii comensale ale intestinului gros
până în 1935 când s-a demonstrat rolul etiologic jucat de o tulpină de Escherichia
coli implicată într-un episod de diaree la nou-născuŃi.
Genul Escherichia grupează 5 specii:
- E. coli cu 2 biovaruri: normal si inactiv;
- E. blattae;
- E. fergusonii;
- E. hermanii;
- E. vulneris.
CARACTERE GENERALE
Habitat
Habitatul natural al E. coli este tractul gastrointestinal al animalelor cu
sânge cald si al oamenilor. În intestinul omului E. coli reprezintă flora dominantă a
intestinului gros având un rol important în menŃinerea unei fiziologii normale a
acestuia si în sinteza unor proteine din grupul B si K. Eliminat în mediul extern cu
materiile fecale contaminează apa, solul, alimentele etc.
PrezenŃa constantă a tulpinilor de E.coli în intestinul uman si animal si în
materiile fecale au făcut din această bacterie indicatorul de poluare fecală a
mediului, în special a apei.
Caractere morfotinctoriale
Escherichia coli este un bacil Gram negativ care prezintă uneori forme
filamentoase. Majoritatea speciilor prezintă cili peritrichi si sunt necapsulate. Există
însă tulpini de Escherichia coli imobile, unele prezentând capsulă.
Caractere de cultură
E.coli este un germen bine adaptat mediului său de viaŃă. Nu este
pretenŃios. Creste pe medii simple în care glucoza este singurul constituent
organic. Este un germen aerob, facultativ anaerob care poate avea deopotrivă
metabolism fermentativ sau respirator. Pe medii solide creste sub formă de colonii
de tip „S” iar în mediul lichid determină tulburare uniformă si inel aderent pe
peretele tubului.
Caractere biochimice si de metabolism
E. coli fermentează glucoza si alŃi carbohidraŃi cu producere de acid si gaz.
Majoritatea tulpinilor sunt oxidază negative, sunt capabile să reducă nitriŃii în
nitraŃi.
Nu produc urează, nu descompun proteinele cu formare de H 2S, nu
folosesc citratul ca unică sursă de carbon. Descompun lactoza cu eliberare de
acid, descompun proteinele cu formare de indol, dau reacŃia rosu-metil pozitivă.
Unele tulpini, de obicei cele implicate în infecŃii urinare, determină hemoliză
beta pe geloza sânge.
Tulpinile de Escherichia coli care posedă plasmidul „col” eliberează
colicine, substanŃe toxice pentru alte tulpini bacteriene.
RezistenŃa faŃă de agenŃii fizici, chimici si biologici
Este o bacterie rezistentă în mediul extern. Este distrusă de antisepticele si
dezinfectantele uzuale precum si de coloranŃi ca verde de malachit, cristal violet.
Are o capacitate deosebită de adaptare la modificările de mediu cum ar fi
prezenŃa unor minerale, modificări de pH, temperatură, osmolaritate.
Poate sesiza prezenŃa sau absenŃa unor substanŃe chimice sau gaze în
mediul său de viaŃă si, cu ajutorul cililor, se poate apropia sau îndepărta de
acestea.
Poate de asemenea să devină imobilă si să producă fimbrii de adeziune
care să-i permită aderarea de substratul specific.
Ca răspuns la modificările de temperatură sau osmolaritate îsi modifică
dimensiunea porilor prin modificări ale porinelor constituente ale membranei
externe. Astfel îsi poate mări dimensiunea porilor pentru a acumula moleculele
mari de nutrienŃi sau pentru a elimina substanŃele inhibitoare.
Posedă un mecanism complex de reglare a metabolismului celulei
bacteriene care îi permite să-si asigure o viaŃă usoară: sintetizează doar acele
enzime necesare utilizării compusilor din mediu. Va opri sinteza enzimelor
necesare obŃinerii unor metaboliŃi atunci când acestia sunt prezenŃi în mediu de
unde îi poate folosi ca atare.
Este un microorganism care dezvoltă rezistenŃă faŃă de substanŃele
antibacteriene prin elaborarea de enzime care hidrolizează betalactaminele
(penicilinaze, cefalosporinaze) sau prin mutaŃii care afectează porinele devenind
astfel rezistente faŃă de aminozide.
Structura antigenică
Tulpinile de Escherichia coli posedă următoarele structuri antigenice:
- antigenul „O” sau antigenul somatic. Este antigenul cu specificitate
de grup care corespunde poliozidelor fixate pe lipopolizaharidele peretelui
bacterian. Este termostabil si acido-alcoolo-rezistent. Prin reacŃii de aglutinare au
fost identificate 180 de serogrupe antigenice „O”. Multe serogrupe „O” ale tulpinilor
de Escherichia coli prezintă reacŃii încrucisate cu antigene ale unor tulpini de
Klebsiella, Salmonella, Providencia, Vibrio; iar altele sunt comune cu grupul
Shigella.
- antigenul „H” sau antigenul flagelar. Prezent doar la tulpinile
ciliate, este format dintr-o proteină specifică numită flagelină. Are specificitate de
tip, este termolabil si este inactivat de alcool. Prin reacŃii de aglutinare au fost
evidenŃiate, greu, 56 de serotipuri „H”:
- antigenul „K” sau antigenul capsular. Este de natură
polizaharidică, are specificitate de tip, a fost identificat la tulpini uropatogene de
Escherichia coli si la tulpini implicate în cazuri de meningită neo-natală (antigen K-
1). Determină O-inaglutinabilitatea tulpinilor care-l posedă. Se cunosc 103
antigene K.
- Antigenul B, cu diferitele sale variante, este un antigen de
suprafaŃă.
- Antigenele de aderenŃă (adezine, pili, fimbrii), de natură proteică.
Pe baza antigenelor O, H si K au fost identificate peste 700 de serotipuri de
E.coli. Serotipia este utilă în identificarea acelor tulpini implicate în procese
patologice umane.
Caractere de patogenitate
În cadrul speciei se disting numeroase variante care exprimă caractere de
patogenitate, variante numite patovaruri, patotipuri. Escherichia coli este patogenă
prin virulenŃă si/sau toxigenitate. DeterminanŃii de patogenitate sunt variaŃi (tabel
XIV). În funcŃie de determinanŃii de patogenitate pe care îi au tulpinile de
Escherichia coli pot cauza diferite afecŃiuni.
Tulpinile uropatogene de Escherichia coli posedă următorii factori de
patogenitate:
- fimbriile P sau PAP
- fimbrii tip 1
- siderofori
- hemolizine alfa si beta
- antigenul K
Tulpinile de Escherichia coli implicate în cazuri de meningită neonatală sunt
patogene prin:
- antigenul capsular K-1
- siderofori
- endotoxină
Factorii de patogenitate ai tulpinilor diareigene de Escherichia coli au fost
exemplificaŃi în tabelul XV.
PATOGENIE. BOALA LA OM
Enterobacteriile din Genul Escherichia sunt, în marea majoritate, saprofite
sau condiŃionat patogene. Cu toate acestea există patotipuri (fenotipuri patogene)
de Escherichia coli implicate în patologia umană:
- patotipuri diareigene
- patotipuri uropatogene
- alte patotipuri
Membrii acestui gen pot determina infecŃii intestinale si extraintestinale.
InfecŃii intestinale
InfecŃiile intestinale, sau enterocolitele infecŃioase, sunt determinate de cele
cinci patotipuri diareigene recunoscute, fiecare având subgrupe serologice si
determinând manifestări clinice distincte:
- ETEC (enterotoxigenic Escherichia coli);
- EPEC (enteropathogenic Escherichia coli);
- EHEC (enterohaemorrhagic Escherichia coli);
- EIEC (enteroinvasive Escherichia coli);
- EAggEC (enteroaggregative Escherichia coli).
Tulpinile ETEC afectează toate categoriile de vârstă desi reprezintă
etiologia majoră a diareei copiilor si turistilor în Ńările cu sanitaŃie deficitară, numită
si „diareea turistilor”. Sursa de infecŃie este reprezentată de om si animal iar calea
de transmitere o reprezintă alimentele si apa contaminate. Odată pătrunsă pe cale
orală, ETEC colonizează intestinul subŃire si elaborează o serie de enterotoxine
care determină cresterea secreŃiei de apă si electroliŃi în lumenul intestinal (toxina
TL) si inhibarea absorbŃiei de lichid intestinal (toxina TS). După o incubaŃie de 24-
72 de ore se instalează simptomele: diaree apoasă fără febră, colici abdominale,
greŃuri, vărsături. Tulpinile ETEC aparŃin serogrupelor O 6, 8, 15, 20, 25, 63, 78,
80, 85, 115, 128, 139.
Tulpinile EPEC induc o diaree apoasă asemănătoare cu cea din infecŃiile cu
ETEC afectând cu precădere copiii. EPEC nu produce enterotoxine TL sau TS ci
doar cantităŃi mici de toxină Shiga-like cu efect enterotoxic si citotoxic. Prin
intermediul adezinelor Bfp se leagă de epiteliul intestinal la nivelul colonului
determinând distrugerea microvilozităŃilor cu răspuns inflamator, fără semne de
invazie. Ca urmare se instalează malabsorbŃia, diareea apoasă, persistentă
acompaniată de febră si vărsături. Tulpinile EPEC aparŃin serogrupelor O 26, 55,
86, 111, 119, 125, 126, 127, 128, 142.
Tulpinile EAggEC au capacitatea de a adera agregativ de celulele
mucoasei intestinale cauzând diaree fără fenomene invazive sau inflamatorii. Este
patogenă prin fimbrii de adeziune, enterotoxina agregativă codificată plasmidic si
prin hemolizina asemănătoare celei sintetizate de tulpinile uropatogene. Tulpinile
de Escherichia coli enteroagregative sunt asociate cu diareea apoasă, persistentă
instalată la copii mici.
Tulpinile EIEC aderă la celulele epiteliale ale colonului cu ajutorul unor
adezine non-fimbriale. Sunt patogene prin invazivitate: penetrează si se multiplică
în interiorul enterocitului pe care îl distrug. Nu produc enterotoxină. Sunt apropiate
din punct de vedere biochimic si antigenic de Shigella. Afectează adulŃii si copiii
care vor prezenta colici abdominale, febră, scaune diareice muco-sanguinolente
asemănătoare celor din dizenterie. Tulpinile EIEC aparŃin serogrupelor O 28, 112,
124, 136, 143, 144, 147, 152.
Tulpinile EHEC sunt reprezentate în principal de serotipul O157H7, ca si de
tulpini aparŃinând serotipurilor O26 si O111. Aceste tulpini au fost recent
recunoscute ca agenŃi etiologici ai sindromului hemolitic si uremic asociat
consumului de ???
Prin intermediul intiminei aderă de celulele epiteliului colonului. Aceste
tulpini sunt moderat invazive patogenitatea lor fiind datorată în principal producerii
unei toxine „Shiga-like” numită si vero-toxină a cărei sinteză este stimulată de
deficienŃa de fier. Toxina este responsabilă de răspunsul inflamator local intens
produs de tulpinile EHEC si de anemia hemolitică, trombocitopenia si insuficienŃa
renală acută determinate de lezarea endoteliului capilarelor. Scaunele diareice cu
puŃin lichid, mult sânge si mucus conŃinând polimorfonucleare sunt însoŃite de
febră, greŃuri, vărsături si colici abdominale.
Tabel XIV. E.coli: determinanŃi de patogenitate
DeterminanŃi de patogenitate
clasa determinantul
ObservaŃii
CFA I / CFA II *pili cu afinitate pentru receptorii specifici de pe
suprafaŃa intestinului subŃire;
*prezenŃi la ETEC
intimina (adezină
non-fimbrială)
*proteină a membranei externe
*asigură aderarea EPEC si EHEC de membrana
enterocitului
fimbrii P
(PAP –
pyelonephritisassociated
pili)
*sunt fimbrii de tip 2;
*asigură aderarea la celulele epiteliului urinar;
*se leagă de antigenul P al hematiilor;
*sunt prezente la UPEC;
fimbrii tip 1 *asigură aderarea la uroepiteliu;
*rol în agregarea E.coli de manosil-glicoproteina
prezentă în urină;
*prezente la UPEC;
Bfp
(bundle-forming
pili)
*pili de tip 2, polari;
*interconectează bacteriile între ele în microcolonii
asigurând stabilitatea acestora la nivelul respectiv;
*cresc eficienŃa formării leziunilor în urma efectului
de aderare-distrugere a enterocitelor;
*prezente la EPEC;
Adezine
fimbriile K88 si K99 *pili de tip 1
*asigură aderarea ETEC la celulele enterale.
hemolizine *proteine citotoxice ce se inseră în membrana
celulei gazdă (pori) cauzând moartea acesteia;
*lizează eritrocitele, limfocitele, inhibă fagocitoza si
chemotaxia neutrofilelor
siderofori *rol în achiziŃia de fier necesar replicării bacteriei;
Invazine
invazine „Shigella-like”
Mobilitate/chemotaxie flagelii
toxina TL *termic labilă; citotoxică;
*acŃiune similară toxinei holerice: secreŃie crescută
de apă si electroliŃi în lumenul intestinal;
*produsă de ETEC, codificată plasmidic;
toxina TS *termic stabilă; citotoxică;
*determină secreŃie crescută de Cl- în lumenul
intestinal;
*produsă de ETEC; codificată plasmidic;
toxina „Shiga-like”
(VERO-toxina)
* bacteriofagic codificată
*efect similar cu toxina Shiga: inhibă sinteza de
proteine în celula gazdă care moare;
*produsă de EHEC;
EAST * toxina enteroagregativă stabilă termic;
*elaborată de EAggEC, induce secreŃia de Cl- în
intestin
Toxine
endotoxina *comună tuturor enterobacteriilor;
Factori cu capsula
rol antifagocitar antigenul K; LPS;
Factori protectori LPS
la reacŃia bactericidă
a serului
antigenul K
organite de natură proteică sau lipopolizaharide
care asigură colonizarea, împiedică legarea
anticorpilor sau complementului de corpul
bacterian, împiedică fagocitoza;
Factori protectori capsula; antigenul K; LPS;
faŃă de răspunsul imun variaŃia antigenică;
Factori genetici ai schimb de material genetic prin transducŃie si conjugare;
patogenităŃii plasmide pentru factorii de virulenŃă si producerea toxinelor; plasmidul R;
Legendă: CFA – colonization factor antigen; EPEC – enteropatogen E.coli; EHEC –
enterohemoragic E.coli; ETEC – enterotoxigen E.coli; UPEC – uropatogen E.coli; LPSlipopolizaharide
Tabel XV. E.coli diareigen: factori de patogenitate
Patotipul
diareigen
Factor de patogenitate Simptome
fimbrii de
adeziune
*codificate plasmidic
*specificitate de specie
-K88 – porc
-K99 – viŃel, miel
-CFA I / CFAII - om
enterotoxine *codificate plasmidic
*TL (cholera-like); *TS
ETEC
nu au caracter invaziv
*copii
*adulŃi
*diareea
călătorilor
*fără inflamaŃie
*fără febră
adezină nonfimbrială
intimină
enterotoxină similară cu cea produsă de Shigella
(Shiga-like)
EPEC
moderat invazivă
*copii
*diaree apoasă
*fenomene
inflamatorii
reduse
*fără febră
enterotoxina EAST (enteroaggregative heat-stable
toxin)
hemolizina asemănătoare ce cea produsă de
UPEC
fimbrii
GVVPQ
asigură aderarea agregativă de celulele
epiteliale ale intestinului subŃire,
inhibând absorbŃia apei din lumenul
intestinal.
EAggEC
nu au caracter invaziv
*copii mici
*diaree apoasă,
persistentă
*fără inflamaŃie
*fără febră
adezine nonfimbriale
probabil proteină a membranei externe
EIEC au caracter invaziv
*diaree mucosanguinolentă
*inflamaŃie
severă
*febră
adezine
toxină VERO-toxină (Shiga-toxină)
EHEC
moderat invazivă
*copii
*colită
hemoragică
*răspuns
inflamator intens
*uremie
hemolitică
InfecŃii extraintestinale
- infecŃii urinare
Tulpinile uropatogene de Escherichia coli (UPEC) sunt responsabile de
90% din infecŃiile tractului urinar. Sunt afectate cu precădere femeile tinere, active
sexual, colonizate iniŃial în intestin cu tulpini UPEC. Tulpinile uropatogene aparŃin
serotipurilor O 1,2,4,6,7,16,18,75 si serotipurilor K 1,2,3,12,13 care posedă
adezine ce permit aderarea de epiteliul urinar.
- infecŃii intra-abdominale
Escherichia coli este responsabilă de supuraŃii peritoneale, biliare,
apendiculare, genitale. Tulpinile respective au proprietăŃi antifagocitare, au acŃiune
citotoxică asupra polinuclearelor si posedă sisteme de captare a fierului.
- bacteriemie
Este cauzată de tulpini de Escherichia coli cu mare capacitate invazivă.
Aceste tulpini posedă siderofori, citotoxine, capsulă si lipopolizaharide care
asigură protecŃia faŃă de acŃiunea bactericidă a serului.
- soc endotoxinic
Apare în urma distrugerii masive de celule de Escherichia coli eliberânduse
brusc o cantitate mare de endotoxină ceea ce determină sindromul de răspuns
inflamator sistemic provocat de eliberarea masivă de interleukină-1 si factor de
necroză tisulară (TNF). Pacientul prezintă febră, hemoragii, colaps circulator.
- meningita neonatală
Este cauzată de tulpini de Escherichia coli care sintetizează antigenul
capsular K-1, tulpini care din naso-faringe sau din tractul intestinal ajung în
torentul sanguin si pe această cale la meninge.
- infecŃii nosocomiale
Apar datorită răspândirii infecŃiei de către personalul medical sau prin
instrumentarul medical la pacienŃi care prezintă factori predispozanŃi: diabet,
traumatisme, boli pulmonare cronice etc.
DIAGNOSTIC DE LABORATOR
Diagnosticul de laborator este bacteriologic si se bazează pe identificarea
tulpinilor de Escherichia coli în variate produsele patologice: sânge, urină, materii
fecale, bilă, puroi, exsudate, lichid cefalo-rahidian, alimente, vărsături, probe de
organe recoltate de la cadavru.
Diagnosticul de laborator presupune cultivarea pe medii pentru
enterobacterii. Identificarea pe baza caracterelor biochimice se completează cu
serotipia pentru tulpinile EPEC si EHEC.
În ser, lichid cefalo-rahidian sau urină poate fi identificat antigenul K-1 prin
reacŃii de latexaglutinare realizându-se astfel un diagnostic rapid mai ales la nounăscut
sau sugar. Există însă posibilitatea unor reacŃii încrucisate cu antigenul de
grup B al meningococului.
Se pot evidenŃia de asemenea adezinele datorită capacităŃii lor de a
aglutina hematiile umane sau animale.
Efectul citotoxic al verotoxinei produse de E. coli O 157:H7 se studiază pe
culturi monostrat Vero, verotoxina ducând, după intrarea ei în celule, la rotunjirea
si separarea celulelor între ele.
Procedeele ELISA se pot folosi pentru detectarea unei proteine de pe
membrana exterioară a celulelor EIEC (antigen marker pentru virulenŃă), dar si la
evidenŃierea altor serotipuri de E. coli prin detectarea antigenelor specifice de
grup, de tip si a exotoxinelor.
Capacitatea invazivă a tulpinilor EIEC este studiată prin testul Sereny pe
cobai sau pe culturi de celule HeLa.
Materiile fecale mai pot fi examinate si prin imunofluorescenŃă.
Prin reacŃii de hibridizare si PCR se pot identifica diferite tulpini de E.coli.