UNIVERSITATEA „PETRE ANDREI” DIN IAŞI

Master: Management educațional

DISCIPLINA: Politici educaţionale

Formarea inițială și continuă a cadrelor didactice în țările UE

 Reprezentarea socială a unei profesii, un statut ridicat, recunoaşterea importanţei ei de
către alte categorii profesionale, depind atât de nivelul de calificare a celor care o practică, de
competenţa şi profesionalismul lor, cât şi de motivaţia acestora. Profesia didactică se
încadrează cu succes în această regulă generală.

Pentru a ajunge la rezultate remarcabile, educabililor trebuie să li se asigure un corp

profesoral bine pregătit şi motivat. Nicio reformă a educaţiei nu se poate realiza dacă se
ignoră importanţa pregătirii teoretice şi practice specifice profesiei didactice. Tocmai de aceea
este important să se sublinieze necesitatea unei permanente creşteri a calităţii în proiectarea şi
punerea în practică a programelor de formare a cadrelor didactice în toate sistemele de
învăţământ.

Un concept cheie în pregătirea profesorilor este acela al profesorului ca statut

profesional înalt: calificat pentru un nivel superior de educaţie, cu o gamă recunoscută de
competenţe profesionale, capabil să exercite un grad semnificativ de autonomie şi judecată
profesională şi de la care se aşteaptă să-şi asume responsabilitatea pentru propria dezvoltare
profesională continuă şi să contribuie la profesia didactică în ansamblul ei, precum şi la
dezvoltarea politicii şi practicii educaţionale. Pregătirea iniţială a profesorilor încadrarea şi
debutul în carieră trebuie să stabilească bazele pentru acest statut.
O pregătire de calitate superioară a profesorilor, bazată pe un sistem integrat de
formare iniţială, stagiatură şi dezvoltare profesională continuă este necesară acum mai mult
decât oricând pentru a răspunde cerinţelor actuale ale profesorilor şi ritmului schimbării aflat
în creştere, precum şi noilor cerinţe pe care aceştia le vor întâmpina pe parcursul vieţii
profesionale.
Un fundament iniţial puternic este esenţial pentru înzestrarea noilor profesori cu
cunoştinţele, competenţele, abilităţile, atitudinile, conştientizarea şi încrederea necesare
pentru a preda, pentru a fi pro-activi şi a gestiona schimbarea cu profesionalism într-un mediu
care evoluează rapid. Apare nevoia de a întări dezvoltarea profesională continuă în carierele
tuturor profesorilor încă de la debut, pentru ca aceştia să poată înfrunta provocările
profesionale continue pe care le întâmpină. Provocările şi schimbările pe care profesorii, care
se dedică acestei profesii acum, le vor întâmpina vor fi cel puţin la fel de mari ca acelea cu
care se confruntă generaţia actuală. Pentru a-şi putea îndeplini rolul de lideri şi modele într-o
societate aflată în tranziţie radicală, profesorii trebuie să beneficieze de un sistem de formare
performant.
În acest context, cariera didactică trece printr-o perioadă de multiple transformări,
marea lor majoritate fiind determinate de globalizarea şi europenizarea la care ţara noastră
este parte, de necesitatea armonizării sistemului de învăţământ cu cerinţele pieţei muncii
europene, dar şi de schimbările paradigmelor educaţionale, politice, sociale, economice şi
axiologice. Toate acestea presupun creşterea continuă a calităţii sistemului educaţional,
vizând în continuare profesionalizarea carierei didactice, prin implementarea standardelor
profesionale în procesul de formare a viitorilor profesori.
Intrarea României în Uniunea Europeană a condus, implicit, la crearea, în toate
domeniile vieţii, unei interdependenţe între ţara noastră şi alte ţări europene. Astfel,
învăţământul românesc trebuie să se alinieze exigenţelor impuse, raportându-se permanent la
evoluţiile europene. Tema propusă se încadrează în contextul european amintit, cu consecinţe
imediate în ceea ce priveşte cerinţele de calificare şi perspectivele de dezvoltare profesională
a cadrelor didactice. Astăzi, mai mult ca
oricând, profesorii au o misiune din ce în ce mai complexă, deoarece responsabilităţile lor
sunt în continuă creştere, iar mediile în care aceştia lucrează sunt din ce în ce mai solicitante.
În cadrul organismelor UE, comisiile cu atribuţii în domeniul învăţământului studiază
modalităţile prin care educatorii pot fi pregătiţi mai eficient decât în prezent pentru sarcinile
importante pe care le au de îndeplinit în marea societate europeană. Încă din martie 2000,
Consiliul European de la Lisabona, a subliniat faptul că resursele umane sunt principala sursă
a Europei în evoluţia sa economică şi socială, şi că investiţiile în aceste resurse vor fi de o
importanţă capitală în societatea bazată pe cunoaştere.
În prezent, Strategia Europa 2020 în domeniul Educaţie impune abordarea dintr-o
nouă perspectivă a reformei învăţământului. Astfel, la nivel naţional, a fost elaborat
Documentul de fundamentare pentru stabilirea la nivel naţional a valorilor de referinţă ale
obiectivelor strategiei Europa 2020. Analizând obiectivele prioritare propuse, se constată
menţinerea şi sublinierea opţiunii pentru “asigurarea resurselor umane necesare bunei
funcţionări a sistemului de învăţământ preuniversitar şi stimularea performanţei acestora”.
În Uniunea Europeană există 17 țări care au nivelul de calificare de masterat ca nivel
minim pentru a lucra în învățământul secundar inferior general. Acesta este cazul în
Republica Cehă, Germania, Estonia, Spania, Franța, Croația, Italia, Luxemburg, Ungaria,
Polonia, Portugalia, Slovenia, Slovacia, Finlanda, Suedia, Islanda și Serbia.
În 15 țări este necesar numai nivelul de licență . Aceste țări sunt Belgia, Bulgaria,
Danemarca, Irlanda, Grecia, Cipru, Letonia, Lituania, Malta, România, Marea Britanie,
Muntenegru, fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Norvegia și Turcia. De remarcat ca în
unele dintre cele menționate cu nivel obligatoriu licența, sistemul de formare este de tip
school of education (licența dedicată pentru formarea inițiala a profesorilor).

Pe platforma Edupedu a fost publicat în anul 2019 un articol în care se prezintă

situația învățământului și a formării profesorilor din diferite țări UE.

Am ales șapte tări a căror situații le voi prezenta succint.

Austria
Pentru a evita lipsa de profesori, Austria trebuie să atragă suficienți studenți spre
programele de formare inițială (pentru profesori) și să îmbunătățească dezvoltarea
profesională continuă.

Investițiile în învățământul superior vizează îmbunătățirea mediului de studiu.

Îmbunătățirea competenței digitale este o prioritate în sistemul de educație și formare.
Reformele recente, întrerupte, ar putea slăbi eforturile de integrare a elevilor cu migranții și
pentru a îmbunătăți rezultatele educației celor care provin dintr-un context social
dezavantajat.

Cipru
Meseria de profesor este extrem de atractivă. Reformele pentru actualizarea acesteia
sunt promițătoare, dar trebuie susținute și extinse.

Reformele sunt puse în aplicare pentru a încuraja educația publică de înaltă calitate
și îngrijirea copilului. Cu toate acestea, prevederile sunt insuficiente pentru primii ani. Rata de
participare la învățământul superior a crescut în continuare, dar neutilizarea competențelor
rămâne o provocare, având în vedere caracteristicile specifice ale pieței muncii cipriote.

Au fost luate măsuri pentru îmbunătățirea educației și formării profesionale și a

educației adulților, dar atractivitatea ambelor sectoare și participarea rămâns scăzute.

Finlanda
În timp ce să fii profesor este un prestigiu și o meserie atractivă, există defict de
educatori și de profesori pentru copiii cu nevoi speciale. S-a înregistrat o anumită creștere a
inegalităților în educație, iar cheltuielile cu educația au scăzut. Noile măsuri politice vizează
îmbunătățirea calității, eficacității și internaționalizării învățământului superior.

Cererea de absolvenți în Tehnologia informațiilor și comunicațiilor (TIC) este mare

și dificil de satisfăcut. Implementarea reformei educației și formării profesionale este în curs
de desfășurare și sunt planificate reforme care să încurajeze învățarea în rândul adulților.

Germania
Germania a anunțat investiții semnificative în digitalizare, învățământ superior și
cercetare în deceniul următor, dar și în educația școlară. Germania se pregătește pentru
schimbări fundamentale în abilitățile forței sale de muncă prin derularea programelor de
digitalizare și prin refocalizarea sistemului de învățare a adulților.

Cadrele didactice îmbătrânesc și Germania se va confrunta curând cu provocarea cea

mai mare: un număr important de profesori vor trebui înlocuiți. Tinerii din mediul socio-
economic și/sau migranți defavorizați rămân în urmă în ceea ce privește studiile.

Luxemburg
În 2018, cerințele de acces mai flexibile pentru concursul de angajare pentru
educatori și învățători au atras mai mulți candidați.

Performanțele elevilor sunt puternic influențate de capacitatea lor de a face față

sistemului trilingv. O reformă a procesului de orientare la sfârșitul învățământului primar ar
putea să fi stopat o tendință prin care mulți elevi erau îndrumați pe cea mai joasă cale din
învățământul secundar. Rata ocupării forței de muncă în rândul absolvenților din toate tipurile
de învățământ este semnificativ mai mare decât media UE.
Olanda
Rata abandonului școlar este sub ținta națională Europa 2020, dar a crescut ușor.
Olanda se confruntă cu o lipsă din ce în ce mai mare de profesori, atât la nivel primar, cât și la
gimnaziu și liceu.

Acordurile de calitate 2019-2022 vizează îmbunătățirea calității educației și formării

profesionale.

Învățământul superior olandez atrage din ce în ce mai mult studenți străini.

Regatul Unit
Se fac eforturi pentru a combate proporția mare de profesori care părăsesc profesia.
În Anglia, academiile școlare cresc în număr, dar multe se confruntă cu presiuni financiare.
Consecințele Brexit pentru învățământul superior din Marea Britanie nu sunt clare, dar vor fi
necesare răspunsuri politice pentru a rezolva pierderea potențială a finanțării de cercetare a
UE și a intrărilor reduse ale studenților.

Anglia va introduce noi calificări ca parte a reformelor în curs de formare a

învățământului liceal și profesional.

REFERINŢE BIBLIOGRAFICE :

1. Papuc I. Psihopedagogie. Suporturi pentru formarea inițială și continuă București,

Cartea Românească, 2017;
2. Strungă A. Imaginile mentale Europere și identitatea profesională în formarea
cadrelor didactice. București, Universitară, 2014;
3. www.edupedu.ro