VITAMINELE

Vitaminele sunt substanţe cu structură complexă (compuşi organici) care nu pot fi

sintetizate de către organism, însă a căror prezenţă în corpul uman este absolut obligatorie
pentru îndeplinirea unor funcţii esenţiale ale acestuia. Spre deosebire de proteine, lipide sau
glucide, vitaminele nu reprezintă surse de calorii şi ne sunt necesare în cantităţi mult mai mici
decât acestea.

Vitaminele se clasifică în două categorii: liposolubile (prezente în ţesuturile grase şi

musculare ale corpului şi care sunt absorbite prin intermediul tractului intestinal cu ajutorul
grăsimilor) şi hidrosolubile (care nu rămân pentru mult timp în organism, fiind eliminate prin
intermediul urinei).

Vitamine liposolubile: A, D, E, K.
Vitamine hidrosolubile: C şi B.

Vitamina A
Este o vitamina cu rol important in protectia pielii si a mucoaselor, asigurand buna
functionare a sistemelor osos si nervos. Este, de asemenea, necesara pentru vedere, cresterea
si formarea oaselor si rezistenta organismului la infectii.
Vitamina A se gaseste in natura sub doua forme: retinol (prezenta in alimentele de origine
animala) si provitamina A sau caroten (care se gaseste atat in produsele animale cat si in cele
vegetale). Retinolul ajuta vederea pe timp de noapte, dar si in bolile de inima, diabet,
conjunctivite, glaucom, probleme gingivale si alcoolism. Carenta de vitamina A se manifesta
prin: lipsa poftei de mancare, diminuarea gustului, diaree. schimbari la nivelul dintilor si a pielii,
procese de ulcerare a globului ocular, aparitia de cosuri pe fata, ingrosarea pielii si scaderea
secretiei sudorale. Pot apare afectiuni ale aparatului urogenital cum ar fi: usturimi la urinat,
mictiuni mai frecvente, reducerea instinctului sexual, tulburari in procesul de reproducere.
Carenta de vitamina A, legata de un aport alimentar insufucient sau de anomalii digestive
(malabsorbtie), este rara in tarile dezvoltate, dar foarte frecventa in tarile in curs de dezvoltare,
unde ea constituie principala cauza de cecitate la copil. Unul dintre primele sale simptome este
hemeralopia (scaderea acuitatii vizuale in penumbra), care poate fi asociata cu o uscaciune
oculara (xeroftalmie) si cutanata.
Sursele de vitamina A sunt: ficat, untura de peste, oua, legume cu frunze verzi (spanac),
fructe (mango, papaya, curmale), fasole verde, lactate, fructe si legume de culoare portocalie
(caise, piersici, morcovi, rosii, ardei).

Deficitul de vitamina A apare într-o dietă săracă în produse lactate şi vegetale sau în
sindroame de malabsorbţie. Acesta reprezintă principala cauză de orbire datorată distrugerii
corneei în ţările subdezvoltate din Africa, Orientul Mijlociu şi Asia de Sud-Est. Printre
manifestările carenţei de vitamina A se numără modificări degenerative ale ochilor (xeroftalmie)
şi ale pielii (descuamări). Pot fi afectate de asemenea epiteliile traheale, bronşice, ale tractului
urinar, ductelor pancreatice, uterului şi glandelor salivare; se poate înregistra şi o scădere a
imunităţii. Primul semn al deficitului de vitamina A este hemeralopia (pierderea acuitătii vizuale
în lumina slabă).
Excesul de vitamina A poate fi toxic la persoanele tratate timp îndelungat cu suplimente
alimentare ce conţin vitamina A. Manifestările intoxicaţiei cu vitamina A sunt diverse: piele
uscată, vomă, alopecie, hipercalcemie, demineralizări osoase, adenopatii, hiperlipidemie,
amenoree, creşterea tensiunii intracraniene cu edem papilar (manifestări de pseudotumor
cerebri), fibroză hepatică cu hipertensiune portal. Femeile însărcinate care iau vitamina A în
exces pot avea un făt cu malformaţii congenitale (craniofaciale, cardiace) sau pot suferi un avort
spontan. Doze crescute de derivaţi sintetici ai retinolului sunt teratogene. Carotenul în exces
poate determina o colorare portocalie a pielii ce poate fi confundată cu icterul. Toate
manifestările intoxicaţiei cu vitamina A sunt reversibile după încetarea aportului excesiv.
Doza zilnică recomandată este de 800 μg la femei, copii peste 10 ani şi vârstnici; 1000
μg la bărbaţi, adolescenţi, şi gravide; 1300 μg în perioada de lactaţie.

Peste 200.000 de copii din intreaga lume orbesc in fiecare an datoritã faptului cã nu au
suficientã vitaminã A in corp. Vitamina A poate proteja si impotriva altor boli, ca de pildã
diareea. Prin urmare, vitamina A trebuie sã facã parte din hrana zilnicã a tuturor copiilor.
Vitamina A este continutã in laptele mamei, in legumele cu frunze de culoare verde inchis si in
fructele si legumele de culoare portocalie sau galbenã, ca de exemplu morcovi, rosii, ardei gras,
caise, piersici, visine, cãpsuni, afine, mure. Dacã un copil a avut diaree sau pojar, el a pierdut
vitamina A din corp. Aceasta poate fi inlocuitã prin alãptat des si prin mai multe fructe si legume.

Lopadean Mirela Ioana