Seminar 1 SAS

1. Adăugarea unei foi de calcul Excel la proiect

Scop: Importul unei foi de calcul Excel în proiectul creat anterior.
Problemă: Să se importe întreg conţinutul de date din foaia de calcul Suppliers a fişierului
SupplyInfo.xls. Primul rând al fişierul Excel conţine numele câmpurilor. Puteţi modifica numele
tabelei de date SAS rezultate şi locaţia unde aceasta va fi memorată. Nu modificaţi
atributele câmpurilor tabelei rezultate faţă de cele generate automat. Codul SAS generat în
urma procedurii de import trebuie să conţină şi datele propriu-zise.
Paşi de urmat:
 File->Open ->Data sau File->Import Data
 Look In: căutaţi locaţia unde aţi salvat fişierele de lucru
 Se deschide fişierul: SupplyInfo.xls
Facilitatea de import a datelor este folosită pentru a converti date non-SAS în fişiere de date SAS,
lucru care este cerut de anumite funcţii care se ocupă cu analiza şi raportarea datelor.

Procesul de import a datelor din fişierul Excel are patru paşi. Citiţi cu atenţie informaţiile de mai jos
pentru a importa fişierul conform enunţului din problemă.

Pasul 1: Specificarea sursei de date (fişierul Excel) şi a destinaţiei sub forma unui set de date SAS .
Puteţi alege o altă locaţie şi un alt nume decât cele implicite pentru tabela destinaţie.

Pasul 2: Selectarea sursei de date

Se poate folosi o întreagă foaie de calcul Excel (Use a worksheet) sau numai o parte din celulele
acesteia (Use a specific range of cells within the worksheet). În ultimul caz trebuie specificate celula
din stânga sus şi celula din dreapta jos a domeniului de celule care vor fi importate.

Pentru a importa observaţiile dintr-un domeniu de celule al cărui nume îl cunoaştem, selectăm Use
a predefined named range. Opţiunea se aplică numai pentru fişierele Microsoft Excel şi Lotus 1-2-3.

Dacă se bifează căsuţa First raw of range contains fileds names, atunci se specifică faptul că primul
rând al domeniului de celule conţine numele câmpurilor.

Se poate bifa opţiunea de a redenumi coloanele pentru a fi compatibile cu convenţiile de nume ale
SAS. Aceste convenţii conţin reguli ca: numele începe cu o literă sau cu caracterul ” _” underscore ;
conţine litere, cifre sau caracterul underscore, are o lungime de maxim 32 de caractere, nu poate fi
inclus între ghilimele duble, nu este case sensitive – nu face diferenţiere între litere mari şi mici.

Pasul 3: Selectarea coloanelor şi definirea atributelor câmpurilor

Implicit, toate coloanele sursei de date vor fin incluse în fişierul rezultat. Sunt permise mai multe
operaţii la acest nivel: a) deselectarea sau selectarea unei coloane, prin bifarea şi respectiv debifarea
opţiunii Inc; b) înlăturarea tuturor coloanelor din tabela rezultat prin apăsarea butonului Clear All; c)
includerea tuturor coloanelor în tabela rezultat prin apăsarea butonului Select All.

Pentru a defini atributele unei coloane, selectaţi câmpul ale cărui atribute vreţi să le editaţi. Atunci
când un câmp este marcat, puteţi să îi editaţi atributele. Acestea se pot modifica direct în grila de
date afişată sau într-o fereastrăde apare prin apăsarea butonului Modify….
Se pot specifica oricare din atributele de mai jos:

- Nume (Name) este numele coloanei . Dacă aţi importat şi numele câmpurilor din fişierul
sursă, atunci numele coloanelor preiau numele câmpurilor. Dacă nu aţi importat numele
câmpurilor, numele coloanelor sunt denumite Fn, unde n este o valoare întreagă.
- Eticheta (Label) specifică textul care descrie conţinutul coloanei. Implicit, este acelaşi ca şi
numele coloanei.
- Tip (Type) reprezintă tipul coloanei.
- Formatul de intrare sursă (Source Informat) folosit la citirea/importul datelor.
- Lăţime (Len) numărul de octeţi folosiţi pentru stocarea valorilor fiecărei coloane într-un set
de date SAS. Implicit, pentru datele numerice lăţimea este de 8 octeţi, iar pentru datele
caracter este determinată de lăţimea maximă a datelor pentru fiecare câmp.
- Formatul de afişare (Output Format) folosit pentru afişarea datelor.
- Formatul de intrare destinaţie (Output Informat) folosit pentru crearea setului de date
destinaţie.
Pasul 4: Opţiuni Avansate

1. Pentru a include datele în codul SAS generat, ca parte a unei declaraţii DATALINES, selectaţi
opţiunea Embed the data within the generated SAS code. Dacă selectaţi această opţiune,
atunci rezultatul va include un program SAS care se poate rula din nou sau distribui altor
utilizatori.
2. Selectaţi Import the data using SAS/ACCESS Interface to PC Files whenever possible pentru
a importa datele folosind interfaţa SAS/ACCESS to PC files. – faciliteaza importul seturi mari
de date
3. Opţiunea Remove characters that can cause transmission errors from text-based data files
se foloseşte, spre exemplu, atunci când dorim să importăm caractere speciale, caracteristice
unei anumite limbi, care este posibil să nu fie recunoscute de server.
Observaţi pictograma noului set de date care a fost adăugat la proiect, precum şi faptul că programul
SAS generat include datele din fişier.

2. Importul fişierelor text

Scop: Importul a diferite tipuri de fişiere text în SAS Enterprise Guide.
Tipuri de fişiere importate:

Un fişier text cu lăţime fixă are un format specific care permite salvarea datelor/informaţiilor
textuale într-o manieră organizată. Este un tip special de fişier în care formatul este definit de
lăţimea coloanei, de caracterele folosite pentru spaţiere şi de alinierea la stânga sau dreapta.
Lăţimea coloanei este specificată sub forma unui număr de caractere. Spaţierea datelor se face
folosind caracterul spaţiu (sau orice caracter se doreşte) în cazul în care datele ocupă mai puţine
caractere decât lăţimea specificată pentru coloana respectivă. Se creează programabil.

Într-un fişier text delimitat fiecare linie de text reprezintă o înregistrare, iar câmpurile sunt separate
prin caractere cunoscute. Delimitatori frecvent utilizaţi sunt caracterul tab (\t) sau diferite caractere
de punctuaţie. Delimitatorul trebuie întotdeauna să fie un caracter care nu se regăseşte în date. Se
pot crea într-un editor de text sau folosind aplicaţii de calcul tabelar sau pentru baze de date (ex.
Microsoft Excel, Microsoft Access). Considerăm ca exemplu un fişier text care conţine numele,
prenumele şi vârsta persoanelor, delimitate prin simbolul linie verticală (|):

Popescu|Maria|35

Ionescu|Damian|42
 Diamandescu|Victor|29

Problema 1: Într-un proiect nou să se importe sursa de date Orders.txt. Acesta este un fişier text de
lăţime fixă care conţine comenzile referitoare la produsele companiei ABC din trimestrul curent.
Prezentarea câmpurilor fişierului este următoarea:

Câmpul 1: Numărul comenzii, poziţia 1-5

Câmpul 2: Numărul de identificare al produsului, poziţia 7-10

Câmpul 3: Cantitatea comandată, poziţia 13-15

Câmpul 4: Preţul de vânzare, poziţia 17-22

Câmpul 5: Venit, poziţia 25-32

Paşi de urmat:
1. În proiectul activ se vor selecta, din meniul opţiunea File  Import Data…, apoi se selectează
Local Computer şi se alege locaţia unde aţi salvat datele de lucru.
2. Pentru a începe importul fişierului text, se marchează fişierul orders.txt şi apoi se selectează
opţiunea Open.
3. Salvaţi rezultatul ca o tabelă SAS cu numele comenzi.
4. Selectaţi formatul de fişier. Se poate alege dintre cele două opţiuni:
 Fişiere delimitate. Pentru a specifica un delimitator care nu se regăseşte in listă, selectați
Other.
 Fişiere cu coloane de lăţime fixă
5. În riglă trebuie să precizaţi locul în care începe fiecare coloană. Pentru acest lucru, faceţi click în
riglă sau în interiorul textului fişierului previzualizat. Punctele de marcare care apar pot fi mutate
cu ajutorul mouse-ului în altă locaţie sau pot fi îndepărtate prin mutarea lor în afara spaţiului în
care apare grila.
6. Dacă fișierul conţine numele câmpurilor pe care vreţi să le folosiţi ca nume de coloane, selectaţi
File contains field names on record number. Introduceţi şi numărul înregistrării care conţine
numele câmpurilor.
7. Se poate bifa opţiunea de a redenumi coloanele pentru a fi compatibile cu convenţiile de nume
ale SAS. Aceste convenţii conţin reguli ca: numele începe cu o literă sau cu caracterul ” _”
underscore ; conţine litere, cifre sau caracterul underscore, are o lungime de maxim 32 de
caractere, nu poate fi inclus între ghilimele duble, nu este case sensitive – nu face diferenţiere
între litere mari şi mici.
8. Pentru a specifica numărul înregistrării care conţine prima linie de date. Introduceţi o valoare în
câmpul Data records start at record number.
9. Pentru a specifica ultima înregistrare pe care doriţi să o importaţi, selectaţi Limit the number of
records read to şi introduceţi numărul ultimei înregistrări în caseta alăturată.
10. Selectaţi Next pentru a defini atributele câmpurilor.
11. Modificaţi atributele câmpurilor în felul următor:
 Câmpul 1 nu îl introduceţi în tabela rezultat.
 Pentru câmpul 2 se schimbă atributul “Name” cu IDProd, “Label” cu Identificator produs şi
“Len.” cu 4.
  Pentru câmpul 3 se schimbă atributul “Name” cu Cantitate şi “Label” cu Cantitate
comandata
 Pentru câmpul 4 se schimbă atributul “Name” cu PretVanzare şi “Label” cu Pretul de
vânzare. Pentru acest câmp se selectează tipul (Type) Currency şi formatul de ieşire (Output
format) DOLLARw.d. Se schimbă lăţimea la 8 şi numărul de poziţii zecimale la 2.
 Pentru câmpul 5 se schimbă atributul “Name” cu Venit şi “Label” cu Venit. Pentru acest
câmp se selectează tipul (Type) Currency şi formatul de ieşire (Output format) DOLLARw.d.
Se schimbă lăţimea la 10 şi numărul de poziţii zecimale la 2.
Problema 2: Creaţi un fişier text delimitat prin caracterul tab care să conţină pe prima linie numele
câmpurilor, respectiv: nume, prenume, varsta şi salariu. Următoarele 5 rânduri trebuie să conţină
înregistrări valide. Importaţi acest fişier în SAS ca o tabelă cu numele angajaţi. Formatul de ieşire
pentru câmpul salariu trebuie să permită vizualizarea acestuia ca o valoare în moneda Euro.
Eventualele coloane generate, care nu conţin informaţii utile, se vor şterge la editarea atributelor.
Paşi de urmat:
1. Creaţi fişierul text potrivit cerinţelor problemei şi salvaţi-l cu numele angajati (*.txt).
2. În proiectul activ, selectaţi din meniu opţiunea File  Import Data…, apoi selectaţi Local
Computer şi alegeţi locaţia unde aţi salvat fişierul text.
3. Pentru a începe importul fişierului text, marcaţi fişierul angajati.txt şi apoi apăsaţi Open.
4. După selectarea opţiunii Open, este necesară parcurgerea celor patru paşi din caseta de dialog
apărută pe ecran, pentru a realiza importului fişierului text.
5. La primul pas se selectează Encoding pentru alegerea setului de caractere utilizat la
reprezentarea datelor din fişierului importat.
6. De asemenea, la primul pasul se poate selecta salvarea rezultatului ca o tabelă SAS cu numele
situatie_angajati. Apăsaţi Next pentru a ajunge la pasul al doilea.
7. La pasul al doilea selectaţi formatul de fişier şi tipul delimitatorului dintre câmpuri.
8. Selectaţi File contains field names on record number dacă fișierul conţine numele câmpurilor
ce vor fi utilizate ca nume de coloane şi introduceţi numărul înregistrării care conţine numele
câmpurilor. În câmpul Data records start at record number se introduce numărul înregistrării
care conţine prima linie de date din fişierului text.
9. Se poate bifa opţiunea de a redenumi coloanele pentru a fi compatibile cu convenţiile de nume
ale SAS. Aceste convenţii conţin reguli ca: numele începe cu o literă sau cu caracterul ”_”
underscore ; conţine litere, cifre sau caracterul underscore, are o lungime de maxim 32 de
caractere, nu poate fi inclus între ghilimele duble, nu este case sensitive – nu face diferenţiere
între litere mari şi mici.
10. Apăsaţi Next pentru a trece la pasul al III-lea: definirea atributele câmpurilor.
11. Modificaţi atributele câmpului Salariu astfel încât să îndeplinească cerinţele problemei. Pentru
acest câmp se selectează tipul (Type) Currency şi formatul de ieşire (Output format) EUROw.d.
Se schimbă lăţimea la 10 şi numărul de poziţii zecimale la 2.
12. Apăsaţi Next, pentru a trece la ultimul pas.
13. Cel de-al IV-lea pas conţine opţiuni avansate:
 Pentru a include datele în codul SAS generat ca parte a unei declaraţii DATALINES, selectaţi
opţiunea Embed the data within the generated SAS code. Dacă selectaţi această opţiune,
 atunci rezultatul va include un program SAS care se poate rula din nou sau distribui altor
utilizatori.
 Opţiunea Remove characters that can cause transmission errors from text-based data files
se foloseşte, spre exemplu, atunci când dorim să importăm caractere speciale, caracteristice
unei anumite limbi, care este posibil să nu fie recunoscute de server.
14. Se selectează Finish, pentru finalizarea importului fişierului de date de tip text.

3. Navigarea prin spaţiul de lucru al SAS Enterprise Guide

Scop: Crearea unui proiect SAS Enterprise Guide şi efectuarea unui analize primare asupra datelor
incluse în proiect.

Problemă: Să se realizeze o analiză statistică de bază asupra datelor referitoare la produsele

companiei ABC.
1. Deschideţi programul SAS Enterprise Guide.
2. Odată ce aţi intrat în aplicaţie, apare automat o fereastră de dialog numită Welcome to SAS
Enterprise Guide, care vă permite crearea unui nou proiect sau deschiderea unui proiect
existent. Orice proiect listat în secţiunea Open a project are extensia .egp.
3. Selectaţi New Project. Implicit, SAS Enterprise Guide afişează trei ferestre principale. Acestea
sunt: fereastra arborelui proiectului (Project Tree), fereastra fluxului de proces (Process Flow) şi
fereastra prelucrărilor (Task Status). Cele trei ferestre menţionate anterior, dar şi alte ferestre
ale aplicaţiei, pot fi deschise şi din meniul View. Inseraţi o tabelă SAS existentă, selectând File 
Open  Data….
4. Vom căuta un fişier stocat pe calculatorul local, selectând Local Computer.
5. Căutaţi locaţia unde aţi salvat fişierele de lucru şi selectaţi products.sas7bdat  Open pentru a
adăuga o sursă de date la proiect.
6. Structura tabelei SAS este formată din următoarele atribute:
ProductID – character(4), codul produsului

ProductName – character(20), denumirea produsului

SupplierID – character(4), identificatorul furnizorului produsului

QuantityPerUnit – character(20), mod de ambalare a produsului

UnitCost – currency(8), costul produsului

UnitsInStock – numeric(8), număr de bucăţi aflate pe stoc

UnitsOnOrder – numeric(8), număr de bucăţi comandate

ReorderLevel – numeric(8), nivelul la care se realizează o nouă comandă

Discontinued – character(8), are valoarea 1 pentru produsele care au fost scoase din producţie sau 0
pentru produsele care mai pot fi comandate de la furnizori

CategoryName – character(12), denumirea categoriei de produse

7. O referinţă la sursa de date este adăugată automat în arborele proiectului şi în fluxul de proces.
Asftel, tabela de date products devine un obiect al proiectului. De asemenea, în mod implicit
sursa de date este deschisă pentru vizualizare în Grila de date.
8. După adăugarea datelor la proiect, acestea pot fi folosite pentru analiză şi raportare. Selectaţi
sursa de date products în arborele proiectului, şi apoi din meniul principal Tasks Describe 
Characterize Data…
9. Pasul 1 permite selectarea sursei de date pe care doriţi să o analizaţi. Selectaţi Next, deoarece
sursa de date adaugată implicit, tabela SAS products, este cea care va fi analizată.
10. La pasul 2, puteţi personaliza opţiunile raportului. Implicit, prelucrarea generează un raport
preliminar (Summary Report), grafice, precum şi serii de date conţinând distribuția de frecvențe
şi principalii indicatori statistici.
11. Pentru a modifica numele setului de date care va include frecvenţele de apariţie pentru fiecare
coloană de tip caracter, selectaţi Browse… în secţiunea Frequency Data. Tastaţi NumarProduse
pentru a redenumi fişierul, apoi Save  Next.
12. La pasul 3, limitaţi numărul de valori categorice unice care vor fi raportate pentru fiecare
variabilă la 15. Finish pentru a rula prelucrarea şi a vizualiza rezultatele. Observaţi în fereastra
Task Status evoluţia executării acestei prelucrări.

13. Rezultatele includ distribuția de frecvențe pentru coloanele de tip caracter, un raport cu
indicatorii statistici (summary statistics) pentru coloanele numerice şi grafice de bază pentru
reprezentarea vizuală a acestor informaţii.
Standard Error of Mean (STDMEAN) = Standard deviation/sqrt(n),
Unde n = 76, numarul de observaţii (produse)
14. Analizaţi rezultatele obţinute şi răspundeţi la următoarele întrebări:
a. Care este categoria care include cea mai mare varietate de produse?
b. Care este procentul produselor oferite de companie care nu mai pot fi comandate la
furnizori, deoarece au fost scoase din producţie? (au valoarea coloanei Discontinued
egală cu 1)
c. Care sunt preţul mediu şi cel maxim al produselor oferite de companie?
d. Care este nivelul mediu al stocului produselor la care trebuie să se iniţieze o nouă
comandă?(ReorderLevel)
15. O pictogramă corespunzătoare prelucrării Characterize Data a fost adăugată în arborele
proiectului sub sursa de date products. Pentru a vizualiza obiectele care au fost create prin
rularea acestei prelucrări, apasaţi în bara de meniu pe Process Flow sau pe tasta F4.
16. Se poate vizualiza codul asociat prelucrării, prin selectarea tab-ului Code. Implicit, codul nu
poate fi modificat, dar se poate salva şi edita pentru a personaliza rezultatele şi a folosi facilităţi
oferite de SAS care nu sunt disponibile prin intermediul acestui mediu vizual.
17. Fereastra Log afişează mesaje provenite de la motorul SAS pentru fiecare prelucrare care se
efectuează. Ea poate fi accesată prin selectarea tab-ului Log.
18. Faceţi dublu click pe tabela Frequency Counts for PRODUCTS în fereastra Process Flow pentru a
vizualiza tabela.
19. Rezultatele prelucrării pot fi exportate într-o variatate de formate, inclusiv Microsoft Excel.
Pentru a deschide datele în Excel, faceţi click drepta pe tabela Univariate Statistics for
PRODUCTS în fereastra Process Flow şi selectaţi Send To  Microsoft Excel. Închideţi produsul
Excel fără a salva modificările.
20. Pentru a salva prelucrările, codul şi rezultatele generate, trebuie să salvaţi proiectul. Selectaţi
File  Save Project As… din bara de meniu, şi spoi iconiţa Local Computer. Căutaţi locaţia unve
vreţi să salvaţi proiectul.
4. Joncţiunea tabelelor
Problemă: Folosiţi instrumentul Query Builder pentru a realiza joncţiunea a trei tabele care conţin
informaţii despre furnizori (SupplyInfo.xls), produse (products) şi comenzi (ordersFinal). Creaţi un
raport de frecvenţe (numărul furnizorilor din fiecare ţară) si apoi o nouă coloană care calculează
profitul realizat pentru fiecare comadă.

1. Deschideţi un proiect nou şi importaţi foia de calcul Suppliers a fişierului SupplyInfo.xls

2. Pentru a obţine numărul furnizorilor din fiecare ţară, selectaţi interogarea, apoi Tasks
Describe One-Way Frequencies…
3. În tab-ul Data, asignaţi variabilei Country rolul de variabilă de analiză (Analysis variables).
4. În tab-ul Statistics selectaţi doar opţiunea de a afişa frecvenţele şi procentele.
5. Pentru a afişa ţările cu cei mai mulţi furnizori la începutul raportului, selectaţi tab-ul Results, şi
schimbaţi opţiunea câmpului Order output data by în Descending frequencies.
6. La proiectul creat anterior, adăugaţi tabela products.
7. Faceţi click dreapta pe tabela products şi selectaţi Query Bulider…
8. Denumiţi interogarea Profit Query, iar tabela rezultată Profit.
9. Includeţi şi alte tabele în interogare, Add Tables….
10. Din proiectul activ adăugaţi tabela rezultată în urma importului foii de calcul Suppliers a
fişierului SupplyInfo.xls. Aceasta o veţi găsi sub denumirea SASUSER.SUPPLIERS.
11. Includeţi în interogare şi tabela ordersFinal, din locaţia în care aţi salvat datele de lucru pentru
seminar.
12. SAS Enterprise Guide încearcă să găsescă coloane corespondente între cele trei tabele, pe baza
cărora să realizeze operaţia de joncţiune. Deoarece nu există coloane comune între tabela
ordersFinal şi celelalte două tabele incluse, este afişat mesajul:

13. Selectaţi OK.

14. Observaţi joncţiunea realizată automat între tabelele şi SUPPLIERS, datorată existenţei unei
coloane comune, SupplierID,care are acelaşi nume şi tip în ambele tabele.

15. Pentru a realiza o joncţiune manuală între tabelele ordersFinal şi products, faceţi click pe
coloana ProdID în tabela ordersFinal, ţineţi mouse-ul apăsat şi trageţi cursorul deasupra
coloanei ProductID din tabela products, apoi eliberaţi butonul mouse-ului. Selectaţi Close.
16. Adăugaţi în interogare următoarele coloane în această ordine: din tabela SUPPLIERS: Country,
CompanyName şi City, din tabela products: ProductName, QuantityPerUnit, UnitCost şi
CategoryName, din tabela ordersFinal: Quantity, SellPrice şi Revenue.
17. Calculaţi, folosind editorul avansat de expresii, o nouă coloană numită Profit, după formula
(SellPriceUnitCost)Quantity.
18. Stabiliţi pentru coloana Profit, tipul Currency, formatul de afişare DOLLARw.d cu lăţimea 8 şi 2
zecimale.
19. Filtraţi datele pentru a include numai furnizorii din Europa.
20. Selectaţi Run pentru a executa interogarea şi a ieşi din Query Bulider.
21. Să se analizeze, folosind un grafic de tip Pie, care sunt ţările europene importatoare care au adus
cele mai mari valori ale profitului (ca procent şi valoare absolută) companiei ABC.
22. Modificarea opţiunii OTHER = 1 din codul generat de SAS EG, conduce la obtinerea (graficului din
dreapta).
 5.Interogări cu parametri
Problema 5: Pornind de la tabela Profit realizată la problema anterioară, creaţi o tabelă SAS care să
conţină profitul total generat de fiecare furnizor, interogare care să includă un parametru pentru
coloana Profit. Pornind de la acest parametru, creaţi un filtru astfel încât numai furnizorii care au
generat profituri mai mari decât o valoare specificată de utilizator să fie incluşi în interogare. Folosiţi
apoi prelucrarea List Data pentru a realiza un raport al furnizorilor selectaţi.

Paşi de urmat:
1. Deschideţi tabela Profit. Pe bara de meniu de deasupra grilei de date, selectaţi Describe
Summary Statistics Wizard .
2. La Pasul 1 nu modificaţi nici o opţiune.
3. La Pasul 2 selectaţi ca variabilă de analiză profitul şi ca variabile de grupare ţara şi numele
companiei furnizoare (CompanyName).
4. La pasul 3 bifaţi opţiunile Show Statistics şi Save statistics to data set. Apăsaţi butonul Edit din
partea din dreapta sus a ferestrei şi bifaţi doar opţiunile pentru calculul mediei şi a sumei
profitului. Apăsaţi butonul Browse şi redenumiţi raportul creat TOTAL_PROFIT.
5. La Pasul 4 nu modificaţi nici o opţiune.
6. Selectaţi tabela nou creată care include statisticile. Creaţi o interogare numită Profit Limit Query
pentru această tabelă, prin apăsarea butonului Query Bulider.
7. Apăsaţi butonul Prompt Manager pentru crearea unui parametru, Add.
8. În tab-ul General introduceţi în câmpul name: Profit_Limit , iar în câmpul Display text: Display
Suppliers with Total Profits Exceeding $.
9. În tab-ul Prompt Type and Values selectaţi, în ordine, opţiunile: Tipul Numeric, User enter
values, Single Value, Allow only integer values. Default value: 0. Pentru celelalte opţiuni nu
specificaţi nimic. Apăsaţi OK.
10. Setaţi un filtru pentru coloana Profit_Sum, pe baza valorii parametrului Profit_Limit. Selectaţi
tab-ul Filter Data şi trageţi numele coloanei Profit_Sum din partea stângă în suprafaţa filtrului.
11. În fereastra de dialog New Filter, selectaţi ca operator Greater than. Bifaţi opţiunea Generate
filter for a prompt value. În câmpul Value selectaţi iconiţa , apoi tab-ul Prompts şi variabila
&Profit_Limit. Selectaţi Next şi Finish.
12. Selectaţi tab-ul Select Data şi adăugaţi la interogare câmpurile: Country, CompanyName,
Profit_Mean şi Profit_Sum.
13. Modificaţi opţiunile interogării astfel încât acestea să returneze un raport. Apăsaţi butonul
Options, Options for This Query, panelul Results, Results format, bifaţi Override the
corresponding defalut… şi selectaţi Report.
14. Selectaţi Run. La apariţia ferestrei care cere introducerea parametrului, introduceţi 5000 şi apoi
selectaţi Run. Numai furnizorii al căror produse au generat un profit mai mare de profit $5000
sunt incluşi în raport.
15. Suplimentar: Modificaţi interogarea prin care se creează tabela Profit, astfel încât să afişeze toţi
furnizorii, nu numai pe cei din Europa (Code Modify Task). Apoi, în fereastra fluxului de proces
(Process Flow), selectaţi toate obiectele care sunt create pornind de la tabela Profit şi rulaţi
secvenţa din proiect selectată (butonul Run sau tasta F8). Analizaţi rezultatele obţinute.