Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Atunci cand cineva este foarte suspicios sau isi creeaza in minte scenarii nerealiste despre
intentiile celorlalti, avem tendinta sa spunem in gluma „Inceteaza, nu fi paranoic!”. Desi
folosim termenul pe un ton neserios, paranoia este o boala cat se poate de reala, care afecteaza
un numar mare de oameni. La fel ca multe alte boli psihice, ea afecteaza calitatea vietii
pacientului si necesita diagnosticare si tratament special, fara de care simptomele se pot
agrava.
Desi intensitatea lor variaza de la caz la caz, iata care sunt principalele simptome care
descriu paranoia si cum poate fi tinuta sub control aceasta tulburare psihica.
- suspiciunea nefondata ca ceilalti oameni cauta sa te minta, sa iti faca rau sau sa te
exploateze;
Paranoia poate afecta oamenii în multe feluri si este important sa stim ca o persoană care are
paranoia va găsi adesea dificilă menținerea unei relații sănătoase, în timp ce starea nu este
tratată, deoarece paranoia netratată conduce adesea un individ la furie, violență și
resentimente față de ceilalți.
O persoană care suferă de paranoia ipohondrială poate crede că a dezvoltat una sau mai
multe afecțiuni medicale grave. Această credință este adesea însoțită de suspiciunea că un
medic va refuza să recunoască sau să trateze boala, ceea ce poate conduce la dezvoltarea
stresului si a simptomelor fizice ca rezultat al problemelor mentale.
Ce cauzează paranoia?
Cauza paranoiei este o defalcare a diferitelor funcții mentale și emoționale care implică
raționamentul și semnificațiile atribuite. Motivele acestor defalcări sunt variate și incerte.
Unele simptome de paranoia se referă la sentimentele reprimate, respinse sau proiectate.
Adesea, gândurile și sentimentele paranoice sunt legate de evenimentele și relațiile din
viața unei persoane, crescând astfel izolarea și dificultatea de obținere a ajutorului.
De asemnea, putem lua în calcul evenimente stresante de viață – în special cele care implică
trădare, traume sau altă suferință emoțională; un mediu de viață izolat sau periculos; anumite
tipuri de boli fizice; lipsa de somn; starea de sănătate mintală, cum ar fi anxietatea sau
depresia; sau influențe chimice – ar putea avea un efect asupra riscului unui individ de a
dezvolta paranoia sau gânduri paranoide.