TEX-D - MANUAL DE UTILIZARE

CAPITOLUL 2

TEX-D – APLICAŢII

2.1. Legături fundamentale

Caracteristici comune:
- Ru = Rb = R;
- Evoluţia fiecărui fir cuprinde o singură pereche de segmente de legătură, dintre care
unul are valoare minimă (Sg = 1).
Caracteristici distincte:
- Legătura pânză: Ru = Rb = R = 2;
Su = Sb = S = 1.
- Legătura diagonal: Ru = Rb = R  3;
Su = Sb = S =  1.
- Legătura atlas: Ru = Rb = R  5;
1< Su < R - 1.
Su are divizor comun cu R numai pe 1.
- Diferenţa dintre faţa şi reversul ţesăturii este determinată de numărul punctelor de legare
cu efect de urzeală şi de bătătură de pe o parte a ţesăturii:
- Legătura pânză este singura legătură fundamentală cu feţe identice.
- Legăturile diagonal şi atlas au feţele diferite, cu efecte opuse (când faţa are dominantă
de urzeală, reversul are dominantă de bătătură).
- Într-un raport de legătură sunt R2 puncte de legare, din care R sunt cu efect de urzeală şi
R2 - R sunt cu efect de bătătură. Pe măsura creşterii raportului legăturii (R), se
accentuează diferenţa între faţa şi reversul ţesăturii, din punctul de vedere al sistemului
dominant.
- În orice legătură fundamentală cu raport R, evoluţia oricărui fir este formată din două
segmente, cu valori Sg1 = 1 şi Sg2= R - 1. Creşterea raportului de legătură R are ca
urmare numai creşterea valorii segmentului Sg2, ceea ce determină creşterea
vulnerabilităţii la agăţare în procesul de utilizare. Se recomandă evitarea folosirii
legăturilor cu evoluţii ale firelor la care Sg > 4 la ţesături cu desimi mici şi mijlocii şi S g>
8, la ţesături cu desimi mari (mătase).

29
 TEX-D - MANUAL DE UTILIZARE

2.1.1. Legătura pânză

- din meniul principal, se selectează
Legătura/Generare
- se introduce evoluţia de bază 1,1 şi se apasă
OK
- din meniul principal, se selectează
Desenare/Schema
- se apasă butonul pentru a se afişa schema Fig. 2.1
de programare (năvădire teoretică - fig. 2.1)
- în continuare, pentru a realiza o năvădire
practică în 4 iţe, se apasă butonul OK pentru a
reveni în meniul principal, de unde se selectează
Editare/Diversificare
- se selectează Multiplicare urzeală şi se apasă
OK
- din meniul principal, se selectează
Desenare/Schema
- se apasă butonul şi apoi butonul Editare
năvădire
- se adaugă două iţe şi se repartizează punctele
de năvădire corespunzător năvădirii împrăştiate
în două grupe cu câte două iţe (fig.2.2), după Fig. 2.2
care se apasă OK

2.1.2. Legătura diagonal fundamental

a) Legătură diagonal fundamental cu

1
dominantă de bătătură D / (Z)
3
- din meniul principal, se selectează
Legătura/Generare;
- se introduce evoluţia de bază 1,3
şi se apasă OK
- din meniul principal, se selectează
Desenare/Schema
- se apasă butonul (fig. 2.3) Fig. 2.3
30
 TEX-D - MANUAL DE UTILIZARE

1
b) Legătură diagonal fundamental cu dominantă de bătătură D (S)
3

Fig. 2.4

- din meniul principal, se selectează Legătura/Generare

- se introduce evoluţia de bază 1,3, se apasă butonul Standard descendent
fire urzeală şi se apasă OK
- din meniul principal, se selectează Desenare/Schema
- se apasă butonul (fig. 2.4)

3
b) Legătură diagonal fundamental cu dominantă de urzeală D /(Z)
1

- din meniul principal, se selectează

Legătura/Generare;
- se introduce evoluţia de bază 3,1 şi se apasă
OK
- din meniul principal, se selectează
Desenare/Schema
- se apasă butonul (fig. 2.5)

Fig. 2.5
d) Legătură diagonal fundamental cu
3
dominantă de urzeală D (S)
1
- din meniul principal, se selectează
Legătura/Generare

31

Fig. 2.6
 TEX-D - MANUAL DE UTILIZARE
- se introduce evoluţia de bază 3,1, se apasă butonul Standard descendent
fire urzeală şi se apasă OK
- din meniul principal, se selectează Desenare/Schema
- se apasă butonul (fig. 2.6)

2.1.3. Legătura atlas fundamental

a) Legătură atlas fundamental cu

dominantă de bătătură A 5/3
- din meniul principal, se selectează
Legătura/Generare
- se introduc următorii parametri:
evoluţia de bază: 1,4, valoarea
pasului: 3 şi se apasă OK
- din meniul principal, se selectează
Desenare/Schema
- se apasă butonul (fig. 2.7)

Fig. 2.7

b) Legătură atlas fundamental cu dominantă de urzeală A 5/3

- din meniul principal, se selectează
Legătura/Generare
- se introduc următorii parametri:
evoluţia de bază: 1,4, valoarea
pasului: 3 şi se apasă OK
- se selectează din meniul principal
opţiunea Editare/Diversificare;
- se selectează Negativare desen şi
apoi OK
- din meniul principal, se selectează
Desenare/Schema
- se apasă butonul (fig. 2.7) Fig. 2.8

2.2. Legături derivate

32
 TEX-D - MANUAL DE UTILIZARE
2.2.1. Legături derivate din pânză
Aceste legături se obţin prin extinderea punctelor de legare (segmentelor de legătură)
pe una sau pe ambele direcţii. Când extinderea segmentelor se face cu valori egale, se obţin
legături derivate regulate, iar când extinderea se face cu valori neegale, se obţin legături
derivate neregulate.

Legăturile derivate din pânză pot fi simplu derivate, când evoluţia firelor de urzeală
sau de bătătură conţine o singură pereche de segmente de legătură, sau multiplu derivate,
când aceasta conţine mai multe perechi de segmente de legătură.

2.2.1.1. Legături rips

Legăturile rips se pot obţine din legătura pânză, prin extinderea segmentelor de
legătură pe direcţie longitudinală sau pe direcţie transversală.
Extinderea pe direcţie longitudinală duce la legătura rips de urzeală, care poate fi
regulat sau neregulat, simplu sau multiplu derivat.
Extinderea pe direcţie transversală duce la legătura rips de bătătură, care poate fi
regulat sau neregulat, simplu sau multiplu derivat, ca şi legătura rips de urzeală. Prin
derivarea multiplă se obţine legătura rips compus, care are întotdeauna caracter neregulat.
Raportul legăturii rips:
- Legătura rips de urzeală: Ru = 2, Rb =  Sgu ;
- Legătura rips de bătătură: Ru =  Sgb, Rb = 2;
4
a) Rips de urzeală simplu derivat - caracter regulat R
4
- se selectează opţiunea Legătura/Generare;
- se introduce evoluţia de bază 1,1;
- se apasă butonul Ordine impusa pentru
bătătură şi se introduce ordinea
1,1,1,1,2,2,2,2, după care se apasă OK;
- se apasă OK şi din fereastra Generare;
- se selectează Editare/Diversificare
- se selectează Multiplicare urzeală şi apoi se
apasă OK
- se selectează opţiunea Desenare/Schema
- se apasă butonul (năvădire teoretică - Fig. 2.9
fig. 2.9)
- pentru a realiza o năvădire practică în 4
iţe, se apasă butonul OK pentru a reveni în
meniul principal, de unde se selectează
Desenare/Schema

33

Fig. 2.10
 TEX-D - MANUAL DE UTILIZARE

- se apasă butonul şi apoi butonul Editare năvădire

- se adaugă două iţe şi se repartizează punctele de năvădire corespunzător
năvădirii drepte în 4 iţe (fig.2.10), după care se apasă OK

2
b) Rips de urzeală simplu derivat - caracter neregulat R 6
- se selectează opţiunea Legătura/Generare;
- se introduce evoluţia de bază 1,1;
- se apasă butonul Ordine impusa pentru
bătătură şi se introduce ordinea 1,1,2,2,2,2,2,2,
după care se apasă OK;
- se modifică numărul de fire de urzeală: 4 şi se
apasă butonul OK din fereastra Generare;
- se selectează Desenare/Schema
- se apasă butonul şi apoi butonul Editare
năvădire Fig. 2.11
- se adaugă două iţe şi se repartizează punctele
de năvădire corespunzător năvădirii drepte în 4 iţe, după care se apasă OK
(fig. 2.11)

4 2
c) Rips compus de urzeală R
3 1
- se selectează opţiunea Legătura/Generare;
- se introduce evoluţia de bază 1,1;
- se apasă butonul Ordine impusa pentru bătătură şi se introduce ordinea
1,1,1,1,2,2,2,1,1,2, după care se apasă OK;
- se modifică numărul de fire de
urzeală: 6 şi se apasă butonul OK din
fereastra Generare;
- se selectează Desenare/Schema
- se apasă butonul şi apoi butonul
Editare năvădire
- se adaugă 4 iţe şi se repartizează
punctele de năvădire corespunzător
năvădirii drepte în 6 iţe (fig. 2.12),
după care se apasă OK

34 Fig. 2.12
 TEX-D - MANUAL DE UTILIZARE

4
d) Rips de bătătură simplu derivat - caracter regulat R
4
- se selectează opţiunea Legătura/Generare;
- se introduce evoluţia de bază 1,1;
- se apasă butonul Ordine impusa pentru
urzeală şi se introduce ordinea
1,1,1,1,2,2,2,2, după care se apasă OK;
- se modifică numărul de fire de bătătură: 4 şi
se apasă butonul OK din fereastra Generare;
- se selectează Desenare/Schema
- se apasă butonul şi apoi butonul Fig. 2.13

Editare năvădire
- se adaugă două iţe şi se repartizează punctele de năvădire corespunzător
năvădirii din fig. 2.13, după care se apasă OK

4
e) Rips de bătătură simplu derivat-caracter neregulat R
3
- se selectează opţiunea Legătura/Generare;
- se introduce evoluţia de bază 1,1;
- se apasă butonul Ordine impusa pentru
urzeală şi se introduce ordinea 1,1,1,1,2,2,2,
după care se apasă OK;
- se apasă butonul OK din fereastra
Generare;
- se selectează Desenare/Schema şi se apasă Fig. 2.14
butonul - fig. 2.14 (năvădire teoretică)
- se apasă butonul Editare năvădire
- se adaugă două iţe şi se repartizează punctele de năvădire ca într-una din
variantele din fig. 2.15, după care se apasă OK

a) b)
35
 TEX-D - MANUAL DE UTILIZARE
Fig. 2.15

2 3
f) Rips compus de bătătură R
3 4
- se selectează opţiunea Legătura/Generare;
- se introduce evoluţia de bază 1,1;
- se apasă butonul Ordine impusă pentru urzeală şi se introduce ordinea
1,1,2,2,2,1,1,1,2,2,2,2, după care se apasă OK;
- se apasă butonul OK din fereastra Generare;
- se selectează Desenare/Schema şi se apasă butonul - fig. 2.16 (năvădire
teoretică)
- se apasă butonul Editare năvădire
- se adaugă două iţe şi se repartizează punctele de năvădire ca în varianta din
fig. 2.17, după care se apasă OK

Fig. 2.16

Fig. 2.17

g) Legătura rips cu figuri

- se selectează opţiunea Legătura/Generare;

- se introduce evoluţia de bază 1,1, se apasă butonul Ordine impusă pentru
bătătură şi se introduce ordinea 1,1,1,2,2,2, se modifică numărul de fire de
urzeală: 6, după care se apasă OK;
- se apasă butonul OK din fereastra Generare;
- se selectează Editare/Diversificare
- se selectează Multiplicare desen, Rotire cu 900 în cadranele 2 şi 4 şi se apasă
butonul OK.
- se selectează opţiunea Desenare/Schema şi se apasă butonul (fig. 2.18)
36
 TEX-D - MANUAL DE UTILIZARE

Fig. 2.18

2.2.1.2. Legături panama

Legăturile panama se obţin din legătura pânză prin extinderea simultană a

segmentelor de legare pe ambele direcţii: longitudinală şi transversală.
Când extinderea prin derivare simplă se face cu mărimi egale pe ambele direcţii, se
obţine legătura panama cu aspect regulat, iar când extinderea se face cu mărimi neegale, se
obţine legătura panama cu aspect neregulat.
Prin derivarea multiplă se obţine legătura panama compus, care are întotdeauna
caracter neregulat.
Când extinderea prin derivare simplă sau multiplă se face cu mărimi neegale pe cele
două direcţii, se obţine legătura panama cu aspect total neregulat.
Legătura panama obţinută prin derivare multiplă se mai numeşte legătura panama
compusă şi se caracterizează prin aceea că fiecare fir de urzeală sau de bătătură cuprinde în
evoluţie cel puţin două perechi de segmente de legătură.
Legătura panama compusă poate avea caracter parţial neregulat, când Ru = Rb = 
Sgu = Sgb, sau caracter total neregulat, când Ru şi Rb nu sunt egale.
Aspectul ţesăturilor cu legături panama se poate diversifica prin combinarea mărimii
perechilor de segmente de legătură. Aspectul se poate pune mai bine în evidenţă şi prin
adoptarea de culori diferite pentru sistemele de fire urzeală şi bătătură. Fermitatea legăturii
şi deci, stabilitatea poziţională a firelor în ţesătură, este mai redusă în comparaţie cu legătura
pânză.

37
 TEX-D - MANUAL DE UTILIZARE

a) Legătură panama cu caracter regulat

- se selectează Legătura/Generare
- se introduce evoluţia de bază 1,1;
- se selectează Ordine impusă pentru urzeală şi se introduce ordinea
1,1,1,1,2,2,2,2, apoi se apasă OK
- se selectează Ordine impusă pentru
bătătură, se introduce ordinea
1,1,1,1,2,2,2,2 şi se apasă OK
- se apasă butonul OK din fereastra
Generare;
- se selectează Desenare/Schema, se
apasă butonul şi apoi Editare
năvădire
- se adaugă două iţe şi se repartizează Fig. 2.19
punctele de năvădire ca în varianta din
fig. 2.19, după care se apasă OK

b) Legătură panama cu caracter neregulat

parţial
- se selectează Legătura/Generare
- se introduce evoluţia de bază 1,1;
- se selectează Ordine impusă pentru urzeală, se
introduce ordinea 1,1,1,2,2 şi se apasă OK
- se selectează Ordine impusă pentru bătătură, se
introduce ordinea 1,1,1,2,2 şi se apasă OK
- se apasă butonul OK din fereastra Generare Fig. 2.20
- se selectează Desenare/Schema şi se apasă butonul
- fig. 2.20 (năvădire teoretică)

c) Legătura panama cu caracter neregulat

total
- se selectează Legătura/Generare
- se introduce evoluţia de bază 1,1;
- se selectează Ordine impusă pentru
urzeală, se introduce ordinea 1,1,1,1,2,2 şi
se apasa OK
Fig. 2.21
38
 TEX-D - MANUAL DE UTILIZARE
- se selectează Ordine impusă pentru bătătură, se introduce ordinea
1,1,1,1,1,2,2,2 şi se apasă OK
- se apasă butonul OK din fereastra Generare;
- se selectează Desenare/Schema şi se apasă butonul - fig. 2.21 (năvădire
teoretică)
- (fig. 2.21);

d) Legătura panama compus

- se selectează Legătura/Generare
- se introduce evoluţia de bază 1,1;
- se selectează Ordine impusă
pentru urzeală, se introduce
ordinea 1,1,2,1,1,1,1,1,2,2 şi se
apasă OK
- se selectează Ordine impusă
pentru bătătură, se introduce
ordinea 1,1,1,2,2,1,1,2 şi se apasă
OK Fig. 2.22
- se apasă butonul OK din
fereastra Generare;
- se selectează Desenare/Schema şi se apasă butonul - fig. 2.22 (năvădire
teoretică)

e) Legătura panama cu figuri

- se selectează Legătura/Generare
- se introduce evoluţia de bază 1,1;
- se apasă butonul pentru Ordine impusă fire de urzeală, se impune ordinea
firelor 1,1,2,1,1 şi se apasă butonul OK;
- se apasă butonul pentru Ordine impusă fire bătătură, se impune ordinea
firelor 1,1,2,1,1 şi se apasă butoanele OK din ferestrele pentru Ordine
impusă şi cu parametri;
- se selectează opţiunea Editare/Diversificare
- se selectează Multiplicare desen, Negativare în cadranul I, Rotire cu 180 0
desen, Negativare cadran II, Negativare cadran IV şi se apasă butonul OK
- se selectează Desenare/Schema şi se apasă butonul - fig. 2.23

39
 TEX-D - MANUAL DE UTILIZARE

Fig. 2.23

2.2.2. Legături derivate din diagonal fundamental

Această familie de legături este cea mai numeroasă şi totodată cea mai diversă din
punctul de vedere al aspectului. Legăturile derivate din legătura diagonal pot fi folosite în
toate domeniile de materii prime şi pentru aproape toate sortimentele de ţesături.
Diversitatea legăturilor derivate din diagonal rezultă din multitudinea metodelor
folosite pentru obţinerea lor.

2.2.2.1. Legătura diagonal întărit

Legătura diagonal întărit se obţine din legătura diagonal fundamental cu dominantă de

bătătură, prin extinderea punctelor de legare cu efect de urzeală pe direcţie longitudinală sau
transversală. Evoluţia firelor de urzeală cuprinde o singură pereche de segmente de legătură
dintre care, cel puţin unul are valoarea Sg  2 iar legătura se numeşte diagonal simplu
derivat.
Când raportul legăturii de bază este impar, se va obţine o legătură diagonal întărit cu
feţe diferite.
Când raportul legăturii de bază este par, se pot obţine şi legături diagonal întărit cu
feţe identice, atunci când mărimea segmentelor este Sg1 = Sg2 = (R/2).
Scopul întăririi este de a folosi legături cu rapoarte mari şi segmente de legătură mici,
precum şi de a obţine o mai mare diversitate de aspect a legăturilor.
Toate legăturile diagonal întărit au Ru = Rb =
Rbbază.

40

Fig. 2.24
 TEX-D - MANUAL DE UTILIZARE

- se selectează Legătura/Generare
- se introduce evoluţia de bază 3,2;
- se apasă butonul OK
- se selectează Desenare/Schema şi se apasă butonul - fig. 2.24

2.2.2.2. Legătura diagonal compus

Legătura diagonal compus se obţine din legătura diagonal întărit, prin intercalarea
unor lunii diagonale simple sau întărite. Evoluţia firelor cuprinde cel puţin două perechi de
segmente de legătură dintre care, unul are valoarea S g 2. În funcţie de numărul de perechi
de segmente, legătura diagonal compus poate fi dublu, triplu sau multiplu derivată.
Legătura diagonal compus are cea mai mare utilizare în toate domeniile de materii
prime şi sortimente, deoarece prezintă o mare diversitate de aspect prin folosirea unor legături
de bază cu rapoarte mari. Numărul firelor cu evoluţii distincte din legătura de bază poate
ajunge până la nivelul numărului maxim de iţe existent pe mecanismul de formare a rostului.

- se selectează Legătura/Generare
- se introduce evoluţia de bază
3,2,1,2,1,1;
- se apasă butonul OK;
- se selectează Desenare/Schema şi se
apasă butonul - fig. 2.25

Fig. 2.25

2.2.2.3. Legături diagonal ascuţit

41
 TEX-D - MANUAL DE UTILIZARE

Legăturile diagonal ascuţit se obţin prin asocierea de module cu legături diagonal

fundamental, întărit sau compus, de sensuri opuse. Orice legătură diagonal ascuţit se
caracterizează printr-o serie de parametri:
- Nu , Nb - numărul de fire de urzeală/bătătură din ramura ascendentă;
- Nz - numărul total de fire de urzeală/bătătură din modul;
- Dv - decalarea vârfurilor;
- Nv - numărul de vârfuri din raportul de legătură;
- Ru,Rb - raportul de legătură în urzeală/bătătură.
În continuare va fi prezentat algoritmul de calcul al parametrilor ce caracterizează o
legătură diagonal ascuţit progresiv cu decalare variabilă a vârfurilor - cazul general al
legăturilor diagonal ascuţit.
Parametrii cunoscuţi sunt următorii:
- Rub, Rbb - raportul de legătură în urzeală/bătătură al legăturii de bază;
- Nu - numărul de fire de urzeală din ramura ascendentă;
- Dvi - decalarea vârfurilor;
- Nv - numărul vârfurilor.
Numărul de fire din fiecare modul (Nzi) se calculează cu relaţia:
Nzi = 2(Nu-1) - Dvi (2.1)
Raportul în urzeală al legăturii diagonal ascuţit (Ru) se calculează cu relaţia:
Nv Nv
Ru   Nz i  2( Nu  1)  Nv   Dv i (2.2)
i 1 i 1
iar raportul în bătătură este egal cu raportul în bătătură al legăturii de bază:
Rb = Rbb (2.3)

Formele particulare ale legăturii diagonal ascuţit sunt următoarele:

- legătura diagonal ascuţit progresiv cu decalare constantă a vârfurilor - când Dv =
constant, iar relaţiile (2.2) şi (2.3) devin:
Ru = NzNv (2.4)
Rb = Rbb (2.5)
- legătura diagonal ascuţit progresiv cu decalare variabilă a vârfurilor - când Dv = Dvi .
Condiţii necesare:  Dv i  X  Rb b , X  N*
- legătura diagonal ascuţit transversal - când Dv = 0, iar relaţiile (2.2) şi (2.3) devin:
Ru = 2(Nu - 1) (2.6)
Rb = Rbb (2.7)
Numărul de variante de legături obţinute este limitat de o serie de restricţii cu privire la
mărimea elementelor ce le caracterizează şi anume:
- numărul de fire dintr-un element (Nz):
Nu  1  Nz  2  Nu  3, în care Nu  4 (2.8)
- decalarea vârfurilor (Dv):
Dv = (2Nu - 2) - Nz (2.9)

- numărul de vârfuri (Nv):

42
 TEX-D - MANUAL DE UTILIZARE
x  Rb b *
Nv  ;x  N astfel încât şi Nu  4 (2.10)
Dv
- raportul legăturii pe sisteme de fire:
Ru = Nz Nv (2.11)
Rb = Rbb (2.12)

a) Legătură diagonal ascuţit transversal

- se selectează Legătura/Generare
- se introduce evoluţia de bază 2,2, se apasă butonul Diagonal ascuţit pentru
fire urzeală
- se introduce Numărul de fire din ramura ascendentă 12, se selectează Dv =
0 şi se apasă butonul OK
- se apasă butonul OK din fereastra Diagonal ascuţit;
- se apasă butonul OK din fereastra Generare
- se selectează Desenare/Schema şi se apasă butonul (fig. 2.26)

Fig. 2.26

b) Legătură diagonal ascuţit longitudinal

- se selectează Legătura/Generare
- se introduce evoluţia de bază 1,2,1,1,1 se apasă butonul Diagonal ascuţit
pentru fire bătătură
- se introduce Numărul de fire din ramura ascendentă 9, se selectează Dv = 0
şi se apasă butonul OK
- se apasă butonul OK din fereastra Diagonal ascuţit
- se apasă butonul OK din fereastra Generare
- se selectează Desenare/Schema şi se apasă butonul (fig. 2.27)

43
 TEX-D - MANUAL DE UTILIZARE

Fig. 2.27

c) Legătură diagonal rombic

- se selectează Legătura/Generare
- se introduce evoluţia de bază 2,4
- se apasă butonul Diagonal ascuţit pentru fire de urzeală, se introduce
Numărul de fire din ramura ascendentă 10, se selectează Dv = 0 şi se apasă
butonul OK;
- se apasă butonul OK din fereastra Diagonal ascuţit;
- se apasă butonul Diagonal ascuţit pentru fire de bătătură, se introduce
Numărul de fire din ramura ascendentă 9, se selectează Dv = 0 şi se apasă
butonul OK;
- se apasă butonul OK din fereastra Diagonal ascuţit;
- se apasă butonul OK din fereastra Generare
- se selectează Desenare/Schema şi se apasă butonul (fig. 2.28)

44
 TEX-D - MANUAL DE UTILIZARE

Fig. 2.28

d) Legătură diagonal ascuţit progresiv ascendent cu decalare constantă a

vârfurilor
- se selectează Legătura/Generare
- se introduce evoluţia de bază 2,1,1,2,1,1
- se apasă butonul Diagonal ascuţit pentru
fire urzeală
- se introduce Numărul de fire din ramura
ascendentă 10, se selectează Dv =
calculat şi se apasă butonul OK
- se selectează varianta cu raportul în
urzeală Rp = 28, prin poziţionarea
cursorului în tabelul variantelor (fig. 2.29)
pe linia respectivă şi apăsarea butonului
mouse-ului, după care se apasă butonul
OK
- se apasă butonul OK din fereastra
Generare
- se selectează Desenare/Schema şi se apasă Fig. 2.29
butonul (fig. 2.30)

45
 TEX-D - MANUAL DE UTILIZARE

Fig. 2.30

e) Legătura diagonal ascuţit progresiv ascendent cu decalare variabilă a

vârfurilor
- se selectează Legătura/Generare
- se introduce evoluţia de bază 1,1,2,1
- se apasă butonul Diagonal ascuţit pentru fire urzeală
- se introduce Numărul de fire din ramura ascendentă 8, se selectează Dv =
impus şi se apasă butonul OK
- se introduce şirul decalării vârfurilor: Dv=1,4,3,2 şi se apasă butonul OK;
- se selectează varianta cu raportul în urzeală Rp = 28, prin poziţionarea
cursorului în tabelul variantelor (fig. 2.29) pe linia respectivă şi apăsarea
butonului mouse-ului, după care se apasă butonul OK
- se apasă butonul OK din fereastra Generare
- se selectează Desenare/Schema şi se apasă butonul (fig. 2.31)

Fig. 2.31

f) Legătura diagonal ascuţit progresiv rombic

- se selectează Legătura/Generare
- se introduce evoluţia de bază 1,1,2,2
- se apasă butonul Diagonal ascuţit pentru fire urzeală

46
 TEX-D - MANUAL DE UTILIZARE
- se introduce Numărul de fire din ramura ascendentă 6, se selectează Dv =
calculat şi se apasă butonul OK
- se selectează varianta cu raportul în urzeală Rp = 14, după care se apasă
butonul OK
- se apasă butonul OK din fereastra Generare
- se selectează opţiunea Editare/Diversificare
- se selectează Multiplicare desen, Rotire cu 1800 desen, şi se apasă butonul
OK
- se selectează Desenare/Schema şi se apasă butonul (fig. 2.32)

Fig. 2.32

2.2.2.4. Legături diagonal încrucişat

Legăturile diagonal încrucişat se obţin din legături diagonal întărit sau compus, cu
recomandarea ca ele să conţină în raportul legăturii fire de urzeală sau/şi de bătătură cu
evoluţii complementare, pentru a exista posibilitatea ca firele limitrofe liniei de schimbare a
direcţiei liniilor diagonale să lege în opoziţie.
Caracteristicile necesare legăturilor de bază sunt:
- Ru  4 , Ru = 2n, n  N*
- efect mixt.
Se pot folosi şi alte legături de bază, când nu se impune legarea în opoziţie a firelor
limitrofe liniei de schimbare a direcţiei liniilor diagonale.

47
 TEX-D - MANUAL DE UTILIZARE
a). Diagonal încrucişat longitudinal pe grupe egale de fire
- se selectează Legătura/Generare
- se introduce evoluţia de bază 1,2,2,1,2,2
- se apasă butonul Diagonal încrucişat pentru firele de urzeală
- se introduce numărul de fire din grupa de încrucişare: 5 şi se apasă OK
- se apasă butonul OK din fereastra Generare
- se selectează Desenare/Schema şi se apasă butonul - fig. 2.33

Fig. 2.33

b). Diagonal încrucişat longitudinal pe grupe neegale de fire

- se selectează Legătura/Generare
- se introduce evoluţia de bază 4,1,1,4,1,1
- se apasă butonul Diagonal încrucişat pentru firele de urzeală
- se introduce numărul de fire din grupele de încrucişare: 6,3 şi se apasă OK
- se apasă butonul OK din fereastra Generare
- se selectează Desenare/Schema şi se apasă butonul - fig. 2.34.

48
 TEX-D - MANUAL DE UTILIZARE

Fig. 2.34

c). Diagonal încrucişat transversal pe grupe egale de fire

- se selectează Legătura/Generare
- se introduce evoluţia de bază 3,3
- se apasă butonul Diagonal încrucişat pentru
firele de bătătură
- se introduce numărul de fire din grupa de
încrucişare: 3 şi se apasă OK
- se apasă butonul OK din fereastra Generare
- se selectează Desenare/Schema şi se apasă
butonul - fig. 2.35
Fig. 2.35
b). Diagonal încrucişat transversal pe grupe
neegale de fire

- se selectează Legătura/Generare
- se introduce evoluţia de bază 2,1,1,2,1,1
- se apasă butonul Diagonal încrucişat
pentru firele de bătătură
- se introduce numărul de fire din grupele
de încrucişare: 8,4 şi se apasă OK
- se apasă butonul OK din fereastra
Generare
- se selectează Desenare/Schema şi se
apasă butonul - fig. 2.36 Fig. 2.36

49
 TEX-D - MANUAL DE UTILIZARE

e). Legătură diagonal încrucişat bidirecţional

- se selectează Legătura/Generare
- se introduce evoluţia de bază 2,1,2,2,1,2
- se apasă butonul Diagonal încrucişat pentru firele de urzeală, se introduce
numărul de fire din grupele de încrucişare: 10,5,5,10 şi se apasă OK
- se apasă butonul Diagonal încrucişat pentru firele de bătătură, se introduce
numărul de fire din grupele de încrucişare: 10,5,5,10 şi se apasă OK
- se apasă butonul OK din fereastra Generare
- se selectează Desenare/Schema şi se apasă butonul - fig. 2.38

Fig. 2.38

2.2.2.5. Legături diagonal mutat

a) Legătură diagonal mutat longitudinal cu număr egal de fire în grupe

- se selectează Legătura/Generare
- se introduce evoluţia de bază 3,3
- se apasă butonul Diagonal mutat pentru firele de urzeală
- se introduce numărul de fire din grupa de mutare: 5 şi se apasă OK
- se apasă butonul OK din fereastra Generare
50
 TEX-D - MANUAL DE UTILIZARE

- se selectează Desenare/Schema şi se apasă butonul - fig. 2.39.

.

Fig. 2.39

b) Legătură diagonal mutat longitudinal cu număr neegal de fire în grupe

- se selectează Legătura/Generare
- se introduce evoluţia de bază 4,4
- se apasă butonul Diagonal mutat pentru firele de urzeală
- se introduce numărul de fire din grupele de mutare: 6,2 şi se apasă OK
- se apasă butonul OK din fereastra Generare
- se selectează Desenare/Schema şi se apasă butonul - fig. 2.40.

Fig. 2.40

51
 TEX-D - MANUAL DE UTILIZARE

b) Legătura diagonal mutat transversal cu număr egal de fire în grupă

- se selectează Legătura/Generare
- se introduce evoluţia de bază
1,3,2
- se apasă butonul Diagonal mutat
pentru firele de bătătură
- se introduce numărul de fire din
grupa de mutare: 5 şi se apasă
OK
- se apasă butonul OK din
fereastra Generare
- se selectează Desenare/Schema
şi se apasă butonul - fig.
2.41
Fig. 2.41

d) Legătura diagonal mutat transversal cu număr neegal de fire în grupă,

- se selectează Legătura/Generare
- se introduce evoluţia de bază
1,4,3
- se apasă butonul Diagonal mutat
pentru firele de bătătură
- se introduce numărul de fire din
grupele de mutare: 5,3 şi se apasă
OK
- se apasă butonul OK din fereastra
Generare
- se selectează Desenare/Schema şi
se apasă butonul - fig. 2.42

Fig. 2.42

e) Legătura diagonal mutat bidirecţional cu număr egal de fire în grupă

52
 TEX-D - MANUAL DE UTILIZARE
- se selectează Legătura/Generare
- se introduce evoluţia de bază 2,2
- se apasă butonul Diagonal mutat pentru firele de urzeală, se introduce
numărul de fire din grupa de mutare: 4 şi se apasă OK
- se apasă butonul Diagonal mutat pentru firele de bătătură, se introduce
numărul de fire din grupa de mutare: 4 şi se apasă OK
- se apasă butonul OK din fereastra Generare
- se selectează Desenare/Schema şi se apasă butonul - fig. 2.43

Fig. 2.43

f) Legătura diagonal mutat bidirecţional cu număr neegal de fire în grupă

- se selectează Legătura/Generare
- se introduce evoluţia de bază 3,3
- se apasă butonul Diagonal mutat pentru firele de urzeală, se introduce
numărul de fire din grupele de mutare: 12,2,6,2 şi se apasă OK
- se apasă butonul Diagonal mutat pentru firele de bătătură, se introduce
numărul de fire din grupele de mutare: 12,2,6,2 şi se apasă OK
- se apasă butonul OK din fereastra Generare
- se selectează Desenare/Schema şi se apasă butonul - fig. 2.44

53
 TEX-D - MANUAL DE UTILIZARE

Fig. 2.44

2.2.2.6. Legături diagonal pieziş

Legătura diagonal pieziş se obţine, în general, din legătura diagonal compus.

Valoarea deplasării pentru construirea legăturilor diagonal pieziş este cuprinsă între
limitele: 1 <  Su < Sgumax, în care Sgumax este valoarea maximă a segmentului de urzeală din
legătura de bază.
4 11
De exemplu, pentru legătura D , 1 <  Su < 4   Su = 2 sau 3.
2 11
Funcţie de semnul (+) sau (-) pentru Su, se obţine diagonal pieziş de dreapta (Z) şi
respectiv de stânga (S).
Raportul legăturii:
- în urzeală - când Su divide Rubază, atunci: Ru = (Rubază/Su);
- când Su nu divide Rubază, atunci: Ru = Rubază
- în bătătură: Rb = Rbbază.

a). Diagonal pieziş de tip (Z),

54
 TEX-D - MANUAL DE UTILIZARE

- se selectează
Legătura/Generare
- se introduce evoluţia de bază
4,2,1,1,1,1
- se modifică pasul: 2 şi se
apasă OK
- se selectează
Desenare/Schema şi se apasă
butonul - fig. 2.45
Fig. 2.45

b). Diagonal pieziş de tip (S),

- se selectează
Legătura/Generare
- se introduce evoluţia de
bază 4,2,1,1,1,2
- se modifică pasul: 2
- se apasă butonul Standard
descendent pentru firele
de urzeală şi se apasă OK
- se selectează
Desenare/Schema şi se
apasă butonul - fig.
2.46

Fig. 2.46

2.2.2.7. Legătura diagonal culcat

55
 TEX-D - MANUAL DE UTILIZARE
Legătura diagonal culcat se obţine în aceleaşi condiţii şi cu aceleaşi restricţii ca
legătura diagonal pieziş, cu observaţia că Su = Sb şi Ru = Rb.

- se selectează
Legătura/Generare
- se introduce evoluţia de bază
4,1,4,3,1,3
- se modifică pasul: 2
- se apasă butonul Ordine
impusă pentru firele de
bătătură, se impune ordinea:
1,3,5,7,9,11,13,15 şi se apasă
OK
- se apasă butonul OK din
fereastra Generare
- se selectează
Desenare/Schema şi se apasă
butonul - fig. 2.47 Fig. 2.47

2.2.2.8. Legătura diagonal ondulat

Legătura diagonal ondulat se obţine din legătura diagonal întărit sau compus la care
ordinea firelor din legătura de bază este astfel aleasă încât liniile diagonale se transformă în
linii curbe cu sens de dreapta (Z) sau de stânga (S), cu aspect de valuri sau cu aspect de boltă.
Valoarea deplasării Su este variabilă între limitele 1 Su < Sgumax.

a). Legătura diagonal ondulat cu aspect de valuri

- se selectează Legătura/Generare
- se introduce evoluţia de bază 4,2,4,2,1,3
- se apasă butonul Diagonal ondulat pentru urzeală
- se apasă butonul Altă variantă şi se trec în revistă diverse variante de
năvădire specifice diagonalului ondulat
- se optează pentru o variantă cu axă de simetrie oblică şi se apasă butonul
OK
- se apasă butonul OK din fereastra Generare
- din meniul principal, se selectează Editare/Diversificare
56
 TEX-D - MANUAL DE UTILIZARE
- se selectează Multiplicare desen şi se apasă OK;
- se selectează Desenare/Schema şi se apasă butonul - fig. 2.48

Fig. 2.48

b). Legătura diagonal ondulat cu aspect de boltă

- se selectează Legătura/Generare
- se introduce evoluţia de bază 2,2,3,3
- se apasă butonul Diagonal ondulat pentru urzeală
- se apasă butonul Altă variantă şi se trec în revistă diverse variante de
năvădire specifice diagonalului ondulat
- se optează pentru o variantă cu axă de simetrie verticală şi se apasă butonul
OK
- se apasă butonul OK din fereastra Generare
- din meniul principal, se selectează Editare/Diversificare
- se apasă de două ori butonul Multiplicare bătătură şi se apasă OK
- se selectează Desenare/Schema şi se apasă butonul - fig. 2.49

57
 TEX-D - MANUAL DE UTILIZARE

Fig. 2.49

2.2.2.9. Legătura diagonal umbrit

Legătura diagonal umbrit se obţine din legătura diagonal fundamental cu dominantă

de bătătură prin metoda întăririi treptate: ataşarea de 0,1, ... ,(Rbb-2), ... ,1, puncte de întărire
pe grupe succesive de m fire, în care m = x Rubază, x este număr natural.

a) Legătura diagonal umbrit transversal

Raportul legăturii: Ru = 2(Rubază-2)m

Rb = Rbbază

- se selectează Legătura/Generare
- se introduce evoluţia de bază 1,3, se
modifică numărul de fire de urzeală: 16 şi se
apasă OK
- se selectează Editare/Editare desen, se
întăresc progresiv grupele de 4 fire de Fig. 2.50
urzeală şi se apasă OK
- se selectează Desenare/Schema şi se apasă butonul - fig. 2.50

58
 TEX-D - MANUAL DE UTILIZARE

b). Legătura diagonal umbrit longitudinal

Raportul legăturii:
Ru = Rubază
Rb =2(Rbbază-2)m

- se selectează Legătura/Generare
- se introduce evoluţia de bază
1,3, se modifică numărul de fire
de bătătură: 16 şi se apasă OK
- se selectează Editare/Editare
desen, se întăresc progresiv
grupele de 4 fire de bătătură şi
se apasă OK
- se selectează Desenare/Schema
şi se apasă butonul - fig.
2.51 Fig. 2.51

2.2.2.10. Legătura diagonal împodobit

Legătura diagonal împodobit se obţine din legătura diagonal întărit, dar cel mai
adesea din diagonal compus, prin metoda adăugării sau/şi suprimării unor puncte de legare
sau prin intercalarea unor motive între sau peste liniile diagonale ale legăturii de bază.

- se selectează Legătura/Generare
- se introduce evoluţia de bază 4,3,1,8
- se apasă butonul OK
- se selectează Editare/Editare desen, se intercalează un motiv între liniile
legăturii diagonal şi se apasă OK
- se selectează Desenare/Schema şi se apasă butonul - fig. 2.52

59
 TEX-D - MANUAL DE UTILIZARE

Fig. 2.52

2.2.2.11. Legătura diagonal amestecat

Legătura diagonal amestecat se obţine din legăturile diagonal întărit sau compus prin
diverse metode dintre care, principalele sunt:
- amestecarea unor grupe egale sau neegale de fire prin deplasarea longitudinală,
transversală sau bidirecţională constantă, cu 1...(R-1) fire;
- amestecarea firelor dintr-o legătură (sau din două legături de bază, cu rapoarte egale
sau diferite), fir cu fir sau pe grupe de fire.

a). Legătura diagonal amestecat pe grupe egale de fire de urzeală, cu

deplasare longitudinală constantă Su = 2

- se selectează Legătura/Generare
- se introduce evoluţia de bază: 3,1,1,1,1,3
- se apasă butonul Diagonal amestecat fire urzeală
- se introduce numărul de fire din grupă: 7
- se introduce valoarea decalării: 2 şi se apasă butonul OK
- se apasă butonul OK din fereastra Generare
- se selectează Desenare/Schema şi se apasă butonul - fig. 2.53

60
 TEX-D - MANUAL DE UTILIZARE

Fig. 2.53

b). Legătura diagonal amestecat pe grupe neegale de fire de urzeală, cu

deplasarea longitudinală Su = 2

- se selectează Legătura/Generare
- se introduce evoluţia de bază: 3,1,1,1,1,1,1,1,1,3
- se apasă butonul Diagonal amestecat fire urzeală
- se introduce numărul de fire din grupele de amestecare: 6,4
- se introduce valoarea decalării: 2 şi se apasă butonul OK
- se apasă butonul OK din fereastra Generare
- se selectează Desenare/Schema şi se apasă butonul - fig. 2.54

Fig. 2.54

61
 TEX-D - MANUAL DE UTILIZARE
c). Legătura diagonal amestecat pe grupe egale de fire de bătătură cu
deplasarea transversală Sb = 1

- se selectează
Legătura/Generare
- se introduce evoluţia de
bază 2,1,1,1,1,3,1
- se apasă butonul Diagonal
amestecat fire bătătură
- se introduce numărul de
fire din grupă: 5 şi se
apasă butonul OK
- se apasă butonul OK din
fereastra Generare
- se selectează
Desenare/Schema şi se
apasă butonul - fig.
2.55
Fig. 2.55

d) Legătura diagonal amestecat bidirecţional pe grupe egale de fire, cu

deplasarea Su = Sb = 1

- se selectează Legătura/Generare
- se introduce evoluţia de bază 3,1,1,3
- se apasă butonul Diagonal amestecat fire urzeală
- se introduce numărul de fire din grupă: 5 şi se apasă butonul OK
- se apasă butonul Diagonal amestecat fire bătătură
- se introduce numărul de fire din grupă: 5 şi se apasă butonul OK
- se apasă butonul OK din fereastra Generare
- se selectează Desenare/Schema şi se apasă butonul - fig. 2.56

62
 TEX-D - MANUAL DE UTILIZARE

Fig. 2.56

2.2.3. Proiectarea legăturilor derivate din legătura atlas

2.2.3.1. Legătura atlas adăugat

Legătura atlas adăugat se obţine din legătura atlas fundamental cu dominantă de

bătătură, prin ataşarea unor grupe (motive) de puncte de legare în stânga, dreapta, sus sau jos
a punctelor de legare ale legăturii de bază. Grupele de ataşare se stabilesc astfel încât să nu
existe suprapuneri şi nici fire cu segmente egale cu raportul R.

- se selectează Legătura/Generare
- se introduce evoluţia de bază 1,14
- se modifică valoarea pasului: 4
- se apasă butonul OK din fereastra Generare
- se selectează opţiunea Editare/Editare desen
- se optează pentru schimbarea năvădirii; Fig. 2.57
- se editează desenul adăugându-se motivul din fig. 2.57 în
dreapta - jos a punctelor de legare ale legăturii atlas
fundamental, după care se apasă butonul OK
- se selectează Desenare/Schema şi se apasă butonul - fig. 2.58

63