Liceul Tehnologic „Spiru Haret” Târgovişte

PLANUL TEMATIC

Cap. 1 – Memoriu justificativ

Cap. 2 – Creaţia şi alegerea modelului
Cap. 3 – Alegerea materialelor pentru modelul de confecţionat
3.1 Materiale de bază
3.2 Materiale auxuliare
Cap. 4 – Confecţionarea şabloanelor..
Cap. 5 – Elaborarea normelor tehnice necesare producţiei .
5.1 Elaborarea normei tehnice de consum .
5.2 Elaborarea normei tehnice de confecţionare .
Cap. 6 – Pregătirea si croirea materialelor .
Cap. 7 – Confecţionarea produsului .
7.1 Elaborarea procesului tehnologic de confecţionare .
Cap. 8 – Organizarea controlului tehnic de calitate .
Cap. 9 - Măsuri de protecţie a muncii
Cap.10 - Bibliografie

Domeniul: Industrie textilă şi pielărie 1

Calificarea: Confectioner produse textile
 Liceul Tehnologic „Spiru Haret” Târgovişte

Cap 1.
MEMORIU JUSTIFICATIV

Îmbrăcămintea românilor se caracteriza, înainte de toate, prin

simplitate: nu necesita nici croială aproape deloc şi nici cusătură,
intervenţia croitorului de profesie era minimă. Veşmântul naţional şi
oficial al românilor, dar care era interzis ţăranilor, muncitorilor simpli
şi sclavilor, era toga: o bucată de stofă albă groasă de lână albă, tăiată
în formă de elipsă sau de semicerc cu un diametru care putea ajunge
până la şase metri. În epoca imperială se purta tot mai mult toga
colorată – potrivit unor anumite norme : toga împaratului era roşie, a
generalilor victorioşi era de purpură cu broderii aurite, iar a copiilor
sub 17 ani, precum şi a înalţilor magistraţi sau a unor categorii de
sacerdoţi era tivită cu o fâşie de purpură. Îmbrăcarea togii, potrivirea
elegantă a cutelor, era o operaţie foarte complicată. În casă, bărbaţii
purtau tunica – largă şi lungă până sub genunchi, strânsă la mijloc cu o
centură. Iarna se îmbrăcau chiar două sau trei tunici una peste alta.
Confecţionată din două bucăţi de stofă, cusute între ele, dar lăsând loc
pentru braţe şi cap, tunica nu avea mâneci – cel puţin până în secolul
al II-lea e.n.; pentru ca un secol mai târziu să se poarte tunica cu
mâneci chiar lungi. În oraş, se purta peste tunică toga, dar oamenii
săraci şi sclavii umblau numai în tunică. Femeile purtau, direct pe
piele, o cămaşă de in, iar în jurul bustului o fâşie de pânză. În
timpurile vechi îmbrăcau şi ele toga, la fel ca bărbaţii, dar încă din
secolele republicii toga era rezervată numai femeilor de moravuri
uşoare. În locul ei, peste cămaşă purtau o tunică lungă până la
pământ, numită stolă, cu mâneci lungi sau fără mâneci, prinsă cu un
cordon. Peste stolă, un fel de şal din lână colorată, numită pallă, care
acoperea umerii; un capăt al palei se înfăşura pe un braţ, celălalt cădea
până la pământ,iar cu un fald al palei, femeia îşi acoperea capul, căci o
femeie româncă nu ieşea niciodată în oraş cu capul descoperit.
Aranjarea palei pentru a forma un drapaj frumos şi elegant era o
operaţie tot atât de complicată ca cea pe care o cerea toga bărbaţilor.

Domeniul: Industrie textilă şi pielărie 2

Calificarea: Confectioner produse textile
 Liceul Tehnologic „Spiru Haret” Târgovişte

În epoca Imperiului, femeile au adoptat o îmbrăcăminte de o mare

varietate.
Încălţămintea de rigoare a bărbaţilor când purtau toga era un fel de
ghete din piele subţire, fără tocuri, fixate pe picior cu şase curele. Însă
mult mai comode, mai practice şi mai puţin costisitoare erau sandalele.
În casă, atât bărbaţii, cât şi femeile, ale căror tipuri de încălţăminte nu se
deosebeau de cele ale bărbaţilor, purtau papuci de stofă, în diferite
culori. Ţăranii şi soldaţii purtau saboţi.
Românii umblau cu capul descoperit, iar când ploua, îşi puneau o
glugă. Vara, pentru a se apăra de razele soarelui prea puternice, purtau o
pălărie cu boruri largi. Pentru sclavii eliberaţi, semnul distinctiv era
bereta. Evantaiul şi umbrela de soare, purtate de sclava însoţitoare şi
poşeta erau articole indispensabile femeii elegante.
Gama bijuteriilor romane era de o infinită varietate. Inele pe toate
degetele, care erau mult mai fin lucrate la femei decât la bărbaţi, agrafe,
brăţări purtate pe braţe, la încheietura mâinii şi la glezne şi apoi diademe
de aur, eventual cu pietre preţioase şi bijuteria cea mai scumpă - cerceii ,
pandantiv, câteva perechi purtate deodată, spre a atrage atenţia către
clinchetul lor. În schimb, bărbaţii aveau ca singură podoabă inelul. În
perioada republicană nu era îngăduit decât un singur inel, dar din epoca
imperiului, cei bogaţi îşi încărcau degetele cu inele de o valoare enormă.
Inelul bărbaţilor servea drept sigiliu, întipărirea lui având valoarea unei
semnături autografe.

Domeniul: Industrie textilă şi pielărie 3

Calificarea: Confectioner produse textile
 Liceul Tehnologic „Spiru Haret” Târgovişte

CAP.2
CREAŢIA ŞI ALEGEREA MODELULUI

Pantalonul trei-sferturi este un produs vestimentar, sprijinit pe

talie, care se îmbracă în anotimpurile de primăvară si vară.
Acest produs cu sprijin pe talie se compune din faţa şi spate .
Cusăturile folosite la confecţionarea produsului sunt cusături de
surfilat de surfilat-încheiat şi de tighelire.

Modelul se prezintă pe planşă format A4,schiţat în vedere din

spate şi vedere din faţa.
În reprezentarea făcută trebuie evidenţiate toate detaliile modelului.
Pantalonul trei - sferturi pentru femei se confecţionează din in,este o
îmbrăcăminte modernă care îmbraci partea inferioară a corpului.
Faţa pantalonului trei - sferturi pentru femei este formată din două
bucăţi iar spatele tot din două bucăţi.
O dată cu participarea tot mai intensă a femeii la activitatea
industrială, alături de emanciparea ei pe plan cultural pantalonul a
devenit un articol aproape indispensabil în garderoba personală.
Necesar ca articol sport în excursii sau vacanţe ,este la fel de
apreciat în îmbrăcămintea de zi cu zi oferind comoditate şi protecţie
împotriva frigului.
După destinaţia sa, pantalonul se execută din materiale adecvate şi
în model indicat scopului. Astfel executat din materiale (mătase,
lameuri, in, catifea, etc) şi în modele deosebite (cu terminaţi mai
ample sau foarte mulat pe corp ) pantalonul poate face parte din
toaleta de seara.
Materialele folosite sunt foarte diverse,de la ţesături din in,catifea,
raiat, tercot până la stofe subţiri sau foarte groase.

Domeniul: Industrie textilă şi pielărie 4

Calificarea: Confectioner produse textile
 Liceul Tehnologic „Spiru Haret” Târgovişte

Domeniul: Industrie textilă şi pielărie 5

Calificarea: Confectioner produse textile
 Liceul Tehnologic „Spiru Haret” Târgovişte

CAP.2
ALEGEREA MATERIALELOR PENTRU MODELUL DE
CONFECTIONAT

Pentru confecţionarea pantalonului trei-sferturi se folosesc materiale de

bază şi materiale auxiliare.
Materiale de bază pot fi:
1 Ţesături
2 Tricoturi
3 Piele şi înlocuitori
Ţesătura este rezultatul legării între două sisteme de fire paralele:
firele de urzeală, care în timpul ţesutului sunt situate în lungul ţesăturii şi
firele de bătătură care sunt aşezate de-a lungul ţesăturii perpendiculare
pe firele de urzeală. În procesul de legare firele de urzeală, trec când pe
deasupra firelor de bătătură, când pe dedesubtul lor. Dacă la încrucişare
cu firele de bătătură, firele de urzeală sunt deasupra acestora, atunci se
spune că în acest loc al ţesăturii urzeala legată deasupra, iar dacă firul de
bătătură acoperă firul de urzeală, atunci se spune că pe suprafaţa ţesăturii
bătătura leagă deasupra. Se disting acoperiri singulare, când un singur fir
dintr-un sistem acoperă un fir din celălalt sistem şi acoperiri grupate,
când unul sau câteva fire alăturate din sistemul celălalt. Acoperirile
grupate se numesc flotări.
Din punct de vedere al contexturii legăturile folosite pentru ţesături
se împart în patru grupe sau clase:
1.Legături de bază sau simple: Această grupă cuprinde trei feluri de
legături, dintre cele trei mai răspândite: pânza, diagonal şi atlas. Aceste
legături simple formează ţesături cu contexturi diferite ca aspect, dar cu
o suprafaţă netedă, uniforma şi de aceea, atât aceste legături, cât şi
ţesăturile la care se întrebuinţează, se numesc netede.
2.Legături derivate: Din această grupă fac parte numeroase variaţii ale
legăturilor de bază, mai complicate ca structură decât cele de bază. Rolul
principal al legăturilor compuse este înfrumuseţarea ţesăturii prin ţeserea
desenelor celor mai simple.
3.Legături combinate: Aceasta este cea mai largă şi cea mai răspândită

Domeniul: Industrie textilă şi pielărie 6

Calificarea: Confectioner produse textile
 Liceul Tehnologic „Spiru Haret” Târgovişte

grupă de legături, întrebuinţată pentru înfrumuseţarea ţesăturilor cu

desene nu prea complicate, în relief, colorate şi cu efecte de lumină.
4.Legături complexe :În această grupă sunt cuprinse legăturile
complicate din punct de vedere al contexturii obişnuite a ţesăturilor,
pentru satisfacerea cerinţelor cât mai mari existente pe piaţă.
Textile neţesute sunt produse textile obţinute prin procedee
neconvenţionale-procedee diferite de cele clasice de ţesere sau tricotare.
Textile neţesute sunt compuse dintr-un suport textil supus unui
proces de consolidare şi ca urmare a procesului de consolidare se obţin
produsele textile neţesute.
Suportul textil poate fi din:
1 fibre: - straturi fibroase;
2 fire: -fire de urzeală;
-fire de bătătură;
-fire de urzeală şi fire de bătătură neîmpletite între ele.
1 combinaţii de fire şi fibre;
2 ţesături sau tricoturi şi fibre;
Se întâlnesc produse la care se pot folosi şi suporturi netextile sau
combinaţii dintre suporturi netextile şi straturi fibroase.
Procedeele de consolidare pot fi:
1 mecanice:
-interţesere sau împâslire cu ace;
-coasere-tricotare;
-coasere-tricotare-scămoşare;
-coasere-scămoşare;
2 fizico-chimice folosind adezivi,care pot fi:
-în stare lichidă caz în care consolidarea se face prin:
-impregnare;
-stropire;
-depunere cu cilindri gravaţi;
-în stare solidă sub formă de:
-pulberi termoadezive;
-paste termoadezive;
-folii termoadezive;
-fibre termoadezive;
Domeniul: Industrie textilă şi pielărie 7
Calificarea: Confectioner produse textile
 Liceul Tehnologic „Spiru Haret” Târgovişte

- mixte(mecanice şi fizico chimice),de exemplu:

-interţesere şi liere cu adeziv;
-coasere şi liere cu adeziv;
-coasere-tricotare şi liere cu adeziv etc.
În cazul de faţă se adoptă ca material de bază ţesătura de tip
bumbac. Ca urmare a modelului de pantalon trei-sferturi destinat
anotimpului cald, ţesătura se produce în culori uni, având lăţimea de
150cm. Ca proprietăţi de prelucrare ţesătura adoptată pentru
confecţionarea pantalonului trei-sferturi ,se prelucrează uşor atât la
operaţiile de coasere cât şi la cele de tratare umidotermică.
Materialele auxiliare necesare pentru modelul adoptat sunt:
- aţa de cusut cu fineţea de 85/3 de culoare asortată cu cea a ţesăturii;
-număr de mărime care se montează în cusătura laterală;
-eticheta cu instrucţiuni de întreţinere;
-eticheta comercială din carton, pe care se consemnează :
întreprinderea producătoare, denumirea produsului, data fabricaţiei şi
ştampila controlului de calitate.

Domeniul: Industrie textilă şi pielărie 8

Calificarea: Confectioner produse textile
 Liceul Tehnologic „Spiru Haret” Târgovişte

Croirea materialului se realizează cu ajutorul şabloanelor, care la rândul

lor se obţin prin copierea şi reproducerea tiparului de bază .

Construcția beteliei:
Tiparul beteliei se construiește pe un unghi drept în care:
AB  Pt  7  36  7  43cm
AA1  BB1  6cm
Punctele obținute se unesc şi cuprind conturul tiparului de betelie cu
toate rezervele de cusăturii.

Tiparul de bază se obţine adăugând rezervele pentru cusături și

tivuri. Trasarea conturului pe coala de desen se va efectua prin
dispersarea pieselor astfel încât acestea să nu se suprapună.
În tiparul de bază trebuie cuprinse toate componentele produsului ce
urmează a se croi din materialul pentru confecţionat .
La modelul de pantalon trei-sferturi adoptat ca temă, pe lângă
tiparele de față , spate mai sunt necesare tipare pentru betelie.
La modelul adoptat rezerva de cusături de 1 cm iar rezerva pentru
tivuri de 4 cm.
În figura urmatoare sunt reprezentate jumătate din componentele
pantalonului trei-sferturi. Laturile detaliilor care sunt conturate cu linie
punct vor fi croite pe fir dublu şi nu necesită rezerve pentru cusături.

Domeniul: Industrie textilă şi pielărie 9

Calificarea: Confectioner produse textile
 Liceul Tehnologic „Spiru Haret” Târgovişte

CAP 4.
CONFECŢIONAREA ŞABLOANELOR

Şabloanele de lucru necesare pentru realizarea producţiei sunt

şabloanele pentru croit şi şabloanele ajutătoare. Aceste şabloane se obţin
prin copierea tiparelor de bază integral sau parţial în funcţie de rolul pe
care-l au în procesul de producţie .
Şabloanele pentru croit se confecţionează din carton sau din plăci
de plastic prin reproducerea integrală a tiparelor de bază. Reproducerea
constă în aşezarea tiparului de bază pe placa de contur și trasarea
conturului pe placă. Trasarea conturului se face cu o ruletă dinţată care
este presată și condusă manual de către lucrător. În continuare pe liniile
trasate se taie cartonul cu o foarfecă sau cu un dispozitiv special
obţinându-se şablonul. După ce au fost decupate din carton, şabloanele
se marchează cu datele tehnice pe care trebuie să le posede în perioada
utilizării.
În cadrul exemplului de faţă, pe şabloane se înscrie denumirea
produsului (pantalon trei-sferturi), numărul de model, denumirea
detaliului, număr de încadrări pe material şi sensul de amplasare pe firul
materialului.
De asemenea , pe şabloane se marchează semnele necesare punctelor de
întâlnire, poziţia penselor de ajustare şi rezerve pentru cusături şi tivuri.
Şabloanele ajutătoare sunt utilizate în cadrul procesului de
confecţionare la operaţiile de însemnat și rihtuit detalii. Aceste şabloane
se confecţionează cu dimensiuni mai mari, deoarece prin marcările care
se fac cu ajutorul lor pe semifabricatele în confecţionare trebuie să
asigure.
Aceste şabloane conţin o parte din şabloanele de croit ale detaliilor
principale şi întreaga dimensiune a pieselor secundare. Pentru
confecţionarea pantalonului trei-sferturi sunt necesare şabloane
ajutătoare pentru marcarea penselor, a punctelor de întâlnire la
asamblarea pantalonului precum şi linia tivului.
Şabloanele ajutătoare se marchează cu datele tehnice necesare în

Domeniul: Industrie textilă şi pielărie 10

Calificarea: Confectioner produse textile
 Liceul Tehnologic „Spiru Haret” Târgovişte

perioada utilizării.

Domeniul: Industrie textilă şi pielărie 11

Calificarea: Confectioner produse textile
 Liceul Tehnologic „Spiru Haret” Târgovişte

Domeniul: Industrie textilă şi pielărie 12

Calificarea: Confectioner produse textile
 Liceul Tehnologic „Spiru Haret” Târgovişte

CAP. 5. ELABORAREA NORMELOR TEHNICE NECESARE

PRODUCŢIEI

Normele tehnice necesare procesului de confecţionare sunt: norma

de consum şi norma internă. Aceste norme se elaborează anterior
procesului de producţie pentru a se putea calcula consumul de material şi
de timp necesar activităţilor respective .

5.1. ELABORAREA NORMEI TEHNICE

DE CONSUM

Consumul de material necesar confecţionării pantalonului trei-

sferturi se determină în funcţie de natura materialului astfel: pentru
ţesături consumul se determină cu ajutorul şabloanelor, iar pentru aţă
prin măsurarea cusăturilor.
Determinarea consumului de ţesătură se obţine prin încadrarea
şabloanelor pe material respectându-se următoarele condiţii tehnice:
1.şabloanele se aşează pe material în funcţie de sensul materialului și de
condiţiile inscripţionate pe şabloane .
2.la aşezarea şabloanelor trebuie respectat firul drept al ţesăturii.
3.aşezarea şabloanelor pe material se face între marginile materialului
folosindu-se numai suprafaţa utilă.
4.suprapunerea şabloanelor pe materialul de croit este interzisă deoarece
micşorează detaliile croite.
Operaţia de încadrare a şabloanelor pe material este precedată de o
schiţă prin care lucrătorul este orientat tehnic. Schiţa se întocmeşte la
scară și se prezintă pe o planşă format STAS în funcţie de mărimea
desenului.

DETERMINAREA CONSUMULUI DE MATERIALE AUXILIARE

Consumul de materiale auxiliare se determină în funcţie de forma
şi natura lor. Modelul dat ca temă necesită următoarele materiale
auxiliare:
aţă de cusut şi surfilat cu fineţea de 85/3 asortată cu culoarea
materialului de bază;
Domeniul: Industrie textilă şi pielărie 13
Calificarea: Confectioner produse textile
 Liceul Tehnologic „Spiru Haret” Târgovişte

1.fermoar din material plastic lung de 20cm.

2.nasture din material plastic;
3.celălalte materiale utilizate la confecţionarea pantalonului trei-sferturi
(număr de mărime, eticheta cu instrucţiuni de întreţinere, emblema
atelierului și eticheta de carton cu specificaţiile comerciale) se aplică
câte o bucată din fiecare la pantalonul trei-sferturi.

Domeniul: Industrie textilă şi pielărie 14

Calificarea: Confectioner produse textile
 Liceul Tehnologic „Spiru Haret” Târgovişte

ELABORAREA NORMEI TEHNICE

DE CONFECŢIONARE

Norma tehnică de confecţionare are rolul să stabilească condiţiile

pe care trebuie să le îndeplinească produsul finit. Aceste condiții se pot
stabilii prin înţelegere directă între beneficiari şi producători cum este
cazul atelierelor de producţie pe comandă sau pe baza unor documente
scrise şi încheiate între producător şi beneficiar.
Prima variantă este valabilă doar atunci când, producătorul primește
comanda direct de la beneficiar şi împreună prin înţelegere verbală
stabilind condițiile tehnice ale produsului. Aceste înțelegeri se bazează
doar pe încrederea reciprocă ale celor două părți contractante.
Cea de a doua variantă este utilizată în cazul societății comerciale din
care una este producătoare iar a doua cu profil comercial ce livrează
marfa către consumatori.
În acest caz între cele două părți se folosesc norme tehnice de
confecţionare sub formă de caiete de sarcini, norme interne sau
standarde.
Pentru exemplul de faţă se va folosi o normă internă prin care se
precizează condițiile tehnice de confecţionare și livrare a produsului finit
expuse pe capitole după cum urmează:
1.generalități asupra pantalonului trei-sferturi, în care sunt precizate
forma și aspectul produsului, materialele din care se pot confecționa
precum și principalele caracteristici ale pantalonului ; dimensionarea
pantalonului trei-sferturi,dimensiunile pantalonului clasic se stabilesc pe
baza dimensiunilor de pe tiparul de bază, care sunt date în tabelul 3.
Aceste dimensiuni se verifică la produsul finit la care sunt admise
toleranțele precizate în prezenţa normă tehnică.
2.toleranţele admise au rolul să compenseze dimensional contracțiile sau
deformările care au loc în procesul confecţionării produsului.

Domeniul: Industrie textilă şi pielărie 15

Calificarea: Confectioner produse textile
 Liceul Tehnologic „Spiru Haret” Târgovişte

Tabelul 3
Dimensionarea produsului finit
Nr. Dimensiun Toleranţa
Indicatii dimensionale
crt. i (cm) (+/- cm)
Lungimea pantalonului de la talie la
1 65 1
terminaţie
Lăţimea pantalonului în talie măsurată pe
3 37,5 1
jumătate
Lăţimea pantalonului pe linia şoldului
4 50 1
măsurată pe jumătate
5 Lăţimea pantalonului la terminație 21 0,25
6 Lăţimea tivului 4 0,25
7 Lăţimea rezervelor de cusătură 1 0,2

Condiții tehnice de confecţionare:

La confecţionarea pantalonului trei-sferturi este necesar să se
respecte următoarele condiții tehnice:
 cusătura tighel aplicată în confecţionare trebuie să fie dreaptă și cu
aspect plăcut, având o desime de 3-4 împunsături pe cm;
 cusătura de încheiere să fie tensionată uniform, având linia coaserii
paralelă cu marginea detaliilor cusute;
 tivul format la pantalonul trei-sferturi trebuie să fie uniform și fără
cute sau încrețituri;
 pantalonul în faza finală să aibă un aspect frumos și fără încrețituri;
Condiţii de verificare şi control:
Pentru control, pantalonul trei-sferturi trebuie să aibă un aspect
plăcut, să fie frumos executat, atrăgător ca formă şi ca mod de
prezentare.
Verificarea se face de către controlorul de calitate pe cale
organoleptică şi prin măsurarea dimensiunilor.
Aceste verificări se efectuează pe baza normei tehnice de
confecţionare şi cu ajutorul instrumentelor de măsurat.

Domeniul: Industrie textilă şi pielărie 16

Calificarea: Confectioner produse textile
 Liceul Tehnologic „Spiru Haret” Târgovişte

CAP. 6 PREGĂTIREA ŞI CROIREA MATERIALELOR

În cadrul etapei de pregătire şi croire a materialelor se urmărește

transformarea materiei prime în semifabricat. Acest proces de
transformare cuprinde operații pregătitoare croirii şi apoi croirea
propriu-zisă.
Pe baza subiectului dat în care se cere confecţionarea unui produs unicat
lucrările de pregătire şi croire vor fi profilate pentru producția
meșteșugărească şi cuprind: călcarea, controlul materialului, şablonarea
şi croirea propriu-zisă.
1. Călcarea are ca scop eliminarea cutelor şi încrețiturilor care se
formează în timpul transportului şi depozitării. În cadrul producţiei de
unicate călcarea se realizează folosind o pânză de călcat udă şi bine
stoarsă.
2. Controlul materialului. Se face pe o masă de control sau pe masa de
croit, care trebuie să aibă dimensiuni cel puțin egale cu ale materialului
încadrat cu şabloane. Scopul controlului este să evite apariția defectelor
din țesătura pentru pantalonul croit.
3. Șablonarea materialului are ca scop trasarea conturului șablonului pe
suprafața materialului de croit. Operaţia se desfăşoară pe o masă de
lucru având dimensiuni corespunzătoare mărimii şablonării ce va fi
obținută
4. Croirea propriu-zisă. Se realizează cu o foarfecă de tăiat materiale
textile pe care lucrătorul o folosește la decuparea detaliilor din
materialul șablonat. O dată cu decuparea se aplică şi semnele de întărire
necesare la asamblarea detaliilor. Semnele de pe marginea pieselor se
obțin prin crestături cu foarfeca sau cuţitul, iar cele interioare cu o
preducea sau cu un împungător.
La încheierea operaţiilor, detaliile se controlează şi se pun perechi
în pachetul ce va conține semifabricatele pantalonului croit.
Pentru a determina consumul de timp şi categoria lucrărilor efectuate, în
tabelul 4 este redat procesul tehnologic de pregătire şi croire a
materialelor.

Domeniul: Industrie textilă şi pielărie 17

Calificarea: Confectioner produse textile
 Liceul Tehnologic „Spiru Haret” Târgovişte

Tabelul 4
Procesul tehnologic de pregătire şi croire a materialelor

Timp de Categori
Nr. Felul
execuţie a
oper. Conţinutul operaţiei operaţiei
(min) operaţiei
Controlează materia primă
1 5 III m
pentru croit
Şablonează ţesătura pentru
2 10 IV m
croit
Croieşte, conturează şi
3 15 III m
împachetează detaliile croite
Transferă semifabricatele
4. 4 III m
croite la confecționare

Total :34minute

Domeniul: Industrie textilă şi pielărie 18

Calificarea: Confectioner produse textile
 Liceul Tehnologic „Spiru Haret” Târgovişte

CAP. 7 CONFECŢIONAREA PRODUSULUI

Pantalonul trei-sferturi adoptat prin tema de faţă se poate

confecţiona pe baza unor procedee de lucru diferite, astfel: pentru
confecţionarea în producţie de serie procesul de muncă se poate organiza
folosind procedee industriale cunoscute ca bandă rulantă, PROD -
Sincron sau linii tehnologice, iar în producţia de unicate se aplică
procedeul de lucru individual.
Indiferent de procedeul utilizat, activitatea productivă are la bază
un proces tehnologic prin care sunt stabilite toate operaţiile necesare,
precum şi succesiunea acestora.

7.1. ELABORAREA PROCESULUI TEHNOLOGIC

Procesul tehnologic de confecţionare se elaborează prin divizarea

pantalonului pe operaţiuni şi faze de lucru ordonate în succesiune
logică, care să corespundă priorităţilor de execuţie fără întreruperi şi
discontinuităţi. Aceste operaţii constituie cele trei etape de lucru
cunoscute ca prelucrare a detaliilor principale, asamblarea detaliilor
principale şi finisarea produselor componente obligatorii la
confecţionarea unui obiect vestimentar.
În acest sens, pe baza schiţei modelului se procedează la formularea
conţinutului operaţiilor şi eşalonarea acestora în ordine cronologică.
După stabilirea ordinei de execuţie a lucrărilor se determină timpii de
lucru pentru fiecare fază, după care se încadrează în categoria de
calificare.
Determinarea timpilor de lucru se face prin măsurare
(cronometrare) sau pot fi asimilaţi cu datele statistice existente în
evidenţa producţiei societăţii comerciale.
Categoria operaţiei se stabileşte pe baza indicatorului de încadrare
tarifară care se află la serviciile tehnice din întreprinderile de
specialitate.
Pe baza celor menţionate a fost elaborat procesul tehnologic pentru
pantalonul trei-sferturi dat în tabelul 5.
În tabelul 5 sunt precizate operaţiile de execuţie, timpii de lucru
Domeniul: Industrie textilă şi pielărie 19
Calificarea: Confectioner produse textile
 Liceul Tehnologic „Spiru Haret” Târgovişte

pentru fiecare operaţie şi categorie de calificare a operaţiei.

Domeniul: Industrie textilă şi pielărie 20

Calificarea: Confectioner produse textile
 Liceul Tehnologic „Spiru Haret” Târgovişte

Tabelul 5
Procesul tehnologic de confecţionare a pantalonului trei-sferturi

Nr. Timp Categori Felul

oper Conţinutul operaţiei de a operaţiei
execuţi operaţiei
e (min)
Pregătirea şi sortarea pieselor sau
1 detaliilor componente pentru 2 III m
confecţionare
Înseilat părţile componente şi
2 pregătit proba întâi
10 III M
3 Executarea probei întâi 6 IV M
4 Efectuat corecturile 4 III M
Festonat detaliile componente
5 principale şi secundare
4 II M
6 Înseilat cusături laterale 3 III M
7 Executat probă 8 II M
8 Corectat şi semnat cu creta 3 III M
9 Cusut lateral 5 IV M
10 Descălcat cusături laterale 3 III M
11 Înseilat şi rihtuit tiv 5 II m
12 Înseilat tiv 4 IV C
13 Cusut tiv cu ştafir 2 IV M
14 Executat butonieră 2 II m
15 Curăţat de aţe 3 II m
16 Călcat în faza finală 4 III m
Controlat calitatea pantalonului
17 şi pusă eticheta de control
2 IV m
Pliază pantalonul şi îl introduce
18 în punga de plastic
2 II M
Total 72 minute

Domeniul: Industrie textilă şi pielărie 21

Calificarea: Confectioner produse textile
 Liceul Tehnologic „Spiru Haret” Târgovişte

CAP. 8 ORGANIZAREA CONTROLULUI TEHNIC DE

CALITATE

Controlul tehnic de calitate are rolul să asigure pantalonului

realizat forma şi aspectul modelului aprobat, prevenirea unor defecte ale
materialelor utilizate precum şi evitarea defectelor dimensionale sau de
execuţie a produselor . În acest scop la elaborarea tehnologiei de faţă au
fost prevăzute măsuri care să asigure produsului realizat calitatea
necesară acestor deziderate.
Astfel pentru prevenirea unor defecte din materialul utilizat a fost
introdusă operaţia de control al materialelor înainte de croire. Cât
priveşte forma şi aspectul produsului această condiţie tehnică a fost
realizată la proiectarea tiparelor şi reproducerea şabloanelor. Defectele
dimensionale ale pantalonului trei-sferturi sunt prevenite prin croirea pe
baza şabloanelor prin controlul pieselor după croire şi prin respectarea
condiţiilor tehnice de confecţionare asupra lăţimii rezervelor de cusături
şi tivuri.
Toate aceste facilităţi au fost asigurate prin acordarea de timp
suficient pentru realizarea în bune condiţii a fiecărei operaţii.
Controlul final de calitate este asigurat de către un controlor
prevăzut să îndeplinească această funcţie în cadrul procesului tehnologic
de confecţionare. Acest control se desfăşoară pe baza normei interne
care precizează toate condiţiile tehnice pe care trebuie să le
îndeplinească produsul finit.

Domeniul: Industrie textilă şi pielărie 22

Calificarea: Confectioner produse textile
 Liceul Tehnologic „Spiru Haret” Târgovişte

CAP . 9 MĂSURI DE PROTECŢIE A MUNCII

Maşinile de cusut simple vor fi prevăzute cu apărători la tija acului

pentru a evita pătrunderea acestuia în deget.
În timpul lucrului sunt interzise discuţiile,privirea muncitorului trebuie
să fie îndreptată permanent asupra operaţiei pe care o execută pentru a
evita înţeparea degetelor în acul maşinii.
Înainte de începerea lucrului muncitorul care lucrează la maşina
simplă de cusut sau la maşina specială este obligat să verifice dacă:
-masa maşinii este bine fixată pe picioarele de susţinere;
-capul maşini este bine fixat în bolţurile mesei suport;
-motorul electric să fie bine fixat în suportul său;
-placa acului este bine fixată în şuruburi pentru evitarea ruperea acului la
pornirea maşinii;
-între capul maşinii şi masa de susţinere trebuie să existe tampoane de
pâslă pentru amortizarea zgomotului şi a vibraţiilor;
Este interzis muncitorului a ţine pedala de punere în funcţiune a
maşini în timpul introducerii firului de aţă prin mecanismul suveicii.
În timpul lucrului este interzis să se acţioneze cu piciorul pe pedala
de punere în funcţiune a maşinii.
În timpul lucrului distanţa între capul muncitorulului şi maşină va
fi de maxim 30 cm,iar muncitoarea va avea părul prins legat la spate.
Tensiunea instalaţiei de iluminat locul la maşina de cusut va fi de
24V.
Racordarea la sursa de alimentare cu energie electrică se va face prin
fire fixe fiind cu desăvârşire interzise legăturile provizorii sau folosirea
cablurilor electrice înnădite.

Domeniul: Industrie textilă şi pielărie 23

Calificarea: Confectioner produse textile
 Liceul Tehnologic „Spiru Haret” Târgovişte

BIBLIOGRAFIE:

Gheorghe Ciontea – “Utilajul şi tehnologia meseriei

Confecţioner îmbrăcăminte”
Gheorghe Ciontea, Maria Rădulescu – “Proiectarea îmbrăcămintei”
Gabriela Neagu – “Utilaje şi tehnologii de profil
‘’Tricoter – confecţioner”
Maria Ciontea – “Manualul croitorului”

Domeniul: Industrie textilă şi pielărie 24

Calificarea: Confectioner produse textile