Marcu Maria Aurora Alexandra

Clasa a VI-a D
Proiect: Educaţie tehnologică
Profesor coordonator: Abel Maria

TRICOTURILE – materii prime pentru industria

confectiilor
Cuprins:

I. Introducere – importanţa tricoturilor în confecţionarea hainelor

II. Definiţie
III. Clasificare
IV. Proprietăţi
V. Întrebuinţare
VI. Imagini cu tipuri de tricoturi

I. Introducere – importanţa tricoturilor în confecţionarea hainelor

Îmbrăcămintea este un produs vestimentar necesar omului cu scopul de a-şi proteja

corpul şi estetic. Evoluţia îmbrăcămintei s-a datorat obţinerii de noi tipuri de materiale cu
aspect plăcut, rezistente la diferite solicitări, confortabile. Produsele de îmbrăcăminte sunt
produse pentru toate tipurile de vârstă şi sex. Oferta de îmbrăcăminte este foarte diversă şi
executată din ţesături sau tricoturi.
În comparaţie cu ţesăturile, tricoturile prezintă o serie de avantaje:
 consum de materie primă mai redus (cu 30% mai puţine fire decât ţesăturile);
 reducerea ciclului de producţie (timpul necesar pentru obţinerea unui produs
tricotat este în majoritatea cazurilor de două ori mai scurt;
 randamentul ridicat al utilajului folosit (maşinile de tricotat au
un randament  mai mare decât razboiul de ţesut);
 preţ de producţie mai scăzut;
 proprietăţi superioare ţesăturilor: elasticitate, extensibilitatea, proprietăţi igienico-
sanitare şi de confort.

II. Definiţie

Produsele tricotate sunt materiale textile formate din ochiuri legate elastic între ele prin
buclarea unuia sau mai multe fire într-o anumită ordine în funcţie de contextură. Elementul de
bază al tricotului este ochiul. Acesta poate fi obţinut prin procedee manuale sau mecanice.
După modul de formare a ochiurilor dintr-un rând se deosebesc:
 tricoturi simple → un rand de ochiuri se obţine prin buclarea sucesivă a unuia sau mai
multor fire;
 tricoturi din urzeală → un rând de ochiuri se obţine prin buclarea simultană a unuia
sau a mai multor sisteme de fire de urzeală.

III. Clasificare

Tricoturile se clasifică după criterii, precum destinaţie, structură, formă, materie primă, vârstă
şi sex etc.:
 după destinaţie:
 pentru îmbrăcăminte: lenjerie, îmbrăcăminte exerioară, ciorapi, mânuşi
 pentru uz casnic şi decorative: perdele, covoare, tapiţerie
 după structură şi formă:
 tricoturi simple sau tricoturi dintr-un singur fir (fasonate, semifabricate, metraj
plan sau tubular etc.),
 tricoturi urzite sau tricoturi de urzeală numai metraj;
  după materia primă:
 tricoturi din bumbac şi tip bumbac
 tricoturi din lână şi tip lână
 tricoturi din fire tip mătase (fire chimice):
- normale
- texturate
 după vârstă şi sex:
 pentru  nou-născuţi
 pentru copii
 pentru adolescente şi adolescenţi
 pentru femei
 pentru bărbaţi
Subgrupe:
 îmbrăcăminte exterioară (paltoane, pardesie etc.)
 lenjerie de corp (pijamale, chiloţi, maieuri, halate etc.)
 lenjerie de pat (cearceafuri, feţe de pernă etc.)
 articole pentru acoperirea capului (şepci, pălării, căciuli etc.)
 diverse confecţii (prosoape, şervete etc.)

IV. Proprietăţi:
 Fizice:
 lungimea este determinată de utilaj, materie primă, structură şi parametrii de
structură, precum şi de destinaţia tricoturilor.
 lăţimea este determinată de dimesiunile fanturilor maşinilor, de forma tricoturilor,
materia primă, structură, parametrii de structură şi procesul de finisare.
 grosimea tricoturilor este în funcţie de natura, fineţea materiei prime şi structura
tricotului, ea se alege în funcţie de destinaţie.
 Fizico – mecanice:
 rezistenţa la rupere a tricoturilor supuse unor solicitări de întindere determină în
mare masură valoarea de întrebuinţare a articolelor, în special a acelor produse din
fire foarte fine.
 rezistenţa la frecare ca urmare a unor solicitări aplicate tangenţial suprafeţei
tricoturilor determină atât uzura cât şi solicitarea la întindere de diferite direcţii.
 rezistenţa la plesnire sau străpungere se poate calcula teoretic numai în cazul
structurilor simple.
 rezistenţa şi alungirea la rupere pot fi determinate practic cu ajutorul unor aparate
specializate cu diametrul pentru ţesături sau tricoturi sau diametrul cu membrane
sau bila metalică.

 Igienico – funcţionale:
 Capacitatea de izolare termică este proprietatea de a menţine degajările de caldură
ale corpului către mediu şi invers, de a proteja corpul de radiaţiile calorice
exterioare.
 Permeabilitatea la aer sau viteza schimbului de aer între corp şi mediu depinde de
anotimp, trebuind să fie mai mare la tricoturile destinate îmbrăcămintei de iarnă.
 Permeabilitatea la apă depinde de natura materiei prime, structura şi parametrii de
structură ale tricoturilor.

V. Întrebuinţări:
 Ciorapi → articole de strictă necesitate, obţinute exclusiv prin tricotare.
 Clasificare după lungimea carâmburilor:
- lungi,
- trei sferturi,
- şosete;
  materii prime:
- fire de lână şi lână în amestec cu P.N.A.,
- relon,
- fire supraelastice,
- fire buclate etc.;
 caracteristici:
- ciorapii se compun din: manşeta, carâmb, talpă
- se produc în mărimi după lungimea tălpii, iar pentru femei şi pe talii.
 Articole pentru nou născuţi:
 se obţin din fire de bumbac pieptănat cardat, din fire de lână în amestec, fir P.N.A.
şi materiale matlasate;
 categorii:
- costumaşe,
- jacheţele,
- pieptăraşe,
- boneţele ş.a.
 acestea se execută în culorile alb, roz, şi bleu; 
 se comercializează cu bucata sau în garniture;
 Tricotaje pentru fete, adolescente şi femei:
 Se obţin din tricoturi urzite de bumbac şi mai ales din fire chimice în amestec;
 Principalele articole sunt :
- pijamalele,
- chiloţi,
- capoate, 
- cămaşi de noapte,
- pulovere,
- bluze,
- doua piese,
- rochii,
- sarafane,
- fuste ş.a.;

VI. Imagini cu tipuri de tricoturi: