DEPRELUCRARE I ASAMBLARE A MINECILOR IN VESTIMENTATIA EXTERIOAR
Efectuat: Postica Elena
Verificat: Sinchetru Olesea SCURT ISTORIC Maneca, asa cum o cunoastem acum, a aparut in urma cu circa 600 de ani. Rascroiala umarului este o inventie de la sfarsitul Evului Mediu, cand au inceput sa apara diferente intre vestimentatia femeilor si cea a barbatilor, in aceeasi perioada cu primele incercari de croitorie. Anterior, toata lumea - barbat, femeie, nobil sau vasal - purtautunici destul de asemanatoare: doua bucati de panza, croite in forma de T, cusute lateral. In momentul in care croitorii au invatat sa taie rascroieli in zona dintre brat si umar, acestia au putut panza pentru a urmari mai indeaproape conturul corpului. Eliberati de rigiditatea tunicii, croitorii au inceput sa experimenteze. In secolul al treisprezecelea, manecile erau dublate de materiale dungate sau plisate, iar pe la 1300 au inceput sa fie scurtate si stramtate, creand in scurt timp cunoscutul stil"leg-o-mutton"sau"gigot". La sfarsitul secolului al cincisprezecelea, manecile tinutelor de la curte simbolizau avutia celor care le purtau. Astfel, au devenit scandalos de lungi, deseori cu trene din materiale opulente si ornate cu blanuri rare. In timpul Renasterii, cand fustele erau "lipite" de jupoane si crinoline conice si puteau fi doar impodobite dar nu modificate, manecile au devenit un spectacol in sine: cu croieli elaborate si decupaje heraldice. Tot Renasterea a fost perioada in care imbracamintea a inceput sa poata fi diferentiata in functie de tara de origine: tarile din Nord puneau accent pe maneci matlasate si dublate, Germania a inceput sa foloseasca croielile bufante, in timp Anglia si Franta au continuat traditia medievala. Materiale textile de baza folosite la confectionarea imbracamintei, constituie scheletul exterior si baza existentei acestuia. Materialele de baza redau principalele functii ale produselor de confectii. Materiale secundare depind de materialele de baza si se situeaza in al doilea plan din punct de vedere al importantei si functiilor in produs. Materiale auxiliare se folosesc la confectionarea produselor de imbracaminte alaturi de materialul de baza si materialele secundare. Reprezinta elemente de completare a produsului finit. PROCESUL TEHNOLOGIC DE CONFECTIONARE A MINECILOR 1. Prelucrarea reperelor: -Pregatirea detaliilor (din detaliul de baza si captuseala) -Dublarea pe unele sectoare -Trecerea liniilor de contur 2. Asamblarea reperelor 3. Finisarea elementului: -Montarea in rascroiala bratului -Efectuarea tratamentul umidotermic
Mineca Detaliul central si primordial la
vestimentele exterioare APLICAREA INSERTIEI LA MINECI Sablonul derivat (mineca din captuseala) se elaboreaza dupa sabloanele principale, tinind cont de metoda de prelucrare tehnologica. Mineca din capstuseala trebuie sa fie mai mare cu 10-15mm decit mineca din tesatura de baza pe capul de mineca , iar pe linia inferioara a rascroielii minei cu 20-25mm. SUCCESIUNEA TEHNOLOGICA A MINECII CU 2 CUSATURI Croirea detaliilor Dublarea terminatiei minecii Plasarea fata la fata a detaliului superior si inferior din detaliul de baza, asamblarea intre ele pe linia anterioara Asamblarea pe linia posterioara Descalcarea rezervelor Plasarea fata la fata a detaliului superior si inferior din captuseala, asamblarea intre ele pe linia anterioara Asamblarea pe linia posterioara Descalcarea rezervelor Plasarea fata la fata a minecii din captuseala la mineca din detaliul de baza, asamblarea intre ele Intoarcerea pe fata Indoirea, calcarea si formarea rezervei de libertate a captuselii pe linia terminatiei miinecii