ae Pe “3 ga se angajeze In nec inti de canis wen ci cel js ‘Unostinta de C Bumentele leilalte parti ¢ 7 arth | auza intr-un conflict, NINTARI SI Dis iN FUNCTIONAREA DEMOURATIEY pisfunctii si amenintari la adresa democratiei Definitiile de dictionar ale termenului am ne col potential, a unei intentii ostil i acti ‘term es " € sau a unei actiuni car i t € dezechilibru. Evident, sensul general al te a ni oped o , : ermenului primest ii speci Fa Fanctis de d , e Pi ‘$te Conotatii speci- fic t omentul si contextul in care este utilizat. in faa ica 7 ii democrati 5 ae ao ce, jefmenul se refera la acele fapte, procese, fenomene, actori P > pot intluenta din exterior sau din interior me I di tic de functionare a societ’ sisumer = mlala Puner ea in pericol a oricireia dintre valorile democratiei sau nerespectarea prin- cpiilor democratic i poate insemna o amenintare. De altfel, cetatenii multor tari democratice percep o serie de evenimente si fapte sociale drept amenintari la adresa democratici. Printre acestea putem amuinti: © terorismul — pericolul extremist care ameninga statul si societatea, dimi- nuand drastic starea de securitate; @ ineficienta economic, epuizarea unor resurse naturale sau sporirea dificul- tatilor de acces la altele, ceea ce ar putea duce la sfarsitul bunastarii gi al se- curitatii sociale; amenintarea constituita de emigrarea persoanelor de pe teritoriile aflate in crizd economic in statele bogate ale Nordului si Occi- dentului se numara si ea printre aceste temeri. © catastrofe ecologice, fenomene generate de cresterea gradului de poluare (in- calzirea globala); © coruptia, crima organizata, terana; © fenomene sociale, saracia, intoleranta religioasa etc.; © pasivitatea cetatenilor. . nat Toate acestea si multe altele reprezint surse de amenintare la adresa stabili- tatii politice, afecteaza securitatea economica a cetatenilor, anuleaza dreptul de a participa cu sanse egale la rezolvarea unor probleme de interes public eningare releva existenta unui peri- traficul de persoane, drogurile, economia sub- ‘Scanned wih CemScannerdemocrat Srenmeatele i veeporan Graal darsiunele tareme af PUEEA, fame ta eflusal celui SSF eels val dee orci, to fone Cores one democrat sa apard momente de Pete dezordine, Cand Fee despre wwalrile de- weet Crevedetopinia de la pagina 9 a prezentu- ju manual), Huntington tu excludea posbilitatea Peerageni celui de-altreilea Tah acestuia urméndu-i un al patrulea val. Prin coruptie se infelege faptul de a solicita, de a fer, dea da sau de a accepta, direct sau indirect, un comision ilicit sav un alt avantaj necuvenit care afecteaza exercitarea normali a unei functii sau comportamentul cerut beneficiarului comisionului ilicie sau al avantajului necuvenit sau al promisiunii unui asemenea avantaj necuvenit." Preambul la Conventia Civili pri- vind coruptia, adoptata de girile membre ale Consililui Europei ,Coruptia reprezintd, in fapt, folosirea abuziva a puterii incredingate, in sco- pul satisfacerii unor intere- se personale.“ Transparency International Romania voi ; cel ai? jnmod democratic. Asocierea unor disfuncti ale meg in are a democratici accentucaza starea de periegl Sui Printre disfunctile des invocate cu privire la democt tCurig des, fi se afl corupta gi ipsa de implicare a cexaeneat 2 Bans Sx ving dr Coruptia F ay, Fird indoiala, conceptul de coruptie va este familiar. Cory, Nita una dine disfunetile importante ale democratii aie lg i Peep La ce ne referim, de fapt, cand vorbim despre cory, sling) Tata cateva dintre cele mai cunoscute fapte de conse Ptie? J f ingelesul elevilor, Transpareny International Reo? 382m le Fy Sstem de integritate: mania in put @ Luarea de miti ~ se sivarseste de catre un funcio * direct sau indirect, pretinde ori primeste bani sau ale poo tunes evi, ot acept promisunenunor atl de flocs ae caren scopul dea indeplini, a nu indeplini sau aintarzia inde kee? vitor la indatoririle sale de serviciu, sau in scopul de oe? acestor indatoriri. Ca face u @ Darea de miti — consti in promisiunea,ofercea sau daeaq foloase unui functionar public, direct sau indirect, fa nents acestuia si indeplineasca, si nu indeplineasca un act prea in le sale de serviciu sau in scopul de a face un act contra non 2 tn sau dea intérzia un act privitor la indatoririle de servieiy ” M8 @ Primirea de foloase necuvenite — se deosebeste de infact, de mita prin aceea ci functionarul primeste, direct sau indinen Lg foloase, dupa ce a indeplinit un act in virtutea functiei sales laexe ct gat in temeiul acesteia. ect ¢@ Traficul de influenti.— este fapta persoanei care are influent auoy funcrionar publi sa lasi si creada ca are influenta asupra unui feion public si care primeste ori pretinde bani sau alte foloase, or! acy po. misiuni sau daruri, direct sau indirect, in scopul de a-l determina pees sionarul public si facd ori si nu faca un act ce intra in atributille sle. te Se! Tes, ‘ & uouise, Ct Cony, Exercitiu pentru stimularea gAndirii critice Sunt acestea fapte de coruptie? Analizati situatiile prezentate mai jos, incercand sé identifica acele ci care pot fi considerate fapte de coruptic. 1. Medicul ti cere bani mamei tale pentru a efectua o operatic. 2. Il platesti pe functionarul de la primarie si igi dea vote si asa le stir ta de consiliu local in care se dezbat politici de tineret. 3. Functionarul de la gaze fi cere noului tiu vecin 200 de lei peste uma P* vazuti de lege pentru a schimba contractul de gaze pe numele lui. . 4. Colegul tau iyi cere 100 de lei ca si te ajute la matematici, pent’ P ringi lui sunt prieteni buni cu profesorul sil pot convinge peas dea nota de trecere. ire penuh 5. Medicul primegte banii dati de mama ta in semn de mulqumiteP operatia a fost reusita. ot: dati pe nico; 6, Matusa ta, profesoara de istorie in oragul vecin, ia masa 0 dats pe Tel fesoara ta de istorie si, de fiecare dati, vorbese despre tin, COP at thu pentru istorie gi cum anume pot fi mai bine stimulat pe? hetate drept compte emplu de fapte eo cud local, r0'"> emp! a local se 1. Care dintre faptele prezentate pot fi etic 2. Lucrind in perechi, identificati cate un exemp mediul vostra de viata (mediul gcolar, comunitaren Ion, etc.). Comparati exemplele vos ferite autoritati publice toe TO Pee — eerie ‘Scanned with CamScanner | dieuptici? ori 4 ign vr oare este a cot gu? che proper ertaten? : : Gpsoe inl ice beret yur statu a funtion conform prin eget care spun ce “onsabilitatii, daca functionarii ar fi admigi in func- BE cot Sarench FSET cunt Ne a a a rw 30 ra0SPhe comperentar ica dowd modalitati de actiun isme care sa asigure buna desfagura- ynor mecani ¢ Ipublic, un anume grad de mulyumire a fune- sau care Sa permita un bun control al publicului asupra st Psilor din sectorul public, De exemplu,le- lui la itor declaratiile de ave- ‘evoiti sa le facd sunt instrumente ore binele comun gi sa fie mai con- tat de concentrat pe sine incat A in- 0 PM ce s ilor PY eu activi Sao pafaptuire & : teu dei doisonae##rsse arente Jef nctionaril sunt 6 fet verti cadrul legal si institu a epistete cpse provizute de MB eisseamr gota sa reduces! coruptia’ adulcil acca OP va core Ta Pe tilor sau a celor care Seat opt re cesteaccivitai In fond, voi sunteti la punctul de intrare alizat in aces yeti face mai bund, va fi o dezamagire si 0 conti- si faceti ceva de pe acum, sa nu in- file sistemului judiciar — tot ceca Sondamnari, trimiteri in judecata. se re, ee care, daca Mul in end. Este Mal ingelept, asadar, de pe acum, si nu in oa ob gnc cand este evident Wnt ‘de coruptie si mai ales si nu vi did OC de oriine vrea S4 vA Sear bani sau altceva ca sé-gi fac munca see Teste deja plait. ; icipare civic# ; ee Lipa et ele pozitve ale democratic exe posibilitatea cetagenilor Uw ‘plied — politica gi sociali — in forme variate, dela jzarea $i evaluarea reprezentantilor in vede- parvegerlor si dupa alegeri, la participarea la influentarea politicilor pu- ra coateacestea sunt nenumarate situatt "et care cetafenii asista pasiv He vcnul public, devenit nu de purine ori un spectacol televizat. Prin- trecauzele care pot crea o asemenca disfunctie in functionarea democra- tie pot fi amintite: te Peinuarea simpului comunitatii, disparitia locuy sicomunicare a cetatenilor (asemanatoare spatiul teagreac’, agora), cresterea mobilitati, degradarea simt comunitate. ¢ Influenja mass-media asupra intelegerii de catre cetiteni a problemelor pu- = informal sunt sor accesibile si verificabile din mai multe surse eae neinerederii cetienilor in autoritatile publice. Catena sime neputinciog si cred ci, actionand ca persoane, aol foarte mic in procesul strategic. ices ae rel cetitenilor pentru probleme de interes general, cres- Seni mu pot £ Camera subiecte care fi afecteaza in mod direct. Ce- 2comunitati, pcoagana se implice in viata politica, economicay sociala Vilas de cosas Prorest2 faa de lipsa de perforant a guvernantilor ta acest fape coy le pe care intreaga societate Te suporta, prin neimplicare, tei scade pent nstituie © amenintare pentru democratic. Forfa democra- lead ru ca: oe mia, ectlecs interesele unor grupuri mi orf vizate ci acestea vizeaz’, cu adevarat, binele pu fa importann aa partizane; fe din agenda publica nu pot fi pr re, Sau sunt deformate: a ericipa a viata publi dea pitrea fa vot la monitor’ rilor centrale de intalnire ui public din Antichita- ului apartenengei la pot sa joa- noritare si nu exis~ lic; cel mai ade- omovate spre solu- ‘Scanned wih CamScanner