Eseu: ,,Chișinău: un aer mai curat- o viață mai sănătoasă”

Chișinău este orașul în care locuiesc, deja de 4 ani. La prima vedere Chișinăul produce
impresie plăcută atât locuitorilor, cât și vizitatorilor, aici se regăsește: parcul Dendrariu,
Complexul Memorial ,,Eternitate”, grădina Botanica, casa-muzeu Pușkin etc. Astfel, sunt
bulevarde largi și luminoase, edificii moderne situate în vecinătatea clădirilor cu elemente
arhitectuale tradiționale. Este fereastra larg deschisă spre un viitor frumos, o nuanță nouă
datorită parcurilor amplasate în fiecare sector al orașului. Motivez acest lucru, prin faptul că: are
cele mai frumoase și magice apusuri din univers, are cei mai frumoși și activi tineri, care mereu
te așteaptă cu brțele deschise.
La etapa contemprană de evoluție a biosferei, o problemă majoră a omului este folosirea
rațională a resurselor naturale, ceea ce presupune păstrarea naturii în diversitatea ei actuală şi
asigurarea bunăstării omului indiferent de apartenența la naţiune, țară, continent. Ocrotirea
naturii și tehnologia. Protecția biosferei şi a omului ca component al ei este posibilă cu condiția
că industria şi gospodări contemporană vor folosi tehnologii moderne ce ar asigura: prelucarea
maximă a materiei prime; reciclarea deşeurilor; folosirea surselor energetice ecologic pure
(soarele, energia fluxului și refluxului, energia vântului și apelor termale); reducerea minimă a
deşeurilor.
Pentru a preveni dispariția vieții de pe Terra, omenirea s-a văzut obligată să ia un șir de
măsuri ferme. Dintre acestea pot fi menționate: parcurile naţionale care întrunesc unul sau mai
multe ecosisteme naturale nealterate de activitatea omului. Speciile de viețuitoare, peisajele
geomorfologice prezintă un interes științific, educativ şi creativ deosebit. Aici este interzis orice
fel de activitate, cu excepția celei științifice. Vizitarea acestor parcuri se face cu scop educativ,
cultural, recreativ (Parcul Valea Morilor, Parcul Valea Trandafirilor etc.); rezervațiile biosferice,
scopul cărora este conservarea ritmurilor si ciclurilor vieţii. Ele cuprind suprafețe destul de
imense, cu o largă varietate de ecosisteme, unde se studiază şi experimentează problemele
protecţiei mediului, modalitățile de evitare a conflictelor dintre natură și civilizatie (de exemplu,
Delta Dunării); rezervațiile naturale. Ocupă suprafețe mult mai restrânse şi sunt destinate pentru
protecția unor obiective sau complexe naturale. Pe teritoriul Republicii Moldova se găsesc 5
rezervatii naturale: - Codri - cu caracter complex; - Plaiul fagului şi Pădurea domnească – cu
caracter silvic; - Tagor Lac - cu caracter ontologic; - Prutul de Jos – cu caracter mixt. Un grup
aparte de rezervații sunt parcurile dendrologice create la sfarsitul secolului XIX şi inceputul
secolului XX - parcurile din Taul (Donduşeni), din Pavlovca (Briceni), din Mileşti (Nisporeni),
Ivancea (Orhei) etc. O altă formă de ocrotire şi conservare a naturii sunt monumentele naturii.
Vom enumera câteva categorii de obiective naturale:parcele forestiere pretioase (34 la număr) cu
suprafata totala de 0,75 ha parcelele de fag din ocolul silvic Căpriana (Strășeni), Rososeni
(Briceni);Hârbovăt (Anenii-Noi) ş.a.
Efectele agentilor poluanţi depind de mai mulți factori: natura elementelor poluante;
unii poluanţi sunt mult mai activi, mai agresivi sau mai nocivă decât alții; concentratia în care se
găsesc poluanții prezenți în aer, cu cit nivelul concentraţiei este mai mare, cu atit acţiunea
poluării aerului este mai puternica; numărul poluanţilor prezenți concomitent în aer; în general,
cu cat numarul acestor poluanţi este mai mare, cu atât este mai indelungat şi cu atit efectele
poluarii sunt mai puternice. influența considerabilă asupra răspândirii poluanţilor în aer o au
fenomenele meteorologice, iar dintre acestea, în mod deosebit, stratificarea termică a aerului,
vantului, precipitaţiilor. Stratificatia instabila favorizează însă această difuzie. Vintul, prin
direcţie şi interncitate, influenţează răspindirea orizontală a poluanţilor; astfel, în dependentă de
pozitia centrelor poluate. Un obiectiv industrial trebuie să fie amplasat intr-o directie opusă
direcţiei predominante a vantului. Situaţia de calm atmosferic duce la concentrarea poluanţilor in
apropierea sursei de emisie. Aerul atmosferic este unul dintre factorii de mediu greu de
controlat, deoarece poluanții, odată ajunși în atmosferă, se dispersează rapid și nu mai pot fi
practic captați pentru a fi epurați. Deși, Chișinăul este unul de o savoare deosebită, în ultimii ani
s-au constatat o depășire a concentrațiilor medii anuale în formaldehidă.
Nivelul înalt de poluare cu aceste substanțe se menține deja de mulți ani la rând și se
datorează următorilor factori: salubrizarea insuficientă a arterelor și piețelor urbane,
intensificarea traficului rutier, activitatea întreprinderilor industriale pe baza unor tehnologii
depășite, transportarea deşeurilor solide şi materialelor de construcţie cu transport nespecializat.
În Chișinău sunt evidente mai multe surse de poluare care condiționează poluarea aerului: sursele
staționare - care includ întreprinderile industriale, centralele termoelectrice(CET), cazangeriile
mari ; sursele mobile- care includ transportul auto, aerian, tehnica agricolă; precum și sursele
transfrontaliere din alte părți. Majoritatea întreprinderilor emană în urma proceselor tehnologice
poluanţi ca: bioxizi de sulf şi de azot, monoxid de carbon, suspensii solide, metale grele,amoniac
etc. Municipiul Chişinău are cel mai mare impact asupra poluării aerului, de peste 50% din
poluarea industrială totală. Principala sursă de poluare a aerului atmosferic, îndeosebi în oraşele
mari ale republicii, este transportul auto, cota căruia constituie 88% din emisiile totale al surselor
de poluare (fixe şi mobile). Acestea produc, odată cu gazele de eşapament, cantităţi considerabile
de hidrocarburi, oxizi de carbon, oxizi de azot şi de sulf etc. De asemena, și noi, locuitorii
suntem o sursă de poluare: fumătorii, unde o țigară, tutunul acesteia prvoaca în jur de 7000 de
produși toxici; mersul cu mașina, deșeurile aruncate în locurile neprotrivite, folsirea soluțiilor
toxice atât pentru noi cât și pentru aer, sistemul de canalizare etc. Una dintre cele mai poluate
străzi din Chișinău este strada Uzinelor , aici nivelul de substanțe toxice depășește cu mult norma
admisă, specialiștii spun că gazele sunt eliminate de camioanele și automobilele care trec pe
acolo.
De fapt, faptul că principalele surse artificiale de poluare a atmosferei sînt mijloacele de
transport şi ramurile industriale, precum termoenergetica, siderurgia, industria chimică , cea a
materialelor de construcţie, protecţia aerului atmosferic are ca scop aplicarea unor măsuri de
diminuare a emisiilor nocive, cu sistarea lor definitivă în perspectivă. Un rol important în
realizarea acestor acțiuni aparține legislației care reglementează problemele poluării aerului şi
implementarea unui sistem eficient de supraveghere a surselor de poluare şi a impactului lor
asupra mediului.
Cele mai eficiente măsuri aplicate în industrie sînt cele de prevenire a poluării, în special:
construcţia coşurilor înalte (la centralele termoelectrice, cazangerii etc.), ce determină
dispersarea poluanţilor la înălţimi și reducerea concentraţiei acestora pe unitatea de suprafaţă
poluată; dotarea întreprinderilor cu instalaţii ce reţin poluanţii (separatoare, precipitoare
electrostatice, filtre, scrubere (instalaţie tehnică utilizată la desulfurarea gazelor provenite din
arderea combustibililor cu conţinut mare de sulf, de exemplu, a cărbunelui de calitate inferioară
sau a păcurii); înlocuirea combustibilului (de exemplu, înlocuirea cărbunelui cu gaze naturale la
centralele termoelectrice); utilizarea tehnologiilor moderne nepoluante (de exemplu,
electrosiderurgia); amplasarea întreprinderilor la distanţe mari în raport cu zonele dens populate;
amenajarea spaţiilor verzi în interiorul şi în jurul centrelor industriale; desfășurarea unor măsuri
educative în rândul locuitrilor.
 În aceste an, cantitatea emisiilor de poluanți a fost de doua milioane și jumatate de tone pentru
întreg teritoriul țării. Aerul toxic afectează nu doar oamenii, provocandu-le diferite maladii, ci și
plantele, solul si apele.
Consecințele asupra sănătății omului, poluarea atmosferei determină: efecte acute (imediate)
determinate de poluarea aerului cu concentrații crescute de poluanţi care duc la creşterea bruscă a
numărului de îmbolnăviri; efecte cronice produse de concentrații mai reduse de poluanţi
atmosferici. În timp ce au loc modificări patologice care pot determina frecvent :
bronhopneumonii cronice, conjuctivitei, rahitismului cancerului pulmonar etc.
De asemenea, influiențează asupra plantelor și animalelor. La plante aerul poluat provoacă
leziuni, iar ca urmare plantele sufera fenomene de alterare a însuşirilor lor, uneori pina la
dispariție. Animalele (cele mai sensibile fiind insectele ) suferă o influență nocivă.
Asupra conditiilor de viată, atmosfera poluată creează disconfort prin imposibilitatea: deschiderii
ferestrelor şi aerisirii incăperilor, uscării rufelor in curte sau pe balcon; servirii mesei in curte;
plimbarilor in aer liber; jocului copiilor etc. Cele mai sensibile strategii de control ale poluării
atmosferice implică metodele ce reduc, colectează, captează sau rețin poluanții inainte ca ei să
intre in atmosfei din punct de vedere ecologic, reducind emisiile poluante cu o marire a
randamentului energetic şi prin măsuri de conservare, precum arderea de mai putin combustibil
este strategia preferata. Influențind oamenii să folosească transportul in comun in locul
autovehiculelor personale ajută de asemenea la imbunatatirea calității aerului urban.
Astfel, s-a stabilit că aerul poluat reduce productivitatea muncii și durata medie de viață,
provoacă îmbolnăviri respiratorii (emfizem, astm bronşită etc.), că ozonul, mercurul, plumbul
pot cauza şi de fapt cauzează cancer şi afectează ficatul, rinichii, sistemul nervos.
În aceste condiții, autorităţile publice centrale, precum și cele locale, responsabile de mediu,
implementează mai multe măsuri menite să menţină şi să îmbunătăţească calitatea aerului, cum
ar fi: îmbunătăţirea stării tehnice a parcului de automobile și a tehnicii agricole; testarea tehnică
anuală obligatorie a tuturor automobilelor şi a altor mijloace de transport; implementarea
normativelor ecologice europene, care se verifică odată cu testarea tehnică, inclusiv la trecerea
punctelor vamale etc.; aplicarea restricţiilor la importul automobilelor cu un grad înalt de uzură;
inventarierea surselor de poluare, lucru realizat de Inspectoratul Ecologic de Stat; încurajarea
economică şi financiară a întreprinzătorilor care folosesc surse de energie regenerabilă (eoliană,
solară, bioenergetică); instalarea dispozitivelor (filtrelor) de purificare a emisiilor; practicarea
sistematică a salubrizării teritoriilor, a curăţării umede a străzilor şi a pieţelor; înverzirea
teritoriilor, pentru fiecare localitate fiind proiectate spaţii verzi; educarea populaţiei în spirit
ecologic (în şcoli, mass-media), inclusiv prin acţiuni publice, cum ar fi manifestarea „O zi fără
automobilul meu”; inventarierea şi întreţinerea corectă a încăperilor pentru stocarea pesticidelor;
interzicerea arderii deşeurilor solide, a frunzelor, a miriştilor şi a paielor; crearea unui sistem
centralizat şi a rampelor regionale de colectare a deşeurilor, instalarea tomberoanelor speciale în
localităţi.

În concluzie, implementarea continuă a acestor măsuri va reduce cauzele riscurilor climatice.

De asemenea, aerul reprezintă originea tuturor lucrurilor. Aerul este un element indispensabil
vieții, cantitatea consumată de rganismul uman fiind foarte mare. Să avem grijă de Chișinăul
nostru!