Nutritia in timpul

alaptarii©CA Zugravu
Avantaje pt copil
 Este hrana optima si unica in primele 6
luni de viata (apoi fiind obligatorie
diversificarea)
 Protejeaza fata de anemia feripriva
 Stimuleaza functiile cognitive
 Protejeaza fata de infectii (digestive,
respiratorii, ORL, toate )
 Scade riscul de
 Moarte subita
 Boala celiaca
 Sindrom de intestin iritabil
 Neuroblastom
 Alergii
 Astm
Avantaje materne
 Minimalizarea pierderilor de sange post
partum
 Amanarea reluarii fertilitatii (atentie,
actiunea contraceptive nu e garantata!)
 Cresterea legaturii afective cu noul nascut
 Scaderea riscului de cancere de san sau
ovariene
Lactogeneza- 3 faze
 Faza I – laptele incepe sa se formeze ,
 Durata: primele zile post partum
 Continutul de proteine si lactoza cresc

 Faza II- Cresterea fluxului sanguin catre glanda mamara

 Clinic: instalarea lactatiei (“vine laptele” )
 Zilele 2-5 post partum
 Se modifica mult compozitia si fluxul laptelui

 Faza III
 Dupa 10 zile de la nastere.
 Compozitia laptelui devine stabila.
Lactatia: controlata de hormoni
 Prolactina stimuleaza productia de lapte.
E stimulata de supt, nivelurile ei se dubleaza
astfel
 Inhibata in ultimele 3 luni de sarcina prin
factorul de inhibitie prolactinica (hipotalamus)
 !! Nivelul de prolactina nu e legat de
cantitatea de lapte secretata
 Oxitocina e stimulata tot de supt
 Roluri:

 Eliberarea laptelui din acini, in canalele

galactofore
 Contractia canalelor galactofore
 Contractie miometrului (cu inchiderea vaselor
si micsorare volum uterin)
Necesitati nutritionale
ale mamei care
alapteaza
Evaluarea nutritionala
Step 1. Evaluarea nutritionala a femeii care
alapteaza
 Evaluarea ingestiei alimentare
 Atitudini, cunostinte, credinte
 Alimente ce pot creste riscul de colica la copil
 Aport energetic adecvat astfel incat sa se revina
la greutatea ante partum
 Medicamente, suplimente – compatibile cu
alaptarea ?!
 Evaluarea necesitatii suplimentarii (in functie de
aport alimentar, tip de dieta: vegetariana)
 Exces caloric sau restricite calorica
 Activitate fizica
 Reintoarcere la nivelul de activitate fizica ante-
partum
 Analize de sange
 Antropometrie
 Evaluarea IMC
 Antecedente personale normale si patologice
(ancheta sociala, utilizarea de tratamente
complementare/alternative, chirugie a sanului)
Step 2. Ce putem gasi frecvent
 IMC modificat: obezitate, subponderalitate,
rata neadecvata de scadere in greutate
 Aport inadecvat de nutrienti (mult/putin)
 Vegetarianism
 Intoleranta la lactoza
 Secretie neadecvata lactata (reala,
perceputa)
 Deficit de cunostinte legate de alaptare
 Traieste intr-un mediu neadecvat
Step 3. Interventii
 modoficarea aportului energetic pt atingerea
greutatii ideale
 Educatie cu privire la principiile productiei de
lapte, semnele de foame la copil, cand a luat
copilul suficient lapte, etc
 Recomandare de B12 la vegani
Step 4. Evaluare, monitorizare
 modificari de IMC/G
 Cresterea copilului
 Statusul B12
Necesitati energetice

 Recent: aproximativ 623 kcal/zi

 750 g lapte 0.67 kcal/g si eficienta de 80%
 Din care 170 kcal/zi din rezerve
 Suplimentarea necesara: 450 kcal per day
Mari variatii individuale de necesar
energetic

 Evaluarea necesarului se face individual

 Se apreciaza statusul nutritional al mamei la
momentul respectiv
 Se evalueaza modificarile de greutate ale
mamei (in timpul sarcinii si post partum)
 Se evalueaza adecvarea cresterii copilului
alimentat la san
Compozitia laptelui matern si
bilantul energetic al mamei
 Compozitia laptelui matern depinde de
statusul nutritional al mamei

 MPC – reducerea volumului de lapte dar

nu si a volumului
Scaderea in greutate in timpul
alaptarii
 Normal: aproximativ 0.8 Kg/luna

 In timpul lactatiei: se pun in functie

mecanisme de mobilizare a energiei
stocate in tesutul gras
 Totusi: la 12 luni de la nastere greutatea(in
medie) este mai mare decat cea ante-
partum
 Cauze probabile:
 Schimari in aportul energetic
 Scaderea cheltuielilor energetice
 Mobilizare lipidica ce este suficienta pentru a
acoperi cheltuielile
 O restrictie calorica de 500 Kcal/zi se poate
realiza fara afectarea calitatii dietei
 Este importanta compozitia mai mult decat
cantitatea
 Trebuie sa se reduca alimentele dense energetic
si sarace nutritional (fast food, dulciuri)
 Atentie la vitamine! C, E, D si calciu
 Solutia:
 Lactatelow fat
 Legume si fructe
 Cereale integrale
Exercitiile fizice in sarcina
 Nu exista restrictii de principiu in acest
sens, la sarcina care decurge normal
 Femeia care alapteaza isi moduleaza
balanta energetica in asa fel incat sa faca
fata efortului fizic
 Pentru scaderea in greutate:
 efortfizic + reducere modesta a aportului
alimentar
Suplimentare mineralo-vitaminica

 Daca aportul alimmentar este adecvat,

suplimentele nu sunt necesare
 De evaluat individual
 Se tine seama de secretia nutrientilor in laptele
matern si de interactiunile dintre nutrienti
 Ex: daca mama nu mananca lactate: Ca 1200
mg+ vit. D 10 mcg.
Hidratarea
 Nu exista dovezi ca aportul exagerat de
fluide sau deficienta de scurta durata ar
scadea secretia lactata.

 Necesitatile sunt ridicate in lactatie,

ingestia trebuind sa se faca cf senzatiei de
sete

 Uneori: in timpul alaptarii trebuie avut la

indemana ceva de baut
 Necesarul depinde de : climat, productia
de lapte, dimensiunile corporale, etc
 Un marker al hidratarii: urina galbui
deschis
 Necesarul : 2.5 litri pentur femei 19-30 +
0,78 l lapte (87% apa – 0.68 l) = 3.2 l
Diete alternative in timpul
alaptarii(vegetarianism)
 scopul alimentatiei in timpul alaptarii: asigurarea
nutrientilor pt mama si copil, fara a obliga mama sa
adopte un model nou de alimentatie .

 Puncte sensibile:
 caloriile,
 proteinele,
 calciul,
 vitamina D,
 vitamina B12,
 fier,
 zinc
 E necesar consumul de alimente cu B12:
produse de fortificate si (obligatoriu)
suplimente

 Recomandat pt mamele vegetariene: un

supliment mineralo-vitaminic (mama poate
avea deficit fara simptome – laptele va
avea si el continut scazut)
Colicile si alaptarea
 Definitie: copilul plange mai mult e 3 ore fara o cauza medicala decelabila
 Se crede ca ar exista legaturi cu alimentatia mamei
 Probabilitate mare de colici dupa anumite alimente

!!!Atentie la eliminarea alimentelor – pot apare carente

Ex. Laptele= vit D si calciu
 Dovedit stiintific: uleiurile esentiale (ex.
Usturoi, mirodenii) pot trece in lapte –
copilul sa refuze sa suga daca nu agreaza
mirosul
 Dieta mamei poate influenta
catacteristicile organoleptice ale laptelui
 Unii copii sunt sensibili la alimente din
dieta mamei
 Ex: ardei iute rosu – dermatita in prima ora
dupa supt
 Colici sau refuz supt: ceapa, usturoi,
ridichi, broccoli, fasole, rubarba, caise si
prune uscate
 Colici sau diaree la copil: mult pepene
galben, piersici sau alte fructe proaspete
(canitate mare!)
Obezitatea si alaptarea
 Atat anterioara sarcinii cat si dobandita:
scade cantitatea de lapte produsa
 Probabil: secretia scazuta de prolactina
post-partum
 Pt o lactatie eficienta: greutatea normala
foarte importanta
Expunerea la noxe din mediu-
profilaxie

 1. evitarea fumatul activ/pasiv

 2.atentie la vopselele din casa (casele
vechi au vopsele cu plumb)
 3. Evitati alimentele bogate in grasimi
animale (pot contine poluanti in
cantitate mare) – scoateti pielea,
grasimea, mezelurile

 4.Cresteti consumului de legume,

fructe, cereale – se spala bine
vegetalele pt indepartarea pesticidelor,
ingrasamintelor (eventual bio)
 5. evitati pestele care poate purta
mercur (peste-sabie, rechin, ton,
macrou) sau pestii locali din ape
poluate)
 6. Limitati expunerea la solventi,
adezivi, lacuri si vopsele, oja, gaze de
esapament
 7. Dupa expunerea la solventi : se
amana alaptarea cateva ore
 8. Lasati apa sa curga la robinet inainte de
a bea (filtru)
 9. Evitati expunerea profesionala la
chimicale
 10. Informati familia asupra faptului ca nu
trebuie sa foloseasca substante riscante in
casa sau sa vina cu cele de la lucru pe
haine (dus, schimba hainele)